Connect with us

U.E.

Corina Crețu, comisar european pentru Politică Regională, îi amintește lui Eugen Teodorovici că rapoartele de țară ale Comisiei Europene nu au ca obiectiv pedepsirea statelor membre, ci ajutarea lor, după ce ministrul finanțelor a afirmat că încadrarea României în categoria statelor cu dezechilibre macroeconomice este subiectivă și nejustificată

Published

on

@Corina Crețu/Facebook

Mandatată de Președintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker cu prezentarea raportului de țară privind situația economiei din România, comisarul european pentru Politică Regională Corina Crețu a vorbit astăzi despre concluziile negative ale experților de la Bruxelles, dar și despre recomandările pe care Comisia le face către autoritățile române pentru ameliorarea dezechilibrelor macroeconomice. Corina Crețu a făcut această prezentare în cadrul conferinței cu tema „Semestrul european: Raportul de țară pentru România 2019″, organizată de Reprezentanța Comisiei Europene la București. La eveniment a mai fost prezent și ministrul finanțelor publice Eugen Teodorovici care și-a prezentat viziunea administrativă asupra raportului publicat de Comisie la finele lunii februarie, document pe care oficialul român îl contestă.

Deși discuțiile par a fi ,,extrem de tehnice este vorba, la modul cel mai simplu, despre bunăstarea românilor”, rezumă simplu comisarul european tematica raportului de țară.

Potrivit concluziilor furnizate de Comisie, în cazul României, acest raport arată că ,,sărăcia rămâne o problemă importantă și că inegalitățile regionale cresc. În al doilea rând, dezvoltarea țării este condiționată de capacitatea administrativă. Birocrația, responsabilitățile și resursele fragmentate, toate acestea împiedică asigurarea serviciilor publice de calitate și blochează investițiile”, afirmă Corina Crețu. 

Comisarul explică că ,,nevoia de mai multe investiții există și se manifestă acut mai ales în educație, sănătate sau incluziune socială, în infrastructura de transport, energie și mediu”, iar după părerea sa,  ,,investițiile în aceste domenii ar contribui semnificativ la creșterea economică solidă și pe termen lung a României”.

Cu toate acestea, atrage atenția Corina Crețu, ,,trebuie să avem în vedere că România are nevoie de investiții diferențiate la nivel regional și de politici adaptate, flexibile, care să răspundă nevoilor și provocărilor de la nivel local”. În acest sens, oficialul european îndeamnă ,,autoritățile române să ia în serios toate aceste recomandări”.

Mesajul transmis de comisarul european este acela că cei care dețin funcții publice la nivel național sau european au ,,datoria de a face tot ce ține de ei pentru a îmbunătăți viața de zi cu zi a românilor”, conchide Corina Crețu.

Ministrul finanțelor Eugen Teodorovici, care a fost prezent la eveniment, a avut o atitudine combativă față de raportul întocmit de experții Comisiei Europene, informând că ,,evaluarea părții române este diferită în raport cu unele elemente prezentate în raport”, ba chiar acuzând faptul că documentul este unul subiectiv, pentru că ,,deși datele oferite sunt corecte, ele sunt prezentate într-un context negativ”.

@Corina Crețu/Facebook

În februarie, în raportul de ţară, CE a avertizat că modelul de creştere economică a României, bazat pe consum, afectează capacitatea ţării de a ajunge la standardele de trai ale Uniunii Europene (UE) într-un mod sustenabil, iar încetinirea economică din 2018, cauzată de o încetinire a consumului, arată limitele acestui model.

Citiți și România, criticată de Comisia Europeană în raportul de țară: Creșterea considerabilă a salariilor, scăderea forței de muncă și lipsa de competențe riscă să submineze capacitatea țării de a concura pe plan internațional

Ministrul consideră că raportul de ţară este în linie cu prognozele Comisiei Europene, ale cărei estimări, au constatat cei din administrația publică din România în ultimii ani, ,,sunt în general mai pesimiste, iar diferența dintre cifre afectează formularea analizelor și concluziilor finale”.

,,Raportul de ţară pentru România oferă o viziune pesimistă asupra situaţiei macroeconomice interne şi este în aceeaşi linie cu prognozele Comisiei Europene, care s-au dovedit a fi foarte prudente de-a lungul timpului”, a spus Teodorovici, care consideră că autorul prognozei, în speță Comisia Europeană, riscă foarte puțin, în timp ce efectele pe piață, suferite de statele membre în cauză ,,nu mai pot fi supuse recursului”.

Teodorovici a avertizat că previziunile economice pot influenţa pieţele şi sentimentul investitorilor.

,,Am atras atenţia şi cu alte ocazii asupra faptului că previziunile economice au capacitatea de a influenţa pieţele şi sentimentul economic al investitorilor. De aceea, responsabilitatea faţă de datele publicate şi corectitudinea interpretărilor depăşeşte cu mult cadrul tehnic al acestei analize”, a spus Teodorovici

El consideră că subestimarea unei tendinţe la nivel de prognoză poate funcţiona în maniera profeţiei care se auto-împlineşte, manipulând factorii economici. În plus, el a atras atenţia că, potrivit CE, toate statele care au au făcut obiectul unei analize aprofundate au fost încadrate în categoria celor 13 state care se confruntă cu dezechilibre.

După părerea acestuia, Comisia Europeană a încadrat în mod nejustificat România la categoria statelor membre cu dezechilibre macroeconomice, ținând cont că doar unul dintre indicatorii analizați de experții europeni și anume, indicatorul poziției investiționale nete, a fost depășit, iar niciunul din restul de 15 state membre considerate sanătoase din punct de vedere economic, nu respectă indicatorii analizați.  Ministrul finanțelor explică că indicatorul investițional a fost îmbunătațit din 2012 cu 19.7 puncte procentuale din PIB, ajungând la 47,7 % în 2017, ceea ce arată o evoluție mai mult decât satisfăcătoare.

Afirmațiile făcute de Eugen Teodorovici nu au rămas fără replică, comisarul Corina Crețu declarând că ,,poziția sa nu este nicio surpriză” și amintindu-i, totodată, ministrului finanțelor că raportul de țară este doar ,,o radiografie” a performanțelor economice ale statele membre, care însumează munca a sute de experți din cazul direcțiilor generale ale Comisiei Europene.

,,Este dreptul suveran al fiecărui guvern să ia sau nu în considerare recomandările pe care aceste rapoarte de țară le cuprind (…), dar faptul că au venit astăzi, aici, atâția oameni de la Bruxelles, mulți dintre ei experți pe domenii foarte tehnice, reprezintă încă o dovadă că noi, cei de la Comisia Europeană, am fost, suntem și vom fi alături de toate guvernele României, indiferent de culoarea lor politică, pentru a ajuta”.

,,Vreau să vă asigur că nimeni, niciodată, nu dorește să pedepsească un stat membru, ci suntem aici să ajutăm prin munca experților din direcțiile generale care oferă puncte de vedere în diferite domenii”, a conchis comisarul european.

 

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

Corina Crețu

Eurodeputatul Pro România, Corina Crețu: 70% din banii europeni care i se cuvin României, din 2014 așteaptă la Bruxelles să fie accesați

Published

on

© Corina Crețu - Facebook

Eurodeputatul Corina Crețu a declarat, duminică, la Convenția anuală a PRO Romania, că 70% din banii europeni care i se cuvin României încă din 2014, așteaptă la Bruxelles să fie accesați.

”Stăteam cu orele, cu zeci de experți în primăria capitalei să ajutăm bucureștenii, în timp ce în Guvernul României, oamenii nu știau decât să o sape, cum să îi tragă preșul de sub picioare și să nu o lase să facă niciun proiect”, a explicat aceasta.

In discursul său, fostul Comisar european a avertizat că marile proiecte de infrastructură nu sunt depuse și că viitorul buget european include, potrivit formulei aflate pe masa liderilor UE, tăieri masive din Politica de coeziune.

“Știți foarte bine, eu am plecat după 29 de ani din PSD și vreau să lămuresc acest lucru. Pe mine Victor Ponta m-a pus comisar european, a declarat, in debutul diacursului sau, Corina Cretu.

”Victor Ponta, într-adevăr, prim-ministru PSD, m-a propus comisar european. Scrisoarea către Comisia Europeană este semnată de primul ministru. Mă întorc la ce spunea Gabi Firea, atunci când ai o dilemă de conștiință, te gândești la cei care se revendică. Sunt cel puțin două mii de oameni care de-a lungul timpului mi-au spus că m-au pus comisar european. Te gândești la ei sau la oamenii care aveau nevoie de dezvoltare, de un nivel de trai mai bun? Ca om care am văzut câte șanse s-au ratat, după 29 de ani de PSD, credeți că mi-a fost ușor să plec? Și să părăsesc o funcție de 18.000 de euro pe lună înainte de termen? Am plecat pentru că mie mi-a fost rușine să mai spun că mai sunt în PSD”, a menționat Corina Crețu.

Nu pot să uit că am alocat banii pentru metroul din București, 250 de milioane de euro în februarie 2017

”La insistențele mele și ale CE, în final, ultimul act pe care l-am semnat a fost centura Bucureștiului, după doi ani de tergiversări. Exact acum trei ani am semnat pentru metrou, iar Drumul Taberei este și acum dat peste cap. Haideți să fim serioși. Și-au bătut joc de oportunitățile pe care le-am avut de la Uniunea Europeană. Pentru că, domnule Tăriceanu nu e nicio conspirație mondială împotriva României”, a subliniat deputatul european în mesajul său.

Corina Cretu și-a depus mandatul pe biroul lui Juncker, fostul președinte al Comisiei Europene, pentru a bloca tăierile masive din bugetele pentru țările sărace ale Uniunii Europene

”Eu m-am dus cu mandatul pe masă la domnul președinte Junker când s-a făcut proiectul de buget pentru 2021-2027 și i-am spus că eu nu pot să merg în Parlamentul European și să prezint un buget care are tăieri masive pentru țările cele mai sărace, pentru că se introdusese un indicator pe migrații, care era un ”Robin Hood” în sens invers, care lua de la săraci și dădea la bogați”.

Jean-Claude Juncker a susținut propunerea și ideea fostului comisar european pentru politică regională, Corina Crețu

”Domnul Juncker mi-a dat dreptate și am revenit la metoda de calcul produsului intern brut pe cap de locuitor, astfel încât România, Bulgaria, Italia, Spania și Grecia, ar fi avut 8% în plus și aceasta este și acum propunerea Comisiei Europene, pe care nu o mai apară nimeni, cine apară propunerea Comisiei Europene care prevede creșteri?”

Nu voi vota un buget care taie 11 miliarde de euro din politica de coeziune. Nu ne putem bate joc de oameni și de țară

”Pe 20 februarie se va vota în Consiliul European, unde suntem reprezentați de președintele României, bugetul pentru 2021-2027 și sper să se reia negocierile, pentru că eu personal și sper că și ceilalți membri care sunt de la PPE sau socialiști sau din alte grupuri politice, vor vota împotrivă, pentru că acest buget care este propus acum, este un buget care taie 11 miliarde de euro din politica de coeziune, care afectează țările Est-europene, inclusiv România și vor fi bani din ce în ce mai puțini pentru exact ce avem nevoie mai mult: sănătate, transport, dezvoltare urbană.”

Corina Crețu subliniază ferm ca această propunere de buget nu va primi  votul ei dacă va ajunge să fie supusă la vot în Parlamentul European

”Eu nu voi vota acest proiect, dacă el va arăta așa și nu va fi măcar 1,1% din produsul intern brut al celor 27 state rămase în Uniunea Europeană, așa cum este propunerea comisiei Juncker. Nu ne putem bate joc de oameni și de țară. Vin multe multe decizii care vor trebui luate: pachetul de mobilitate, regimul transportatorilor care riscă să arunce toți tiriștii de pe piața europeană. Nu știu cine îi va apăra.”

Citiți și DOCUMENT Cum arată propunerea de buget al UE aflată pe masa lui Klaus Iohannis și a celorlalți lideri europeni: 18 miliarde de euro în plus pentru climă, agricultură și pescuit și 11 miliarde de euro mai puțini pentru coeziune

Corina Crețu a tras semnale de alarmă de la Bruxelles, atât în calitate de comisar european, cât și de europarlamentar: România are oportunități enorme în UE

”Vreau să spun că toate semnalele de alarmă de la Bruxelles pe care le-am făcut din calitate de europarlamentar sau comisar european, le-am făcut fără a mă gândi o singură secundă la mine. Nu am vrut decât să spun că România are oportunități enorme în UE și că nu trebuie să le irosească sub nicio formă. Nu văd ca România să aibă la ora actuală capacitatea de a depune proiecte de avengură”, susține aceasta.

Studiul de fezabilitate Târgu Mureș-Iasi nu a fost realizat, iar spitatelele regionale nu sunt depuse la Comisia Europeană

”Aș fi putut să tac și mi s-a spus, mi se spune în fiecare zi la Bruxelles de către colegii pe care i-am părăsit, că dacă aș fi tăcut, aș fi fost și acum Comisar European, dar nu, prefer să fiu aici printre dumneavoastră, să dorm cu conștiința împăcată și să știu că am făcut tot ce am putut, că am cerut studiu de fezabilitate pentru Târgu Mureș-Iasi, la care nici acum nu s-a găsit răspuns.”

”Că am semnat cu domnul Ponta în Programul European Regional pentru trei spitale regionale, pe care speram să le inaugurez în timpul mandatului meu, a durat trei ani să se stabilească amplansamentele, nici acum nu sunt depuse proiectele la Comisia Europeană, deci haideți să vedem realitatea.”

Din luna iulie, România nu a mai depus proiecte majore 

”Această va fi tragedia noastră, am avut resurse până acum, pe care nu le-am folosit, nu am avut proiecte, în iulie eu am semnat toate proiectele care erau depuse până la acea oră la Comisia Europeană. Nu am cunoștință că între timp s-au depus proiecte majore, din contră, informația mea este că s-au depus numai proiecte mici, care să satisfacă interesele primarilor și clientelei politice. Târgu Mureș-Iași este din nou pe dinafară, spitalele regionale nu sunt depuse, bani mulți care ar putea fi cheltuiți.”

Mai avem un singur an în care mai putem depune proiecte pentru perioada bugetară 2014-2020

”Nu văd ca România să aibă la ora actuală capacitatea de a depune proiecte de avengură. Dincolo de acest lucru, cred că ne-am fi aflat în altă situație dacă oamenii politici ar fi avut cu totul altă abordare, dacă nu s-ar fi vorbit atât despre statul paralel, procurori, putere. Acum se vorbește despre anticipate, despre jocurile politice din Parlament. Pe oamenii de rând nu îi interesează toate aceste lucruri, ei vor doar să trăiască mai bine.”

”Și tocmai, de aceea, de aproape un an de când am intrat în PRO România, alături de Victor Ponta și de alți lideri, am bătut țara în lung și în lat, pentru că am considerat important ca mesajul nostru să ajungă peste tot.”

Fața social-democrației românești poate fi schimbată prin PRO România

”Cred că mai ales noi, PRO România trebuie să facem asta, și responsabilitatea de a schimba fața social-democrației românești. Social-democrația în Europa, în ceea ce privește România este compromisă și noi trebuie să readucem prestigiul social-democrației.”

Fără politici social-democrate, disparitățile sociale și econimice între regiunile din România vor fi direct proporționale cu diferențele dintre România și restul Europei

”Suntem o țară săracă în care disparitățile sociale și economice între regiuni sunt în continuare foarte mari, iar fără politici social-democrate veritabile, echilibrate, aceste diferențe vor crește la fel cum vor crește dintre România și restul Europei. Reprezentarea adevăratelor doleanțe ale românilor, indiferent din ce colț al țării vin ele, este o datorie pentru orice politician social-democrat, pentru orice politician PRO România. Și stă în puterea PRO România să reconectăm cerințele românilor la agenda României. Nu ne va fi ușor. Eu cred că tot în noi stă baza, simt în fiecare zi că suntem înconjurați din toate colțurile. Uniți, trebuie să arătăm că suntem forța politică pe care românii o așteaptă de prea mult timp.”

 

Continue Reading

ROMÂNIA

Premierul Ludovic Orban salută investițiile SUA în Inițiativa celor Trei Mări: ”Și Uniunea Europeană ar putea participa cu investiții”

Published

on

Corespondență de la München

Statele participante la Inițiativa celor Trei Mări trebuie să realizeze un mecanism care să faciliteze utilizarea resurselor și contribuțiilor direcționate către această inițiativă, a afirmat, duminică, premierul Ludovic Orban, în cadrul Conferinței de Securitate de la München.

Vorbind în cadrul panelului ”Eurovision Contest: A Europe That Protects”, Orban a răspuns la o întrebare cu privire la importanța anunțului făcut de secretarul de stat al SUA, Mike Pompeo, care a spus sâmbătă, la München, că Statele Unite vor investi un miliard de dolari în proiecte energetice ale Inițiativei celor Trei Mări.

”Inițiativa celor Trei Mări este o inițiativă importantă pentru dezvoltarea proiectelor de infrastructură și energie pe flancul estic. Este o inițiativă în interiorul Europei. Am salutat anunțul secretarului de stat, dar statele care sunt parte a inițiativei trebuie să participe și să realizăm un mecanism pentru a utiliza resursele și contribuțiile diferitelor state. Și Uniunea Europeană ar putea participa cu investiții”, a spus Orban.

În completare, vicepreședintele Comisiei Europene pentru promovarea modului de viață european, Margaritis Schinas, a punctat că Inițiativa celor Trei Mări are o arhitectură europeană.

Salutând anunțul SUA, Schinas a ținut să reamintească că ”Uniunea Europeană, prin politica de coeziune și infrastructură, investește 15 miliarde, nu un miliard”.

Statele Unite vor finanţa proiecte energetice în valoare de un miliard de dolari în ţări din Europa Centrală şi de Est, reunite sub platforma Inițiativei celor Trei Mări pentru a le consolida independenţa energetică în faţa Rusiei, a anunţat sâmbătă, la Conferinţa de Securitate de la München, secretarul de stat american Mike Pompeo.

În semn de susţinere a suveranităţii, prosperităţii şi independenţei energetice a prietenilor noştri europeni (…), SUA intenţionează să acorde finanţări de până la un miliard de dolari ţărilor din Europa Centrală şi de Est membre ale Iniţiativei Celor Trei Mări”, care reuneşte 12 state din Uniunea Europeană, a declarat el.

Inițiativa celor Trei Mări este o platformă politică flexibilă și informală, la nivel prezidențial, reunind cele 12 state membre ale Uniunii Europene aflate între Marea Baltică, Adriatică și Marea Neagră – Austria, Bulgaria, Croația, Cehia, Estonia, Ungaria, Lituania, Letonia, Polonia, România, Slovacia și Slovenia. Inițiativa își propune dezvoltarea economică a statelor din regiune, prin stimularea interconectivităţii în trei domenii principale – transport, energie, digital; creșterea convergenței reale între statele membre ale Uniunii Europene, contribuind astfel la consolidarea unității și coeziunii în cadrul Uniunii și la consolidarea proiectului european; precum și întărirea relației transatlantice, prin stimularea prezenței economice a SUA în regiune.

Continue Reading

U.E.

De la München, România solicită creșterea bugetului UE. Ludovic Orban: Noile cheltuieli trebuie finanțate cu un procent în creștere pentru a nu afecta coeziunea și agricultura

Published

on

Corespondență de la München

Premierul Ludovic Orban a susținut duminică, la Conferința de Securitate de la München, că finanțarea acordată de statele membre la bugetul Uniunii Europene trebuie să crească, în contextul în care liderii europeni se reunesc joia viitoare la Bruxelles pentru un summit extraordinar, având pe masă o propunere bazată pe 1,074% din Venitul Național Brut.

”Noi obiective înseamnă noi cheltuieli. Noile cheltuieli trebuie finanțate cu un procent în creștere dacă nu vrem să afectăm politica de coeziune, convergența, agricultura. Pentru noi este necesară o creștere, dar trebuie să fie acceptată unanim”, a spus Orban, în cadrul dezbaterii ”Eurovision Contest: A Europe That Protects”.

Premierul român a fost completat de omologul său croat, Andrej Plenkovic, care a spus că orice buget care este situat sub 1,1% din VNB este un buget insuficient.

În ce privește corelarea fondurilor europene de situația statului de drept, premierul Orban a arătat că această chestiune trebuie ”reglementată foarte clar”

”Dacă nu reglementăm foarte clar situația, pot apărea decizii subiective care să creeze situații injuste pentru statele membre. Este o chestiune delicată”, a spus Orban.

Prim-ministrul Ludovic Orban se adresează duminică Conferinței de Securitate de la München, în calitate de invitat de onoare, în cadrul unui panel care deschide lucrările ultimei zile a Conferinței și din care mai fac parte președinta Slovaciei, premierul Croației și doi vicepreședinți ai Comisiei Europene.

În debutul zilei, Ludovic Orban vorbește în cadrul panelului ”Eurovision Contest: A Europe That Protects” alături de președintele Slovaciei Zuzana Čaputová, de premierul Croației Andrej Plenković, de vicepreședintele Comisiei Europene pentru valori și transparență, Věra Jourová, de vicepreședintele Comisiei Europene pentru promovarea modului de viață european, Margaritis Schinas, de președintele Partidului Verzilor din Germania, Annalena Baerbock, și de prim-ministrul landului german North Rhine-Westphalia, Armin Laschet.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending