Europarlamentarul Corina Crețu susține că pandemia a accentuat decalajul educațional în rândul statelor membre, iar spațiul european al educației devenind din ce în ce mai greu de realizat. În acest context, Corina Crețu reiterează necesitatea ca autoritățile române să investească 6% din PIB în educație, acesta fiind un „prim semnal că educația chiar a devenit o prioritate.”

„De maine, porțile școlilor vor fi din nou închise, ca urmare a situației sanitare dezastruoase din tara. Este importantă sănătatea fiecăruia, mai ales a copiilor, dar este trist că, din păcate, spațiul european al educației este departe de a deveni realitate”, a transmis aceasta.

Corina Crețu s-a exprimat acum un an, în Parlamentul European, pentru reducerea decalajului educațional la care, din păcate, România este martoră în acest moment și care a fost accentuat de actuala pandemie: „Cifrele vorbesc de la sine: accesul la educația digitală a fost dificil chiar și în cele mai dezvoltate țări din lume, unde aproximativ 1 din 10 elevi a rămas în urmă cu școala. Iar în ceea ce privește țările mai puțin dezvoltate, doar un sfert dintre ele au reușit să ofere o formă de învățare la distanță.”

Conform unui studiu realizat în perioada stării de urgență, în România doar 59% din elevii din mediul rural au participat la ore online. Și 9 din 10 școli de la țară nu au laptopuri sau tablete care să permită învățarea la distanță.

Potrivit Corinei Crețu, nici măcar in al doisprezecelea ceas, România nu a folosit adecvat fondurile europene nerambursabile puse la dispoziție pentru ameliorarea acestei situații, care are multe implicații – sunt efecte de natură emoțională, socială, de dezvoltare personală.

De asemenea, Corina Crețu a solicitat Comisiei Europene să investească mult mai mult în echipamente și în conectivitate, în special în zonele rurale, dar și în instruirea profesorilor cu privire la modul de utilizare a noilor tehnologii. În același timp, eurodeputatul române amintește că revine fiecărui Stat Membru responsabilitatea Implementării acestor măsuri.

„România, in ciuda lozincilor, pare ca nu a înțeles acest mesaj, investind mult mai mult în educație – și sper ca măcar acum cei 6% din PIB chiar să fie alocați educației (așa cum, de altfel, legea o cere). Acest gest ar fi un prim semnal că educația chiar a devenit o prioritate”, a conchis deputatul român.

Europarlamentarul Corina Crețu reiterează importanța implicării Comisiei Europene în combaterea fenomenului Fake News, care a luat amploare în această pandemie și care a devenit tot mai nociv.

„Această pandemie a demonstrat – încă o dată – cât de nocive pot fi știrile false (Fake News), discursul urii și dezinformarea, precum și conținuturile care pot induce panica în rândul cetățenilor. Prin votul pe care l-am acordat anul trecut, pentru un mediu online mai sigur pentru cetățeni, am solicitat Comisiei Europene să combată aceste fenomene prin măsuri concrete și să aducă la zi normele europene privind comerțul online”, a transmis deputatul european într-un mesaj pe pagina de Facebook. 

Ca Raportor din partea Comisiei de Control Bugetar din Parlamentul European (CONT) pentru Raportul privind măsurile de prevenire a fraudelor în comerțul online, Corina Crețu a militat pentru combaterea mai strictă a acestor fenomene.

De asemenea, eurodeputatul Corina Crețu subliniază că trebuie luate măsuri astfel încât cetățenii să poată înțelege și identifica mai ușor știrile care diseminează conținut dăunător și ilegal: „Va trebui ca, de acum înainte, Uniunea Europeană să analizeze mai atent modul în care este generat conținutul personalizat, astfel încât acesta să nu se bazeze pe vulnerabilitățile personale, care în fond sunt caracteristice oricărui utilizator. E nevoie de mai multă transparență – cu precădere în privința politicilor de monetizare, iar acum e un bun moment să inițiem aceste schimbări atât de necesare.”

