Connect with us

U.E.

Corina Crețu, comisar european pentru Politică Regională, îi amintește lui Eugen Teodorovici că rapoartele de țară ale Comisiei Europene nu au ca obiectiv pedepsirea statelor membre, ci ajutarea lor, după ce ministrul finanțelor a afirmat că încadrarea României în categoria statelor cu dezechilibre macroeconomice este subiectivă și nejustificată

Published

on

@Corina Crețu/Facebook

Mandatată de Președintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker cu prezentarea raportului de țară privind situația economiei din România, comisarul european pentru Politică Regională Corina Crețu a vorbit astăzi despre concluziile negative ale experților de la Bruxelles, dar și despre recomandările pe care Comisia le face către autoritățile române pentru ameliorarea dezechilibrelor macroeconomice. Corina Crețu a făcut această prezentare în cadrul conferinței cu tema „Semestrul european: Raportul de țară pentru România 2019″, organizată de Reprezentanța Comisiei Europene la București. La eveniment a mai fost prezent și ministrul finanțelor publice Eugen Teodorovici care și-a prezentat viziunea administrativă asupra raportului publicat de Comisie la finele lunii februarie, document pe care oficialul român îl contestă.

Deși discuțiile par a fi ,,extrem de tehnice este vorba, la modul cel mai simplu, despre bunăstarea românilor”, rezumă simplu comisarul european tematica raportului de țară.

Potrivit concluziilor furnizate de Comisie, în cazul României, acest raport arată că ,,sărăcia rămâne o problemă importantă și că inegalitățile regionale cresc. În al doilea rând, dezvoltarea țării este condiționată de capacitatea administrativă. Birocrația, responsabilitățile și resursele fragmentate, toate acestea împiedică asigurarea serviciilor publice de calitate și blochează investițiile”, afirmă Corina Crețu. 

Comisarul explică că ,,nevoia de mai multe investiții există și se manifestă acut mai ales în educație, sănătate sau incluziune socială, în infrastructura de transport, energie și mediu”, iar după părerea sa,  ,,investițiile în aceste domenii ar contribui semnificativ la creșterea economică solidă și pe termen lung a României”.

Cu toate acestea, atrage atenția Corina Crețu, ,,trebuie să avem în vedere că România are nevoie de investiții diferențiate la nivel regional și de politici adaptate, flexibile, care să răspundă nevoilor și provocărilor de la nivel local”. În acest sens, oficialul european îndeamnă ,,autoritățile române să ia în serios toate aceste recomandări”.

Mesajul transmis de comisarul european este acela că cei care dețin funcții publice la nivel național sau european au ,,datoria de a face tot ce ține de ei pentru a îmbunătăți viața de zi cu zi a românilor”, conchide Corina Crețu.

Ministrul finanțelor Eugen Teodorovici, care a fost prezent la eveniment, a avut o atitudine combativă față de raportul întocmit de experții Comisiei Europene, informând că ,,evaluarea părții române este diferită în raport cu unele elemente prezentate în raport”, ba chiar acuzând faptul că documentul este unul subiectiv, pentru că ,,deși datele oferite sunt corecte, ele sunt prezentate într-un context negativ”.

@Corina Crețu/Facebook

În februarie, în raportul de ţară, CE a avertizat că modelul de creştere economică a României, bazat pe consum, afectează capacitatea ţării de a ajunge la standardele de trai ale Uniunii Europene (UE) într-un mod sustenabil, iar încetinirea economică din 2018, cauzată de o încetinire a consumului, arată limitele acestui model.

Citiți și România, criticată de Comisia Europeană în raportul de țară: Creșterea considerabilă a salariilor, scăderea forței de muncă și lipsa de competențe riscă să submineze capacitatea țării de a concura pe plan internațional

Ministrul consideră că raportul de ţară este în linie cu prognozele Comisiei Europene, ale cărei estimări, au constatat cei din administrația publică din România în ultimii ani, ,,sunt în general mai pesimiste, iar diferența dintre cifre afectează formularea analizelor și concluziilor finale”.

,,Raportul de ţară pentru România oferă o viziune pesimistă asupra situaţiei macroeconomice interne şi este în aceeaşi linie cu prognozele Comisiei Europene, care s-au dovedit a fi foarte prudente de-a lungul timpului”, a spus Teodorovici, care consideră că autorul prognozei, în speță Comisia Europeană, riscă foarte puțin, în timp ce efectele pe piață, suferite de statele membre în cauză ,,nu mai pot fi supuse recursului”.

Teodorovici a avertizat că previziunile economice pot influenţa pieţele şi sentimentul investitorilor.

