Connect with us

Corina Crețu

Corina Crețu, avertisment cu privire la Autostrada Târgu Mureş – Iaşi: Dacă Guvernul nu prioritizează acest obiectiv național, construcția autostrăzii din bani europeni s-ar putea prelungi până în 2030

Published

on

© Corina Crețu/ Facebook

Eurodeputatul Corina Crețu trage un semnal de alarmă în privința depunerii cu întârziere a unui proiect la Comisia Europeană pentru finanţarea Autostrăzii Târgu Mureş – Iaşi, considerat de aceasta un obiectiv de interes național, în condițiile în care resursele Uniunii Europene încep să devină din ce în ce mai limitate, iar construcția autostrăzii ar putea fi împinsă spre 2030. 

Această afirmație a fost făcută în contextul unui interviu acordat caleaeuropeana.ro, pe marginea progreselor înregistrate de marile proiecte de infrastructură rutieră din România, unele dintre acestea parte a rețelei europene de transport finanțate de Uniunea Europeană, dar și pe marginea proiectelor de infrastructură medicală, precum spitalele regionale din Iași, Cluj și  Craiova. De asemenea, au fost discutate beneficiile pe care Cadrul Financiar Multianual 2021-2027 le poate aduce pentru România, precum și problematica absorbției fondurilor europene de către țara noastră.

Interviul integral poate fi urmărit AICI.

Construcția Autostrăzii Târgu Mureş – Iaşi este atât de importantă pentru zona Moldovei, acest proiect având un impact direct atât pentru dezvoltarea economică a regiunii, cât şi pentru îmbunătăţirea vieţii cetăţenilor ei”, a spus Corina Crețu adăugând că „nu există nici la aceasta oră un proiect depus la Comisia Europeană pentru finanţarea autostrăzii”, deși a insistat în timpul mandatului de comisar european pentru politică regională ca autoritățile române să depună un proiect și să atragă bani pentru construcţie. 

Potrivit fostului comisar european, situația se datorează faptului că „niciun guvern nu şi-a asumat alocarea sumei necesare” pentru realizarea „cel puţin a studiului de fezabilitate şi partea de pregătire a proiectului”. „De fapt, nici nu înseamnă foarte mult, având în vedere importanţa acestei autostrăzi”, a precizat Corina Crețu, explicând că estimările experților de la Comisia Europeană se ridică la aproximativ 70 de milioane de euro, în condițiile în care costurile totale de construcție sunt estimate la cel puțin 10 miliarde de euro.

Costurile ar fi atât de ridicate întrucât tipul de relief are un impact în stadiul de implementare, autrostrada trebuind să traverseze munții, a precizat Corina Crețu.

„Guvernul României a informat Comisia Europeană despre faptul că lucrează în acest sens, însă, după cum bine știţi, un stat membru nu are obligația de a raporta neapărat Comisiei care este stadiul de pregătire a proiectului. Din câte cunosc, există un contract de servicii în derulare pentru completarea studiului de fezabilitate pe sectorul Târgu Mureș – Târgu Neamț, iar pentru sectorul Târgu Neamț – Iași se încearcă identificarea sursei de finanțare”, mai informează eurodeputatul român. 

„Este însă un proiect care, în opinia mea, trebuie realizat cu prioritate. Moldova și România în general au nevoie de această autostradă”, subliniază fostul comisar european care trage, totodată, un semnal de alarmă: „Proiectul trebuie prioritizat în mod oficial, iar guvernul trebuie să decidă cât va accesa din fonduri europene şi cât este dispus să aloce din bugetul național” întrucât „resursele din partea Uniunii Europene încep să devină din ce în ce mai limitate şi dacă nu se va prioritiza, acest proiect riscă să fie prelungit până în 2030”. 

Corina Crețu a salutat declarația Ministrului Transporturilor care a vorbit despre alocarea anuală a 4% din PIB pentru domeniu, dar a avertizat că „acest lucru nu trebuie să rămână doar la nivel de declaraţii” pentru că „românii așteaptă fapte”. Astfel, eurodeputatul consideră că „trebuie să existe o strategie foarte clară în jurul marilor obiective de interes național!”.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

Corina Crețu

Eurodeputatul Corina Crețu i-a mulțumit președintei Parlamentului European pentru puternicul sprijin acordat României în privința aderării la spațiul Schengen

Published

on

© Corina Crețu - Facebook

Eurodeputatul Corina Crețu a purtat astăzi o discuție cu președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, prilej cu care deputatul european i-a mulțumit pentru „puternicul sprijin acordat României în privința aderării țării noastre la spațiul Schengen”.

„Mi-a făcut o mare plăcere discuția pe care am avut-o astăzi cu dna Roberta Metsola, Președinta Parlamentului European. I-am mulțumit Robertei pentru puternicul sprijin acordat României în privința aderării țării noastre la spațiul Schengen și am discutat despre problemele de actualitate care se află pe agenda Parlamentului European”, a informat europarlamentarul Corina Crețu.

De asemenea, fostul comisar european a militat în cadrul discuției pentru acordarea statutului de țară candidată la Uniunea Europeană atât Ucrainei cât și Republicii Moldova în cadrul reuniunii Consiliului European ce va avea loc pe 24 iunie.

La 28 februarie, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a semnat cererea de aderare a Ucrainei la Uniunea Europeană pe fondul invaziei militare a Rusiei asupra țării sale, stârnind un efect de domino politic și simbolic care a încurajat Georgia și Republica Moldova să facă același lucru. Astfel, la data 3 martie, cererea de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană a fost semnată de președintele Maia Sandu, premierul Natalia Gavrilița și președintele Parlamentului Igor Grosu.

Ulterior, cele 27 de state membre ale UE au convenit la data de 7 martie iniţierea procesului prin care Ucraina, Republica Moldova şi Georgia vor putea deveni, în viitor, membre ale Uniunii Europene, solicitând Comisiei Europene să facă primul pas pe acest drum, prin elaborarea unui raport pe baza căruia statele membre vor decide dacă acordă statutul de ţară candidată Ucrainei, Republicii Moldova şi Georgiei.

La 11 martie, la Versailles, cei 27 de șefi de stat sau de guvern din Uniunea Europeană au recunoscut “aspirațiile europene și alegerea căii europene de către Ucraina” și au cerut Comisiei Europene să își prezinte avizele cu privire la cererile de aderare la UE depuse de Ucraina, Republica Moldova și Georgia.

Avizul din partea Comisiei Europene și o poziție din partea statelor membre privind acordarea statutului de țări candidate la UE celor trei state estice sunt așteptate la summitul Consiliului European din 23-24 iunie.

Citiți și: Republica Moldova a transmis a doua parte a chestionarului de aderare la UE: 33 de capitole la care s-a muncit colectiv “pentru a aduce Europa la noi acasă”

 

Continue Reading

Corina Crețu

Eurodeputatul Corina Crețu deplânge faptul că ”România nu a încheiat și negociat Acordul de Parteneriat și Programele Operaționale”, deși fondurile UE pentru 2021-2027 pot fi accesate de un an

Published

on

© European Union 2017 - Source : EP

România nu are încheiate și negociate Acordul de Parteneriat și Programele Operaționale, deși fondurile europene pentru exercițiul financiar 2021-2027 pot fi accesate de la 1 iulie 2021, atrage atenția eurodeputatul Corina Crețu, care amintește că acum trei ani, Comisia Europeană prezenta propunerea de buget pentru această perioadă financiară.

”Exact acum un an, Consiliul Uniunii Europene a adoptat pachetul de Coeziune pentru perioada 2021-2027 în valoare totală de 330 de miliarde de euro, din care României îi revin aproximativ 28 de miliarde de euro. Deci cele 28 de miliarde de euro din politica de coeziune pot fi accesați de la 1 iulie 2021, ziua în care Regulamentul de folosire a acestora a fost publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, cum alte țări o fac deja, folosind în paralel fonduri europene din exercițiul financiar 2021-2027 și din PNRR”, explică europarlamentarul.

Crețu deplânge faptul că ”România nu are negociate Acordul de Parteneriat cu Comisia Europeană și  Programele Operaționale, care sunt absolut necesare pentru utilizarea acestor sume”.

”Pentru exercițiul financiar 2014-2020, România mai are de cheltuit 13 miliarde de euro. Termenul limită de folosire pentru acești bani este 31 decembrie 2023. În ceea ce privește Bugetul 2021 -2027, am conștiința împăcată că am negociat creșteri importante ale sumelor pentru țările mai puțin dezvoltate din Uniunea Europeană, implicit pentru România. Acesta este domeniul de care am fost responsabilă în Comisia Europeană în calitate de comisar pentru Politică Regională, iar negocierile au început încă din 2017. De altfel, în 2018 am prezentat primul draft al acestui pachet de coeziune la Strasbourg”, amintește eurodeputatul.

Corina Crețu subliniază că ”România ar urma să primească 8% în plus de la bugetul UE, adică 6 miliarde de euro în plus, sau 15% în plus ajutor financiar pe cap de locuitor față de perioada 2014-2020”.

”În ciuda provocărilor de atunci (plecarea unui important net contributor, provocările privind migrația, lupta împotriva terorismului, securitatea, apărarea frontierelor externe) am reușit să propunem cea mai mare alocare bugetară pentru politica regională: 373 miliarde de uero pentru 27 de state membre, din care 80% ar urma să meargă către regiunile cele mai sărace din Europa. M-am opus oricăror indicatori suplimentari sau condiționalități inițiale privind alocarea fondurilor, insistând pe formula de calcul bazată pe Produsul Intern Brut pe cap de locuitor, folosită încă din anii ‘90. Potrivit acestei formule, Grecia, Italia, Spania, Bulgaria și România ar beneficia de alocări suplimentare față de perioada 2014-2020. De exemplu, România ar urma să primească 8% în plus de la Bugetul UE, adică 6 miliarde de euro în plus sau 15% în plus ajutor financiar pe cap de locuitor față de perioada 2014-2020. Pe lângă buget, am propus o simplificare radicală a modului de accesare a fondurilor europene: același set de reguli pentru șapte fonduri, 80 de măsuri de simplificare etc., măsuri menite să ușureze viața beneficiarilor de fonduri în accesarea acestora. M-am luptat mult pentru propunerea Comisiei Europene. Este clar că există state care atacă politica regională, mai ales din cauza ratei mici de absorbție și a cazurilor de fraude din fonduri europene. Dar nu cetățenii trebuie să plătească pentru aceste lucruri”, detaliază eurodeputatul.

În încheiere, aceasta l-a felicitat pe ”noul ministru al fondurilor europene și Guvernul României că au accelerat aceste proceduri, în speranța recuperării timpului pierdut în ultimii ani”.

Corina Crețu a dat asigurări că se va ”zbate în continuare ca politica regională să rămână așa cum este ea definită în Tratatul Uniunii Europene: un instrument de reducere a inegalităților teritoriale și a decalajelor de dezvoltare din interiorul Uniunii Europene”.

Continue Reading

Corina Crețu

Eurodeputatul Corina Crețu a discutat cu noul premier al Muntenegrului despre importanța realizării reformelor privind statul de drept, combaterea corupției și a crimei organizate

Published

on

© Corina Crețu / Facebook

Eurodeputatul Corina Crețu, în calitate de membru al Delegației UE-Muntenegru a participat joi, la ședința Delegației unde a avut un schimb de păreri cu noul premier muntenegrean, Dritan Abazovic, referitor la parcursul european și la reformele care au loc în această țară.

„În cadrul intervenției mele, am menționat despre importanța de a realiza reformele propuse, mai ales cele legate de respectarea statului de drept, combaterea corupției și a crimei organizate, care vor avea un impact pozitiv asupra muntenegrenilor”, a scris deputatul european, pe Facebook.

De asemenea, Corina Crețu a mai accentuat și faptul că locul Muntenegrului este în Uniunea Europeană.

„Deși acest proces este unul de durată, acest obiectiv poate fi atins”, a spus ea.

În finalul mesajului său, europarlamentarul i-a urat mult succes noului prim-ministru Dritan Abazovic în realizarea obiectivelor pe care și le-a propus: dezvoltarea economică, implementarea statului de drept, lupta împotriva corupției și crimei organizate, libertatea presei.

Continue Reading

Facebook

ROMÂNIA8 hours ago

Klaus Iohannis și Nicolae Ciucă l-au asigurat pe șeful diplomației sârbe de susținerea politică și tehnică a României pentru integrarea europeană a Serbiei

ROMÂNIA8 hours ago

SUA: Prin implementarea tehnologiei reactoarelor modulare mici, România este un partener exemplar în scopul comun pentru securitate transatlantică

ROMÂNIA9 hours ago

Klaus Iohannis a discutat cu Věra Jourová despre finalizarea „cât mai curând” a MCV și despre continuarea monitorizării „exclusiv” prin mecanismul UE privind statul de drept

INTERNAȚIONAL9 hours ago

Maia Sandu, primul lider primit la Kiev de Zelenski după ce Ucraina și R. Moldova au devenit state candidate: Vom colabora pe calea de aderare la UE

ROMÂNIA11 hours ago

Ministrul de externe Bogdan Aurescu, conferință de presă cu omologul sârb: România acordă importanță creării interconectorului de gaz Arad-Mokrin, mai ales în contextul regional actual

NATO12 hours ago

Liderii NATO vor aproba la summitul de la Madrid un pachet consolidat de asistență pentru Ucraina și pachete de sprijin pentru R. Moldova și Georgia

G712 hours ago

Liderii G7 au adoptat o declarație comună prin care asigură Ucraina că va fi în continuare sprijinită financiar și militar, amenințând Rusia cu sancțiuni

NATO12 hours ago

Jens Stoltenberg: Noul Concept Strategic va defini Rusia drept cea mai directă amenințare la adresa securității și va aborda în premieră provocările generate de China

COMISIA EUROPEANA12 hours ago

Comisia Europeană pune bazele unui parteneriat strategic între UE și Norvegia în domeniul bateriilor și al materiilor prime critice

G712 hours ago

Boris Johnson, apel către liderii G7: Trebuie să punem capăt monopolului lui Putin asupra cerealelor, care duce la creșterea prețurilor la nivel mondial

NATO12 hours ago

Liderii NATO vor aproba la summitul de la Madrid un pachet consolidat de asistență pentru Ucraina și pachete de sprijin pentru R. Moldova și Georgia

NATO13 hours ago

Decizii cruciale pentru România: NATO va ridica grupurile de luptă la nivel de brigadă, va adopta noi planuri de apărare cu forțe pre-alocate pentru anumiți aliați, iar Forța de Reacție Rapidă va avea peste 300.000 de militari

INTERNAȚIONAL17 hours ago

Volodimir Zelenski face apel la populația din Belarus să nu se lase atrasă în războiul Rusiei împotriva Ucrainei

CONSILIUL EUROPEAN4 days ago

Klaus Iohannis: Îmi doresc să ajungem la ce am descris în prima mea campanie prezidențială, ca România și Moldova să fie împreună în UE

CONSILIUL EUROPEAN4 days ago

Klaus Iohannis, despre amânarea aderării României la spațiul Schengen: “Și pentru noi reprezintă o frustrare”

CONSILIUL EUROPEAN4 days ago

Klaus Iohannis, despre renunțarea la votul în unanimitate la nivelul UE: Este de dorit o arhitectură decizională “mai suplă”, dar acest lucru implică multe “complicații procedurale”

CONSILIUL EUROPEAN4 days ago

Klaus Iohannis este de acord cu comunitatea politică europeană propusă de Macron: Nu creăm un înlocuitor la aderare, dar nici așteptarea falsă că un stat va deveni automat membru UE

CONSILIUL EUROPEAN4 days ago

Klaus Iohannis, optimist că R. Moldova și Ucraina vor deveni candidate la UE: Acest statut este o “garanție că integrarea europeană se va întâmpla”

Cristian Bușoi5 days ago

Dosarul Stocării Gazelor: Acordul negociat de eurodeputatul Cristian Bușoi asigură că depozitele de gaze din UE vor fi umplute la cel puțin 80% din capacitate până în noiembrie

PARLAMENTUL EUROPEAN5 days ago

Din plenul PE, Andrej Plenković transmite sprijinul „de neclintit” al Croației pentru ca Ucraina să devină țară candidată la UE

Team2Share

Trending