Connect with us

Corina Crețu

Corina Crețu, comisarul care a gestionat o treime din bugetul UE, salută raportul publicat de Curtea de Conturi Europeană: Cheltuirea atentă a banilor europeni înseamnă capacitatea de a răspunde eficient la nevoile cetățenilor

Published

on

© Corina Crețu / Facebook

Politica de coeziune rămâne cel mai eficient instrument de reducere a decalajelor dintre statele membre și de îmbunătățire a vieții europenilor, a afirmat, miercuri, eurodeputatul Corina Crețu, fost comisar european pentru politică regională în Comisia Juncker.

”Cheltuirea atentă a banilor europeni înseamnă, în fond, capacitatea de a răspunde eficient la nevoile Uniunii și ale cetățenilor”, a scris Crețu, pe Facebook, făcând referire la ultimul raport privind gestionarea bugetului UE, publicat de Curtea de Conturi Europeană.

Documentul confirmă că administrarea bugetului Uniunii s-a îmbunătățit semnificativ în mandatul Comisiei Europene condus de Jean-Claude Juncker.

O veste excelentă: administrarea bugetului Uniunii Europene s-a îmbunătățit semnificativ sub mandatul Comisiei Juncker. Este o confirmare a eforturilor pe care le-am depus în Comisia Europeană în toți acești ani, iar satisfacția mea este cu atât mai mare cu cât am gestionat portofoliul Dezvoltării Regionale, cu un buget de 350 miliarde euro”, a mai scris Corina Crețu, cea care în perioada 1 noiembrie 2014 – 1 iulie 2019 a gestionat aproximativ o treime din bugetul multianual al Uniunii.

De altfel, în cursul audierii de săptămâna trecută, comisarul desemnat pentru politică regională, Elisa Ferreira,  i-a adus un tribut predecesoarei sale, Corina Crețu, fost comisar european pentru politică regională, în debutul audierii sale în Comisia pentru dezvoltare regională din Parlamentul European.

Corina Crețu a renunțat la 1 iulie la mandatul de comisar european și a preluat la 2 iulie un nou mandat de membru al Parlamentului European, unde activează în calitate de membru al Comisiei pentru dezvoltare regională (REGI) și al Comisiei pentru control bugetar (CONT) ale legislativului european, iar în același timp va fi și membru supleant al Comisiei pentru agricultură (AGRI).

Corina Crețu a mai fost membru al Parlamentului European în perioada 2007-2014, la începutul mandatului 2014-2019 fiind aleasă și vicepreședinte al Parlamentului, înainte de a renunța la mandat pentru a deveni cel de-al treilea comisar european din istoria apartenenței României la UE. Între 1 noiembrie 2014 și 1 iulie 2019, Corina Crețu a fost comisar european pentru politică regională.

 

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Corina Crețu

Corina Crețu: Ziua Copilului în România ar trebui să reprezinte un nou început pentru educație, adecvat statutului de țară europeană

Published

on

© European Union 2019 - Source : EP

Ziua Copilului în România ar trebui să reprezinte un nou început pentru educație, adecvat statutului de țară europeană, transmite eurodeputatul Corina Crețu, cu prilejul sărbătoririi copiiilor în condiții speciale. 

Într-o postare pe Facebook, fostul comisar european pentru politica regională scrie că pandemia a scos la suprafață efectele negative ale pasivității autorităților asupra educației copiilor, în special a celor de la sate:

„Sărbătorim Ziua Copilului anul acesta în condiții speciale. Dar chiar și așa – sau tocmai astfel stând lucrurile – să conștientizăm că educația trebuie să devină realmente o prioritate pentru România. Din păcate, până acum educația a fost o temă marginală pe agenda politică a țării. Iar efectele negative se văd – mai ales printre copiii de la sate, care devin tot mai lipsiți de șanse. Pandemia a scos la suprafață efectele nocive ale pasivității de ani de zile din partea autorităților. Avem încă mult prea multe școli izolate și fără dotările necesare, iar mulți copii sunt nevoiți să renunțe la școală”, descrie Corina Crețu. Aceasta continuă: „Din păcate, suntem încă printre țările europene cu cele mai mari rate ale abandonului școlar. Acestei imagini i se adaugă și alte date demografice îngrijorătoare: aproape jumătate dintre copiii din România se află la limita sărăciei sau sunt expuşi riscului de sărăcie. Iar rata mortalităţii infantile este cea mai mare din Uniunea Europeană (dublă față de media UE)”.

În mod evident, subliniază Corina Crețu, există un complex de factori care contribuie la această situație, dar „senzația este aceea că toate aceste aspecte sunt neglijate, niciodată nu devin cu adevărat priorități”. În acest context, eurodeputatul consideră că  educația ar fi un excelent punct de pornire în rezolvarea multor probleme cu care se confruntă România. De aceea, este convinsă că Ziua Copilului ar trebui să reprezinte, în România, „un nou început pentru educație – cu politici solide, adecvate secolului în care trăim și potrivite statutului de țară europeană”.

Continue Reading

Corina Crețu

Eurodeputatul Corina Crețu critică reacția timidă a autorităților față de planul Comisiei Europene: Este o oportunitate nesperată pentru România. Avem nevoie de o strategie clară

Published

on

© European Union 2018 - Source : EP

România are nevoie de o strategie clară privind cheltuirea banilor care pot fi atrași prin planul de relansare economică propus de Comisia Europeană, a declarat joi eurodeputatul Corina Crețu (Pro România, S&D), calificând drept “relativ timide” reacțiile autorităților române față de planul de 1.850 de miliarde de euro anunțat de Comisia Europeană.

“Urmează negocieri politice în vederea definitivării acestuia. Discuțiile din Consiliul European (între șefii de State și de Guverne) și votul din Parlamentul European vor fi cruciale pentru aprobarea acestui plan. Dar cu atât mai mult cred că este absolut obligatoriu ca Executivul de la București să vină cât mai rapid cu o strategie de utilizare a acestui sprijin european, defalcată clar pe domenii, în funcție de necesitățile țării noastre”, a scris Crețu, pe pagina sa de Facebook.

 

Aceasta susține că fondurile care vor fi alocate prin acest plan reprezintă o oportunitate nesperată pentru România pentru a finanța suplimentar proiecte în sectoare precum sănătate, infrastructură sau educație.

“E crucial să avem, în cel mai scurt timp posibil, o strategie cu privire la lucrările de infrastructură finanțate, la cel facem cu spitalele regionale, precum și cu digitalizarea unor domenii. Dacă nu vom avea o astfel de strategie, vor exista dificultăți majore în a ne implica în negocierea politică de la nivelul UE, care va decide elementele finale ale acestui plan”, a spus ea.

România trebuie să trateze acest moment cu toată seriozitatea, pentru că ne va permite să recuperăm decalajele apărute în toți anii pierduți cu conflicte politice interne, bâlbâieli și întârzieri nejustificate. Dacă nu, vom pierde iar bani, vom blama “greaua moștenire”, vom pierde ani, iar costurile finale vor rămâne a fi suportate de cetățeni“, a conchis fostul comisar european pentru politică regională.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a propus miercuri, în plenul Parlamentului European, un Cadru Financiar Multianual pentru perioada 2021-2027 de 1.100 de miliarde de euro și un plan pentru un instrument suplimentar de redresare economică “Next Generation EU” de 750 de miliarde de euro pentru a combate impactul crizei provocate de pandemia de COVID-19, valoarea totală a planului fiind de 1.850 de miliarde de euro.

Din acest plan de 750 de miliarde de euro, potrivit estimărilor Comisiei Europene, România ar urma să primească între 31,2 și 33 de miliarde de euro, între care 19,62 miliarde reprezintă granturi și 11,58 împrumuturi.

În acest context, ministrul fondurilor europene a anunțat joi că va fi creat Planul Național de Recuperare Economică, precizând că suma de aproximativ 31 de miliarde de euro va ridica nivelul fondurilor europene disponibile pentru România la 85 de miliarde de euro, luând în calcul și alocările din Cadrul Financiar Multianual pentru politica de coeziune și pentru politica agricolă comună.

Continue Reading

Corina Crețu

Eurodeputatul Corina Crețu, despre planul de relansare economică a UE: Vorbim de 2.400 de miliarde de euro. Este, de departe, cel mai puternic gest al solidarității europene

Published

on

© European Parliament

Eurodeputatul Corina Crețu, fost comisar european pentru politică regională, a calificat drept un moment istoric prezentarea planului de relansare economică a Uniunii Europene în care Comisia Europeană a propus o finanțare de 1,85 de trilioane de euro, care se adaugă măsurilor luate recente, generând o alocare totală de  2,4 trilioane de euro pentru relansarea economică necesară în urma pandemiei.

Este, de departe, cel mai puternic gest al solidarității europene“, a spus Crețu (Pro România, S&D).

“Am participat astăzi, online, la dezbaterea care a avut loc în Parlamentul European privind măsurile propuse de Comisia Europeană pentru depășirea actualei crize. Din păcate, efectele preconizate în urma actualei pandemii sunt printre cele mai grave. De aceea, Uniunea Europeană a oferit astăzi un răspuns pe măsură. Principiile și libertățile fundamentale care stau la baza proiectului european nu pot funcționa cu jumătăți de măsură, iar adevărul este că o economie puternică este cel mai bun răspuns”, a scris Crețu, pe Facebook.

 

Instrumentul ”Next Generation EU” (Noua Generație UE) va completa viitorul buget pe termen lung al UE cu 750 miliarde de euro.

“E vorba, în total, de 2,4 mii miliarde EUR (2,4 trilioane EUR). Prin intermediul acestui nou instrument, Uniunea Europeană va putea reconstrui și proteja piața unică, nerenunțând la obiectivele care privesc dezvoltarea verde, digitală și sustenabilă. Sunt 750 miliarde EUR, dintre care 500 miliarde EUR granturi, iar 250 miliarde EUR împrumuturi către Statele Membre. Prin intermediul acestor fonduri, se vor putea consolida programele privind securitatea sănătății și pregătirea unor răspunsuri adecvate unor eventuale viitoare crize de sănătate (programul EU4Health: 9,4 miliarde EUR), precum și finanțarea cercetării – a cărei relevanță este indiscutabilă, iar astfel de momente ne-o demonstrează din plin (Horizon Europe: 94,4 miliarde EUR)”, a mai detaliat Corina Crețu

Potrivit europarlamentarului, logica în care intră acest răspuns al Uniunii este aceea că economiile tuturor statelor trebuie consolidate, fără excepție.

“Consolidarea economică a unui stat (indiferent care e acesta) înseamnă consolidarea economică a întregii Europe. Mă bucur, așadar, să văd că principiul căruia i-am dat viață pe parcusul mandatului meu de Comisar European rămâne la fel de puternic: nimeni nu trebuie lăsat în urmă”, a conchis eurodeputatul.

Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a prezentat miercuri în plenul Parlamentului European un plan bugetar reînnoit pentru următorii șapte ani, sub forma Cadrului Financiar Multianual și a unui instrument de redresare economică, menit să alimenteze o relansare a economiei Uniunii după criza coronavirusului. Șefa executivului european a propus, în plenul Parlamentului European, un Cadru Financiar Multianual pentru perioada 2021-2027 de 1.100 de miliarde de euro și un plan pentru un instrument suplimentar de redresare economică “New Generation EU” de 750 de miliarde de euro pentru a combate impactul crizei provocate de pandemia de COVID-19, valoarea totală a planului fiind de 1.850 de miliarde de euro. Comisia Europeană a desemnat acest plan drept “momentul Europei” de a repara prejudiciile aduse de criză și de a pregăti viitorul pentru noua generație.

Conform unui comunicat al Comisiei Europene, cei 750 de miliarde de euro vor fi strânși prin ridicarea temporară a plafonului resurselor proprii la 2,00% din venitul național brut al UE, permițând Comisiei să își folosească ratingul de credit puternic pentru a împrumuta 750 de miliarde de euro pe piețele financiare. Potrivit lui von der Leyen, 500 de miliarde de euro vor fi acordate statelor membre sub formă de subvenții, iar 250 de miliarde sub formă de împrumut.

În plus, pentru a pune la dispoziție fondurile cât mai curând posibil astfel încât să se răspundă celor mai urgente nevoi, Comisia propune modificarea actualului cadru financiar multianual 2014-2020 pentru a se pune la dispoziție fonduri suplimentare în valoare de 11,5 miliarde de euro deja în 2020.

Această finanțare suplimentară va fi direcționată prin intermediul programelor UE și rambursată pe o perioadă lungă de timp în bugetele viitoare ale UE – nu înainte de 2028 și nu mai târziu de 2058.  Pentru ca acest lucru să se realizeze în mod echitabil și partajat, Comisia propune o serie de resurse proprii noi, care vor proveni din taxarea digitală a giganțiilor IT, taxarea emisiilor poluante sau taxarea activelor marilor corporații.

De asemenea, cei 750 de miliarde de euro incluși în instrumentul de redresare vor fi investiți pe trei piloni:

1. Sprijinirea statelor membre pentru a face investiții și reforme

– Prin noul Mecanism pentru redresare și reziliență, în valoare de 560 de miliarde de euro, se va oferi sprijin financiar pentru investițiile și reformele ce vor viza, în special, tranziția către o societate digitală și verde și reziliența economiilor naționale; aceste investiții și reforme vor fi corelate cu obiectivele incluse în semestrul european. Acest mecanism va fi integrat în semestrul european și va avea o facilitate de finanțare de până la 310 miliarde EUR și va putea să ofere până la 250 de miliarde EUR sub formă de împrumuturi. Sprijinul va fi pus la dispoziția tuturor statelor membre, dar va fi concentrat în zonele cele mai afectate și acolo unde nevoile în materie de reziliență sunt cele mai mari.

– Ținându-se seama de gravitatea impactului socioeconomic al crizei, în special de nivelul șomajului în rândul tinerilor și de prosperitatea relativă a statelor membre, până în 2022 se va aloca o sumă suplimentară de 55 miliarde de euro din programele actuale ale politicii de coeziune în cadrul noii inițiative REACT-UE

– O propunere de consolidare a Fondului pentru o tranziție justă cu până la 40 de miliarde de euro, pentru a sprijini statele membre în accelerarea tranziției către o neutralitate climatică.

– O consolidare a Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală în valoare de 15 miliarde de euro pentru a sprijini zonele rurale să facă modificările structurale necesare în conformitate cu Pactul verde european și să realizeze obiectivele ambițioase ale strategiei în materie de biodiversitate și ale strategiei „de la fermă la consumator”.

2. Relansarea economiei UE prin stimularea investițiilor private

– Noul Instrument de sprijin pentru solvabilitate va mobiliza resurse private pentru a sprijini urgent întreprinderile europene viabile din sectoarele, regiunile și țările cele mai afectate. Acesta poate fi operațional începând cu 2020 și va avea un buget de 31 de miliarde de euro, cu scopul de a debloca 300 de miliarde de euro sub formă de sprijin pentru solvabilitatea întreprinderilor din toate sectoarele economice și de a le pregăti pentru un viitor digital, rezilient și mai curat.

– Suplimentarea cu 15,3 miliarde de euro a bugetului dedicat InvestEU, programul de investiții emblematic al Europei, în vederea mobilizării de investiții private în proiecte din întreaga Uniune.

– Noul Mecanism de investiții strategice, gândit în cadrul InvestEU pentru a genera investiții de până la 150 de miliarde de euro care să sporească reziliența sectoarelor strategice, în special a celor legate de tranziția către o societate digitală și verde, și lanțurile valorice esențiale pe piața internă, datorită unei contribuții de 15 miliarde de euro din instrumentul Next Generation EU.

3. Lecții învățate în urma crizei

– Noul program în domeniul sănătății, EU4Health pentru consolidarea securității sanitare și pregătirea pentru viitoarele crize din acest domeniu, cu un buget de 9,4 miliarde de euro.

– 2 miliarde de euro pentru consolidarea rescEUmecanismul de protecție civilă al Uniunii, care va fi extins și consolidat pentru a spori capacitatea Uniunii de a se pregăti și a răspunde viitoarelor crize.

– Suplimentarea cu 94,4 miliarde de euro a programului Orizont Europa, care va fi consolidat pentru a finanța cercetarea vitală în domeniul sănătății, al rezilienței și al tranziției către o societate digitală și verde.

– Sprijinirea partenerilor globali ai Europei printr-o sumă suplimentară de 16,5 miliarde de euro pentru acțiuni externe, inclusiv ajutor umanitar.

– Alte programe ale UE vor fi consolidate pentru a alinia pe deplin viitorul cadru financiar la nevoile în materie de redresare și la prioritățile strategice. Alte instrumente vor fi consolidate pentru a conferi bugetului UE un plus de flexibilitate și reactivitate.

Este necesar ca în cadrul Consiliului European, până în iulie, să se ajungă rapid la un acord politic cu privire la instrumentul Next Generation EU și la bugetul general al UE pentru perioada 2021-2027, pentru a da un nou dinamism redresării și a oferi UE un instrument solid de relansare a economiei și de construire a viitorului.


Ursula von der Leyen și-a prezentat planul la Parlamentul European de la Bruxelles la începutul după-amiezii, înainte de a organiza o conferință de presă în cursul zilei la sediul Comisiei Europene pentru o prezentare detaliată.

Comisia Europeană propune un Cadru Financiar Multianual pentru 2021-2027 de 1.100 de miliarde de euro și un plan pentru un instrument suplimentar de redresare de 750 de miliarde de euro pentru a combate impactul crizei coronavirusului.

Cifra de 1.100 de miliarde de euro, în prețurile din 2018, ar crește cheltuielile comparativ cu bugetul actual al UE de șapte ani, care este estimat la 1.082 miliarde de euro.

Propunerea este sub nivelul sugerat inițial de Comisia Juncker în mai 2018 pentru perioada 2021-2027, dar este mai mare decât un plan de compromis înaintat în februarie de către președintele Consiliului European, Charles Michel, și care a blocat negocierile summitului din 20 februarie

În 2018, Comisia Juncker a propus un buget de 1.135 miliarde de euro, echivalentul a 1,11% din venitul național brut (VNB) al UE. Michel a propus 1.095 miliarde de euro, care la acea vreme era estimat la 1,074% din VNB.

În ce privește instrumentul de redresare de 750 de miliarde de euro, acesta este axat pe două componente: 500 de miliarde de euro disponibili sub formă de granturi, iar 250 de miliarde sub formă de împrumuturi.

Planul este superior propunerii de 500 de miliarde de euro lansată de președintele francez Emmanuel Macron și de cancelarul german Angela Merkel. Însă, pachetul propus de Comisia Europeană prevede că 500 de miliarde de euro vor fi obținute de Comisia Europeană de pe piețele de capital și vor fi acordate statelor membre sub forma unor subvenții, ceea ce înseamnă că achitarea acestor datorii va putea fi realizată în comun, la nivel european.

Restul de 250 de miliarde vor fi acordate sub formă de împrumut pentru statele membre, ele reflectând propunerea celor patru state frugale – Austria, Danemarca, Olanda și Suedia – care se opun oricărei mutualizări a datoriilor la nivel european.

Planul constituie baza pentru negocierile dintre țările membre ale UE, care se confruntă cu dispute politice cu privire la cât de mult ar trebui să ofere o finanțare pentru redresare și dacă această finanțare ar trebui să fie sub formă de împrumuturi sau subvenții.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending