Eurodeputatul Corina Crețu a purtat astăzi o discuție cu președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, prilej cu care deputatul european i-a mulțumit pentru „puternicul sprijin acordat României în privința aderării țării noastre la spațiul Schengen”.

„Mi-a făcut o mare plăcere discuția pe care am avut-o astăzi cu dna Roberta Metsola, Președinta Parlamentului European. I-am mulțumit Robertei pentru puternicul sprijin acordat României în privința aderării țării noastre la spațiul Schengen și am discutat despre problemele de actualitate care se află pe agenda Parlamentului European”, a informat europarlamentarul Corina Crețu.

De asemenea, fostul comisar european a militat în cadrul discuției pentru acordarea statutului de țară candidată la Uniunea Europeană atât Ucrainei cât și Republicii Moldova în cadrul reuniunii Consiliului European ce va avea loc pe 24 iunie.

La 28 februarie, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a semnat cererea de aderare a Ucrainei la Uniunea Europeană pe fondul invaziei militare a Rusiei asupra țării sale, stârnind un efect de domino politic și simbolic care a încurajat Georgia și Republica Moldova să facă același lucru. Astfel, la data 3 martie, cererea de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană a fost semnată de președintele Maia Sandu, premierul Natalia Gavrilița și președintele Parlamentului Igor Grosu.

Ulterior, cele 27 de state membre ale UE au convenit la data de 7 martie iniţierea procesului prin care Ucraina, Republica Moldova şi Georgia vor putea deveni, în viitor, membre ale Uniunii Europene, solicitând Comisiei Europene să facă primul pas pe acest drum, prin elaborarea unui raport pe baza căruia statele membre vor decide dacă acordă statutul de ţară candidată Ucrainei, Republicii Moldova şi Georgiei.

La 11 martie, la Versailles, cei 27 de șefi de stat sau de guvern din Uniunea Europeană au recunoscut “aspirațiile europene și alegerea căii europene de către Ucraina” și au cerut Comisiei Europene să își prezinte avizele cu privire la cererile de aderare la UE depuse de Ucraina, Republica Moldova și Georgia.

Avizul din partea Comisiei Europene și o poziție din partea statelor membre privind acordarea statutului de țări candidate la UE celor trei state estice sunt așteptate la summitul Consiliului European din 23-24 iunie.

Citiți și: Republica Moldova a transmis a doua parte a chestionarului de aderare la UE: 33 de capitole la care s-a muncit colectiv “pentru a aduce Europa la noi acasă”

România nu are încheiate și negociate Acordul de Parteneriat și Programele Operaționale, deși fondurile europene pentru exercițiul financiar 2021-2027 pot fi accesate de la 1 iulie 2021, atrage atenția eurodeputatul Corina Crețu, care amintește că acum trei ani, Comisia Europeană prezenta propunerea de buget pentru această perioadă financiară.

”Exact acum un an, Consiliul Uniunii Europene a adoptat pachetul de Coeziune pentru perioada 2021-2027 în valoare totală de 330 de miliarde de euro, din care României îi revin aproximativ 28 de miliarde de euro. Deci cele 28 de miliarde de euro din politica de coeziune pot fi accesați de la 1 iulie 2021, ziua în care Regulamentul de folosire a acestora a fost publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, cum alte țări o fac deja, folosind în paralel fonduri europene din exercițiul financiar 2021-2027 și din PNRR”, explică europarlamentarul.

Crețu deplânge faptul că ”România nu are negociate Acordul de Parteneriat cu Comisia Europeană și  Programele Operaționale, care sunt absolut necesare pentru utilizarea acestor sume”.

”Pentru exercițiul financiar 2014-2020, România mai are de cheltuit 13 miliarde de euro. Termenul limită de folosire pentru acești bani este 31 decembrie 2023. În ceea ce privește Bugetul 2021 -2027, am conștiința împăcată că am negociat creșteri importante ale sumelor pentru țările mai puțin dezvoltate din Uniunea Europeană, implicit pentru România. Acesta este domeniul de care am fost responsabilă în Comisia Europeană în calitate de comisar pentru Politică Regională, iar negocierile au început încă din 2017. De altfel, în 2018 am prezentat primul draft al acestui pachet de coeziune la Strasbourg”, amintește eurodeputatul.

Corina Crețu subliniază că ”România ar urma să primească 8% în plus de la bugetul UE, adică 6 miliarde de euro în plus, sau 15% în plus ajutor financiar pe cap de locuitor față de perioada 2014-2020”.

”În ciuda provocărilor de atunci (plecarea unui important net contributor, provocările privind migrația, lupta împotriva terorismului, securitatea, apărarea frontierelor externe) am reușit să propunem cea mai mare alocare bugetară pentru politica regională: 373 miliarde de uero pentru 27 de state membre, din care 80% ar urma să meargă către regiunile cele mai sărace din Europa. M-am opus oricăror indicatori suplimentari sau condiționalități inițiale privind alocarea fondurilor, insistând pe formula de calcul bazată pe Produsul Intern Brut pe cap de locuitor, folosită încă din anii ‘90. Potrivit acestei formule, Grecia, Italia, Spania, Bulgaria și România ar beneficia de alocări suplimentare față de perioada 2014-2020. De exemplu, România ar urma să primească 8% în plus de la Bugetul UE, adică 6 miliarde de euro în plus sau 15% în plus ajutor financiar pe cap de locuitor față de perioada 2014-2020. Pe lângă buget, am propus o simplificare radicală a modului de accesare a fondurilor europene: același set de reguli pentru șapte fonduri, 80 de măsuri de simplificare etc., măsuri menite să ușureze viața beneficiarilor de fonduri în accesarea acestora. M-am luptat mult pentru propunerea Comisiei Europene. Este clar că există state care atacă politica regională, mai ales din cauza ratei mici de absorbție și a cazurilor de fraude din fonduri europene. Dar nu cetățenii trebuie să plătească pentru aceste lucruri”, detaliază eurodeputatul.

În încheiere, aceasta l-a felicitat pe ”noul ministru al fondurilor europene și Guvernul României că au accelerat aceste proceduri, în speranța recuperării timpului pierdut în ultimii ani”.

Corina Crețu a dat asigurări că se va ”zbate în continuare ca politica regională să rămână așa cum este ea definită în Tratatul Uniunii Europene: un instrument de reducere a inegalităților teritoriale și a decalajelor de dezvoltare din interiorul Uniunii Europene”.