Connect with us

U.E.

Corina Crețu, comisar european pentru Politică Regională, îi amintește lui Eugen Teodorovici că rapoartele de țară ale Comisiei Europene nu au ca obiectiv pedepsirea statelor membre, ci ajutarea lor, după ce ministrul finanțelor a afirmat că încadrarea României în categoria statelor cu dezechilibre macroeconomice este subiectivă și nejustificată

Published

on

@Corina Crețu/Facebook

Mandatată de Președintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker cu prezentarea raportului de țară privind situația economiei din România, comisarul european pentru Politică Regională Corina Crețu a vorbit astăzi despre concluziile negative ale experților de la Bruxelles, dar și despre recomandările pe care Comisia le face către autoritățile române pentru ameliorarea dezechilibrelor macroeconomice. Corina Crețu a făcut această prezentare în cadrul conferinței cu tema „Semestrul european: Raportul de țară pentru România 2019″, organizată de Reprezentanța Comisiei Europene la București. La eveniment a mai fost prezent și ministrul finanțelor publice Eugen Teodorovici care și-a prezentat viziunea administrativă asupra raportului publicat de Comisie la finele lunii februarie, document pe care oficialul român îl contestă.

Deși discuțiile par a fi ,,extrem de tehnice este vorba, la modul cel mai simplu, despre bunăstarea românilor”, rezumă simplu comisarul european tematica raportului de țară.

Potrivit concluziilor furnizate de Comisie, în cazul României, acest raport arată că ,,sărăcia rămâne o problemă importantă și că inegalitățile regionale cresc. În al doilea rând, dezvoltarea țării este condiționată de capacitatea administrativă. Birocrația, responsabilitățile și resursele fragmentate, toate acestea împiedică asigurarea serviciilor publice de calitate și blochează investițiile”, afirmă Corina Crețu. 

Comisarul explică că ,,nevoia de mai multe investiții există și se manifestă acut mai ales în educație, sănătate sau incluziune socială, în infrastructura de transport, energie și mediu”, iar după părerea sa,  ,,investițiile în aceste domenii ar contribui semnificativ la creșterea economică solidă și pe termen lung a României”.

Cu toate acestea, atrage atenția Corina Crețu, ,,trebuie să avem în vedere că România are nevoie de investiții diferențiate la nivel regional și de politici adaptate, flexibile, care să răspundă nevoilor și provocărilor de la nivel local”. În acest sens, oficialul european îndeamnă ,,autoritățile române să ia în serios toate aceste recomandări”.

Mesajul transmis de comisarul european este acela că cei care dețin funcții publice la nivel național sau european au ,,datoria de a face tot ce ține de ei pentru a îmbunătăți viața de zi cu zi a românilor”, conchide Corina Crețu.

Ministrul finanțelor Eugen Teodorovici, care a fost prezent la eveniment, a avut o atitudine combativă față de raportul întocmit de experții Comisiei Europene, informând că ,,evaluarea părții române este diferită în raport cu unele elemente prezentate în raport”, ba chiar acuzând faptul că documentul este unul subiectiv, pentru că ,,deși datele oferite sunt corecte, ele sunt prezentate într-un context negativ”.

@Corina Crețu/Facebook

În februarie, în raportul de ţară, CE a avertizat că modelul de creştere economică a României, bazat pe consum, afectează capacitatea ţării de a ajunge la standardele de trai ale Uniunii Europene (UE) într-un mod sustenabil, iar încetinirea economică din 2018, cauzată de o încetinire a consumului, arată limitele acestui model.

Citiți și România, criticată de Comisia Europeană în raportul de țară: Creșterea considerabilă a salariilor, scăderea forței de muncă și lipsa de competențe riscă să submineze capacitatea țării de a concura pe plan internațional

Ministrul consideră că raportul de ţară este în linie cu prognozele Comisiei Europene, ale cărei estimări, au constatat cei din administrația publică din România în ultimii ani, ,,sunt în general mai pesimiste, iar diferența dintre cifre afectează formularea analizelor și concluziilor finale”.

,,Raportul de ţară pentru România oferă o viziune pesimistă asupra situaţiei macroeconomice interne şi este în aceeaşi linie cu prognozele Comisiei Europene, care s-au dovedit a fi foarte prudente de-a lungul timpului”, a spus Teodorovici, care consideră că autorul prognozei, în speță Comisia Europeană, riscă foarte puțin, în timp ce efectele pe piață, suferite de statele membre în cauză ,,nu mai pot fi supuse recursului”.

Teodorovici a avertizat că previziunile economice pot influenţa pieţele şi sentimentul investitorilor.

,,Am atras atenţia şi cu alte ocazii asupra faptului că previziunile economice au capacitatea de a influenţa pieţele şi sentimentul economic al investitorilor. De aceea, responsabilitatea faţă de datele publicate şi corectitudinea interpretărilor depăşeşte cu mult cadrul tehnic al acestei analize”, a spus Teodorovici

El consideră că subestimarea unei tendinţe la nivel de prognoză poate funcţiona în maniera profeţiei care se auto-împlineşte, manipulând factorii economici. În plus, el a atras atenţia că, potrivit CE, toate statele care au au făcut obiectul unei analize aprofundate au fost încadrate în categoria celor 13 state care se confruntă cu dezechilibre.

După părerea acestuia, Comisia Europeană a încadrat în mod nejustificat România la categoria statelor membre cu dezechilibre macroeconomice, ținând cont că doar unul dintre indicatorii analizați de experții europeni și anume, indicatorul poziției investiționale nete, a fost depășit, iar niciunul din restul de 15 state membre considerate sanătoase din punct de vedere economic, nu respectă indicatorii analizați.  Ministrul finanțelor explică că indicatorul investițional a fost îmbunătațit din 2012 cu 19.7 puncte procentuale din PIB, ajungând la 47,7 % în 2017, ceea ce arată o evoluție mai mult decât satisfăcătoare.

Afirmațiile făcute de Eugen Teodorovici nu au rămas fără replică, comisarul Corina Crețu declarând că ,,poziția sa nu este nicio surpriză” și amintindu-i, totodată, ministrului finanțelor că raportul de țară este doar ,,o radiografie” a performanțelor economice ale statele membre, care însumează munca a sute de experți din cazul direcțiilor generale ale Comisiei Europene.

,,Este dreptul suveran al fiecărui guvern să ia sau nu în considerare recomandările pe care aceste rapoarte de țară le cuprind (…), dar faptul că au venit astăzi, aici, atâția oameni de la Bruxelles, mulți dintre ei experți pe domenii foarte tehnice, reprezintă încă o dovadă că noi, cei de la Comisia Europeană, am fost, suntem și vom fi alături de toate guvernele României, indiferent de culoarea lor politică, pentru a ajuta”.

,,Vreau să vă asigur că nimeni, niciodată, nu dorește să pedepsească un stat membru, ci suntem aici să ajutăm prin munca experților din direcțiile generale care oferă puncte de vedere în diferite domenii”, a conchis comisarul european.

 

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Rovana Plumb

Rovana Plumb, vicepreședintele grupului S&D din Parlamentul European, salută noul guvern social-democrat din Danemarca: Forțele de centru stânga, inclusiv guvernul din România, ”pot oferi soluții pentru o Europă socială, echitabilă și justă”

Published

on

Vicepreședintele grupului S&D din Parlamentul European, Rovana Plumb, a salutat miercuri formarea unei coaliții guvernamentale de centru de stânga în Danemarca, un ”moment politic” care întărește poziția social-democrației europene și care arată că forțele de centru stânga, inclusiv guvernul din România, ”pot oferi soluții pentru o Europă socială, echitabilă și justă”.

”Salut formarea unei coaliții de centru stânga în Danemarca condusă de cel mai tânăr prim-ministru din istoria țării, doamna Mette Frederiksen, după victoria social-democraților la alegerile din 5 iunie 2019. Este un moment politic care întărește poziția social-democrației europene. Acestuia i se alătură și alte momente precum reconfirmarea guvernului social-democrat din Suediei la începutul acestui an sau, recent, instalarea unui executiv de centru stânga în Finlanda, stat membru căruia România îi predă ștafeta după o președinție de succes a Consiliului UE gestionată tot de un guvern social-democrat. În acest moment, pe harta politică europeană și în nordul și în sudul Uniunii, prin guvernele social-democrate din Spania și Portugalia, precum și la noi în România, forțele de centru stânga arată că putem oferi soluții pentru o Europă socială, echitabilă și justă”, a declarat Plumb pentru CaleaEuropeană.ro.

Danemarca a devenit miercuri a treia țară nordică, după Suedia și Finlanda, care va fi condusă de social-democrații, după ce la Stockholm social-democrații premierului Stefan Lofven au rămas la putere, iar la Helsinki puterea a fost preluată de la liberali de către socialiștii conduși de noul premier Antti Rinne.

Rovana Plumb a fost aleasă săptămâna trecută vicepreședinte al grupului S&D din Parlamentul European, al doilea ca mărime din hemiciclul democrației europene. 

Rovana Plumb a fost pe primul loc pe lista candidaţilor PSD la alegerile europarlamentare. Ea a mai fost membru al Parlamentului European în perioada 2007-2012.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Angela Merkel dă semnalul unui compromis cu Emmanuel Macron privind numirea președintelui Comisiei Europene: ”Nu depinde doar de mine”

Published

on

© Council of the European Union

Cancelarul german Angela Merkel a declarat miercuri că ea sprijină în continuare deplin sistemul de ”cap de listă” (Spitzenkandidat) pentru alegerea viitorului preşedinte al Comisiei Europene, dar a admis că acum va fi dificil de aplicat acest sistem, dată fiind fragmentarea noului Parlament European şi opoziţia altor lideri europeni faţă de Manfred Weber şi ceilalţi capi de listă, informează agenţiile Reuters şi AFP pe marginea unui discurs al lui Merkel în fața Bundestag-ului.

Poate fi candidat la preşedinţia Comisiei numai acela care a fost prezentat Parlamentului European de către Consiliul European, şi aceasta nu depinde doar de mine (…) Doresc ca aceasta să se facă în acord cu principiul Spitzenkandidat, dar nu pot spune astăzi că aşa se va întâmpla”, a explicat şefa executivului german, potrivit Agerpres, Merkel fiind cea care l-a susținut încă de la început pe Manfred Weber în a deveni primul german președinte al Comisiei Europene după 52 de ani.

Cancelarul Germaniei a făcut referire și la animozitățile apărute în raport cu președintele Franței, cel care se opune explicit procedurii prin care Manfred Weber să devină președinte al Comisiei Europene, considerându-l pe acesta nepregătit și lipsit de experiență executivă la nivel înalt.

Nu toată lumea în Consiliul European este favorabilă procesului Spitzenkandidat şi, cum preţuim mult relaţia franco-germană, trebuie să acceptăm că preşedintele francez are o opinie diferită de a mea”, a adăugat Merkel.

”Sper aşadar să găsim o soluţie care nu respinge procesul Spitzenkandidat, dar care de asemenea permite Europei să fie eficientă”, a conchis ea.

Mesajul aparent descurajator al cancelarului german apare înaintea unui dineu care are loc miercuri Berlin și la care alături de Angela Merkel participă șefa CDU, Annegret Kramp Karrenbauer, candidatul PPE la șefia Comisiei, Manfred Weber, și președintele PPE, Joseph Daul. Totodată, o discuție pe marginea acestei chestiuni este așteptată și la summitul G20 de la Osaka, unde participă cei mai importanți lideri europeni – german, francez, italian, spaniol și olandez -, alături de președinții Consiliului European și Comisiei Europene.

Chiar Manfred Weber i-a avertizat miercuri pe liderii europeni să nu distrugă democrația prin blocarea procesului Spitzenkandidat, periclitând ”transparența și democrația”. Într-un editorial publicat în Die Welt, liderul popularilor europeni a clarificat faptul că nu este dispus să abandoneze candidatura sa la șefia executivului european și a transmis o replică puternică oponenților săi, îndeosebi președintelui francez Emmanuel Macron.

“Până acum, cei care au predominat sunt cei care sunt distructivi și doresc să împiedice ceva”, a spus Weber, arătând că prin această abordare Uniunea Europeană face un pas înapoi, riscând să revină la ”procesul de luare a deciziilor în spatele ușilor închise”.

Totuşi, sistemul Spitzenkandidat a fost aplicat o singură dată, în anul 2014, înainte tot şefii de stat sau de guvern reuniţi în Consiliul European hotărând cine va conduce Comisia Europeană.

După două summit-uri europene fără succes (28 mai și 20-21 iunie) în privința nominalizării viitorilor lideri ai instituțiilor – Comisia Europeană, Consiliul European, Parlamentul Europeană, Banca Centrală Europeană și Înaltul Reprezentant – , liderii țărilor membre se reunesc duminică 30 iunie, un summit dedicat exclusiv acestui proces al numirilor în funcțiile de top ale administrației UE.

Impasul de la summitul din 20-21 iunie  a fost previzibil după ce grupurile S&D și Renew Europe din Parlamentul European, care împreună totalizează 261 din membrii hemiciclului (376 fiind necesari pentru o majoritate), au precizat că nu îl vor sprijini pe liderul PPE Manfred Weber la președinția Comisiei Europene.

Ulterior, după summit, președintele Consiliului European Donald Tusk a spus că nu a fost întrunită nicio majoritate în jurul unui Spitzenkandidat – Manfred Weber (PPE), Frans Timmermans (S&D) sau Margrethe Vestager (ALDE) -, în timp ce președintele francez Emmanuel Macron, un oponent fervent al procedurii, a anunțat eliminarea candidaților propuși și relansarea procesului de numiri în fruntea instituțiilor UE. 

La summitul din 30 iunie, care s-ar putea extinde și pentru dimineața zilei de 1 iulie, este așteptată o decizie care să deblocheze situația în condițiile în care noul Parlament European se reunește la 2 iulie, urmând a-și alegere conducerea.

Continue Reading

U.E.

Președintele Klaus Iohannis salută includerea a trei universități românești în primele ”Universități europene”: Vor deveni un vârf de lance al integrării europene în domeniul învățământului superior

Published

on

Președintele României, Klaus Iohannis, salută includerea a trei universități românești în lista rețelelor academice care beneficiază de primul val de finanțări din cadrul inițiativei „Universități europene”.

”Universitatea din București, Școala Națională de Studii Politice și Administrative din București și Universitatea Tehnică de Construcții din București sunt instituțiile care, alături de partenerii lor europeni, vor deveni un vârf de lance al integrării europene în domeniul învățământului superior”, precizează Administrația Prezidențială printr-un comunicat.

”Președintele Klaus Iohannis a susținut permanent, în calitatea sa de membru al Consiliului European, rolul important al educației în consolidarea Uniunii Europene. Președintele României a sprijinit atât inițiativa „Universități europene”, cât și alocarea de resurse suplimentare pentru europenizarea învățământului, în contextul în care Brexit-ul și ascensiunea populismului au indicat o nevoie urgentă de a întări dimensiunea europeană a educației, pe toate nivelurile”, menționează sursa citată. 

Trei universități din România au fost desemnate câștigătoare de către Comisia Europeană, în competiția pentru crearea, în consorții internaționale, a primelor 17 ”universități europene”.

SNSPA deschide lista universităților românești care vor primi finanțare europeană pentru a crea o universitate europeană în consorțiul “CIVICA – The European University in social sciences”, alături de 6 universități internaționale. Urmează Universitatea din București – cu consorțiul “CIVIS – a European civic university alliance” și Universitatea Tehnică de Construcții București, declarată câștigătoare alături de consorțiul “CONEXUS – European University for Smart Urban Coastal Sustainability”.

România, cu 3 universități, este la egalitate ca prezență în viitoarele universități europene cu Cehia, Grecia, Lituania, Portugalia și Marea Britanie.

Franța are cele mai multe universități în consorțiile declarate câștigătoare, urmată de Germania, Italia, Spania, Suedia, Ungaria și Polonia.

Comisia Europeană a lansat în decembrie 2017 inițiativa privind universitățile europene ca răspuns la apelul Consiliului European de a contribui la consolidarea parteneriatelor strategice între instituțiile de învățământ superior, la nivelul întregii Uniuni Europene. Obiectivul inițiativei este de a crea, până în 2024, 20 de rețele care, sub titlul de „Universități europene”, vor promova valorile și identitatea europeană, vor crește calitatea învățământului și a cercetării și vor contribui la creșterea competitivității globale a învățământului superior european.

Continue Reading

Facebook

Advertisement

Trending