Potrivit eurodeputatului, prevederile acestui Raport ar trebui implementate de urgență, mai ales în actualul context.

Citiți și: Corina Crețu a prezentat în plenul Parlamentului European raportul privind Fondul de Solidaritate al UE, “dovada vie că UE este o prezență concretă în viața cetățenilor”

Parlamentul European a aprobat miercuri, cu o largă majoritate, raportul coordonat de europarlamentarul Corina Crețu cu privire la Fondul de Solidaritate al Uniunii Europene, prin care acest instrument a fost extins și pentru situații de urgență care privesc crizele sanitare.

Eurodeputații au adoptat raportul cu 675 de voturi pentru, 14 împotriva și 11 abțineri.

“Fondul de Solidaritate al Uniunii Europene este un exemplu concret al sprijinului pe care Uniunea Europeană și statele sale membre îl acordă necondiționat tuturor cetățenilor europeni, atunci situația o reclamă. Sunt bucuroasă că raportul pe care l-am coordonat a fost adoptat cu o majoritate atât de largă. Acest lucru are o semnificație aparte și arată că atunci când este nevoie de solidaritate, înțelegem cu toții valoarea adăugată a apartenenței noastre, a tuturor, la Uniunea Europeană. Cutremurele din Italia, incendiile din Grecia și Portugalia, sau inundațiile din România, toate sunt evenimente tragice în care FSUE a demonstrat faptul că solidaritatea dintre cetățenii europeni, dintre țările europene și prin instituțiile europene este esențială pentru a depăși și învinge crizele”, a declarat Corina Crețu pentru CaleaEuropeană.ro după anunțul rezultatelor votului.

© printscreen live video europarl

Potrivit Corinei Crețu, FSUE a fost extins și pentru situații de urgență care privesc crizele sanitare, însă a insistat pentru mai multe măsuri din partea Comisiei Europene.

Între măsurile solicitate de eurodeputatul român se află simplificarea procedurilor pentru obținerea de sprijin financiar; reducerea timpilor necesari pentru oferirea unui răspuns și pentru alocarea sumelor necesare; propunerea de soluții proactive mult mai eficiente; și eficientizarea sistemelor de control.

Totodată, Corina Crețu a subliniat importanța ca statele membre să aibă în vedere sinergii cu alte politici si programe – în special cu fondurile de coeziune, Mecanismul de protecție civilă al Uniunii Europene, Pactul Verde European și alte programe ale Uniunii care sprijină prevenirea dezastrelor și gestionarea riscurilor.

Adoptarea acestui raport vine după ce Comisia pentru control bugetar din Parlamentul European a adoptat la 27 septembrie raportul coordonat de eurodeputatul Corina Crețu cu privire la Fondul de Solidaritate al Uniunii Europene.

Raportul urmează a fi votat în cadrul sesiunii plenare din 18-21 octombrie.

Citiți și Corina Crețu, pledoarie în Parlamentul European pentru ca Fondul de Solidaritate al UE să fie pus mai rapid la dispoziția statelor afectate de dezastre naturale

Fondul de Solidaritate al Uniunii Europene (FSUE) este principalul instrument de care dispune UE pentru a face faţă catastrofelor naturale majore şi pentru a-şi manifesta solidaritatea cu regiunile din Europa afectate de dezastre. Fondul a fost creat ca reacţie la inundaţiile devastatoare care au lovit Europa Centrală în vara anului 2002.

De atunci, a fost utilizat în cazul a 80 de dezastre de diverse tipuri: inundaţii, incendii forestiere, cutremure, furtuni şi secetă. Până în prezent, au fost sprijinite 24 de ţări europene diferite, suma totală alocată depăşind 5 miliarde de euro.

Ca răspuns la epidemia de COVID-19, domeniul de aplicare al Fondului de solidaritate al Uniunii Europene (FSUE) a fost extins începând cu 1 aprilie 2020 pentru a include urgențe majore în domeniul sănătății publice.