,,Am atras atenţia şi cu alte ocazii asupra faptului că previziunile economice au capacitatea de a influenţa pieţele şi sentimentul economic al investitorilor. De aceea, responsabilitatea faţă de datele publicate şi corectitudinea interpretărilor depăşeşte cu mult cadrul tehnic al acestei analize”, a spus Teodorovici

El consideră că subestimarea unei tendinţe la nivel de prognoză poate funcţiona în maniera profeţiei care se auto-împlineşte, manipulând factorii economici. În plus, el a atras atenţia că, potrivit CE, toate statele care au au făcut obiectul unei analize aprofundate au fost încadrate în categoria celor 13 state care se confruntă cu dezechilibre.

După părerea acestuia, Comisia Europeană a încadrat în mod nejustificat România la categoria statelor membre cu dezechilibre macroeconomice, ținând cont că doar unul dintre indicatorii analizați de experții europeni și anume, indicatorul poziției investiționale nete, a fost depășit, iar niciunul din restul de 15 state membre considerate sanătoase din punct de vedere economic, nu respectă indicatorii analizați.  Ministrul finanțelor explică că indicatorul investițional a fost îmbunătațit din 2012 cu 19.7 puncte procentuale din PIB, ajungând la 47,7 % în 2017, ceea ce arată o evoluție mai mult decât satisfăcătoare.

Afirmațiile făcute de Eugen Teodorovici nu au rămas fără replică, comisarul Corina Crețu declarând că ,,poziția sa nu este nicio surpriză” și amintindu-i, totodată, ministrului finanțelor că raportul de țară este doar ,,o radiografie” a performanțelor economice ale statele membre, care însumează munca a sute de experți din cazul direcțiilor generale ale Comisiei Europene.

,,Este dreptul suveran al fiecărui guvern să ia sau nu în considerare recomandările pe care aceste rapoarte de țară le cuprind (…), dar faptul că au venit astăzi, aici, atâția oameni de la Bruxelles, mulți dintre ei experți pe domenii foarte tehnice, reprezintă încă o dovadă că noi, cei de la Comisia Europeană, am fost, suntem și vom fi alături de toate guvernele României, indiferent de culoarea lor politică, pentru a ajuta”.

,,Vreau să vă asigur că nimeni, niciodată, nu dorește să pedepsească un stat membru, ci suntem aici să ajutăm prin munca experților din direcțiile generale care oferă puncte de vedere în diferite domenii”, a conchis comisarul european.

 

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

COMISIA EUROPEANA

Corina Crețu, scrisoare către Viorica Dăncilă prin care îi solicită acesteia să comunice Comisiei Europene poziția oficială a Guvernului în privința construirii celor 3 spitale regionale de la Iași, Cluj și Craiova

Published

on

@European Commission

Comisarul european pentru politică regională, Corina Crețu, a transmis o scrisoare premierului român Viorica Dăncilă, prin care îi solicită acesteia să comunice la Bruxelles poziția oficială a Guvernului în privința celor 3 spitale regionale de la Iași, Cluj și Craiova, potrivit unui comunicat al Reprezentanței Comisiei Europene în România.

Înaltul oficial european invită autoritățile române să transmită Comisiei Europene o serie de clarificări în privința măsurilor pe care intenționează să le ia, pentru a evita întârzieri suplimentare în demararea lucrărilor la cele trei spitale regionale.

În scrisoarea adresată prim-ministrului român, comisarul european Corina Crețu precizează:

Așa cum am subliniat și în scrisoarea pe care v-am transmis-o încă din data de 25 aprilie 2018, sprijinirea implementării cu succes și la timp a celor trei spitale regionale rămâne prioritatea zero pentru mine și Comisia Europeană. În acest sens, este esențială accelerarea pregătirii proiectelor și îmbunătățirea orientării și a coordonării în cadrul ministerelor de resort (Ministerul Sănătății, Ministerul Finanțelor Publice, Ministerul Fondurilor Europene și Ministerul Dezvoltării Regionale). Chiar dacă s-au înregistrat progrese în ceea ce privește pregătirea studiilor de fezabilitate, evaluarea impactului asupra mediului și consolidarea capacității administrative a Unității de implementare a proiectelor din cadrul Ministerului Sănătății, graficul general rămâne încă neclar, sub presiunea timpului.

Potrivit înaltului oficial european, este necesar ca termenele limită să fie respectate și cele trei faze de implementare a proiectelor – construirea, dezafectarea sau reconversia vechilor instalații, după caz, precum și formarea personalului – să progreseze în paralel. În acest sens, comisarul european Corina Crețu solicită autorităților române să prezinte o planificare clară și să valideze în cel mai scurt timp atât cadrul de intervenție pentru întregul proiect, cât și termenele de implementare, urmând ca apoi acestea să fie comunicate în cel mai scurt timp Comisiei.

În același timp, comisarul european Corina Crețu menționează că sunt „trei aspecte critice care trebuie să fie abordate de către autoritățile române înainte ca solicitarea pentru proiectul major privind construcția celor 3 spitale regionale să fie transmisă Comisiei Europene:

  • Deficitul de finanțare de aproximativ 1,2 miliarde de euro, conform estimărilor Băncii Europene de Investiții;
  • Revizuirea modelului prin care cele trei spitale regionale vor fi finanțate, odată ce vor fi date în exploatare, pentru a se asigura adaptările necesare cu privire la gestionarea și mecanismele de finanțare, astfel încât noile investiții să acopere costurile operaționale preconizate;
  • Proiectul trebuie să îndeplinească obiectivele strategiei naționale de sănătate la nivel național și local, respectiv planurile regionale de asistență medicală și master-planurile de sănătate ale celor trei regiuni.”

În finalul scrisorii adresate premierului României, comisarul european pentru politică regională precizează faptul că serviciile Comisiei Europene oferă deja asistență tehnică Ministerului Sănătății, reiterând totodată angajamentul său personal, cât și al serviciilor Direcției Generale pentru Politică Regională (DG REGIO), de a sprijini în continuare autoritățile din România în vederea realizării celor trei spitale regionale în actualul exercițiu financiar, inclusiv prin mobilizarea de asistență suplimentară acolo unde este cazul.

Continue Reading

ALEGERI EUROPENE 2019

Comisarul Corina Crețu: ”Banii europeni au îmbunătățit direct calitatea vieții bucureștenilor din Sectorul 3”

Published

on

© Corina Cretu/ Facebook

Comisarul european pentru politică regională Corina Crețu a apreciat marți beneficiile pe care le-au adus fondurile europene în direcția îmbunătățirii calității vieții în București.

Într-o conferinţă de presă comună cu primarul Sectorului 3, Robert Negoiţă, comisarul european a avut cuvinte de apreciere la adresa Primăriei Sectorului 3 privind atragerea fondurilor europene pentru reabilitarea termică a blocurilor și a punctat că  ”banii europeni au îmbunătățit direct calitatea vieții bucureștenilor din Sectorul 3”.

”Sectorul 3 este, de departe, campion în atragerea fondurilor europene pentru reabilitare termică, ceea ce a îmbunătățit direct calitatea vieții cetățenilor. Rezultatul este vizibil chiar în factura de energie pe care fiecare bucureștean o plătește, costurile aferente fiind mult diminuate. Astfel de proiecte sunt exemple cât se poate de clare ale modului în care românii beneficiază de apartenența la Uniunea Europeană”, a declarat Corina Crețu, candidat din partea formațiunii Pro România la alegerile pentru Parlamentul European.

”Prin politica de coeziune s-au făcut și se fac investiții importante în București, care ajută în mod nemijlocit la dezvoltarea economică și, drept consecință, la creșterea standardului de viață din Capitală. Proiectele puse în aplicare prin fondurile europene atrase au crescut eficiența energetică a blocurilor de locuințe, precum și a clădirilor publice în Sectorul 3”, a mai adăugat Corina Crețu.

Corina Crețu a felicitat regiunea București-Ilfov, despre care a spus că este cel mai important motor al economiei naționale. În ceea ce privește fondurile europene atrase, sunt 90 de proiecte care urmăresc creșterea eficienței energetice a 48.000 de apartamente din București. ”În mod specific, Sectorul 3 este beneficiarul principal al acestor investiții importante, cu 76 de proiecte selectate”, a mai adăugat comisarul european.

”Bazându-ne pe experiența de până acum, e important să existe o cooperare strânsă între municipalitate, sectorare și județul Ilfov, pentru a ne asigura că Bucureștiul beneficiază din plin de oportunitățile următoarei perioade de programare, 2021 – 2027. Comisia Europeană a propus o alocare de 30,6 miliarde pentru investiții în România, ceea ce reprezintă o oportunitate importantă pentru România și pentru capitală. În acest sens, Bucureștiul trebuie să înceapă pregătirea investițiilor următoare, iar autoritățile să gândească strategic viitoarele proiecte”, a conchis Corina Crețu.

Alături de Victor Ponta, Corina Crețu deschide lista candidaților PRO România pentru Parlamentul European.

Continue Reading

ALEGERI EUROPENE 2019

Manfred Weber, promisiune majoră împotriva Rusiei și a Angelei Merkel: Dacă voi ajunge președinte al Comisiei Europene, voi face tot posibilul pentru a bloca gazoductul Nord Stream 2

Published

on

©️ Calea Europeană/ Diana Zaim

Candidatul PPE la funcția de președinte al Comisiei Europene, Manfred Weber, a declarat marți că va face tot ce poate pentru a opri proiectul gazoductului Nord Stream 2 dacă va ajunge în fruntea executivului european, transmite DPA, citând un interviu acordat de acesta pentru cotidianul polonez Polska Times.

Aflat la Atena pentru a-și prezenta un plan în 12 puncte privind viziunea sa la șefia Comisiei Europene, Weber a declarat că nu ar fi în interesul Uniunii Europene să îşi crească dependenţa de gazul rusesc. Prin conducta Nord Stream 2, pe sub Marea Baltică, ar urma să se transporte anual 55 de miliarde de metri cubi de gaze naturale din Rusia în Germania.

Sunt împotriva acestui proiect. El nu este în interesul Uniunii Europene, deoarece va crește dependența sa de materiile prime rusești. Și avem nevoie de o mai mare independență față de gazul rusesc. Ca șef al Comisiei Europene, voi folosi toate prevederile pentru a bloca Nord Stream 2. (…) Voi face totul ca să se întâmple”, a promis acesta.

Manfred Weber a făcut declarații similare și în luna martie, atunci când s-a aflat la București pentru a participa la Summitul liderilor locali și regional din PPE, unde și-a prezentat programul politic pentru Europa.

Sunt de părere că trebuie oprit proiectul Nord Stream 2. În astfel de vremuri în care negocierile cu Rusia sunt atât de complicate încât nu ar trebui să facem astfel de proiecte. Până la urmă, este un proiect politic, nu unul economic și trebuie să ne asigurăm că acesta nu va fi pus în practică”, a afirmat atunci Manfred Weber, membru al Uniunii Creștin Sociale din Bavaria și actual lider al grupului PPE în Parlamentul European, acesta fiind susținut chiar de cancelarul german Angela Merkel în candidatura sa la președinția Comisiei Europene, pentru care a fost învestit la Congresul PPE de la Helsinki din noiembrie 2018.

Proiectul Nord Stream 2 a tulburat din nou apele, atât în interiorul Uniunii Europene, cât și la nivelul relației transatlantice. În luna februarie, președinția României la Consiliul UE și Parlamentul European au încheiat acordul privind revizuirea directivei pentru importul de gaze naturale, un text legislativ care stipulează ”principiile legislației UE în materie de energie vor fi aplicate tuturor conductelor de gaz din și înspre țările terțe”.

Potrivit propunerii, regulile UE privind piața gazului vor fi aplicate conductelor care provin sau care sunt direcționate către țările terțe, în condițiile în care dosarul directivei a tensionat alianța franco-germană din cauza afacerii gazoductului Nord Stream 2 dintre Germania și Rusia și prin care Polonia, România și alte state est-europene au căutat și au reușit să întărească regulile europene, norme care nu blochează proiectul ruso-german, dar prin care se asigură că țările terțe precum Rusia să nu poată ocoli legislația UE.

La momentul respectiv, cancelarul Angela Merkel a vorbit la telefon cu premierul Viorica Dăncilă pentru a opri evoluția acestui text în defavoarea proiectului energetic ruso-german, însă acest lucru nu s-a înfăptuit.

Ulterior, Merkel a anunțat că parteneriatul franco-german este cel care a făcut posibil un compromis. Apoi, de la prezidiul Conferinței de Securitate de la München, Angela Merkel s-a referit ”Rusia, stat partener” și nu a ocolit nici problema sensibilă a dependenței europene de gazul rusesc.

O moleculă de gaz rusesc rămâne o moleculă de gas rusesc, fie că este transportat via Ucraina sau via Marea Baltică”, a spus cancelarul german, referindu-se că această problemă merge dincolo de dezbaterea privind Nord Stream 2.

Discuția de pe marginea construcției gazoductului Nord Stream 2, deși reprezintă o afacere bilaterală ruso-germană, a devenit o problemă europeană și euro-atlantică. Astfel, tot la München, replica indirectă pentru Angela Merkel a venit din partea vicepreședintelui SUA, Mike Pence.

Nu putem asigura securitatea aliaților noștri în Occident în timp ce ei sunt dependenți de Est”, a afirmat Pence atunci.

De altfel, reamintim că și tensiunile de la summitul NATO de anul trecut dintre Donald Trump și Angela Merkel au avut la bază declarații anterioare ale președintelui american cu privire la faptul că Germania ”este prizoniera Rusiei” în contextul înțelegerii Nord Stream 2.

 

Continue Reading
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending