Connect with us

Corina Crețu

Corina Crețu: Conferința privind viitorul Europei, cea mai amplă consultare din istoria UE și o oportunitate ca vocea românilor să fie mai bine auzită la Bruxelles

Published

on

© European Union 2017 - Source : EP

Uniunea Europeană pregătește cea mai amplă consultare publică din istoria sa, fiind o oportunitate ca vocea românilor să fie mai bine auzită la Bruxelles, a declarat vineri eurodeputatul Corina Crețu (Pro România, S&D), făcând trimitere la Conferința privind viitorul Europei.

“Conferința pentru viitorul Europei prinde contur la Bruxelles, după ce inițial aceasta a fost amânată ca urmare a pandemiei. Conferința va fi un amplu proces care se va desfășura atât online, cât și în format fizic și va permite cetățenilor europeni să își spună punctul de vedere cu privire la modul în care Uniunea Europeană poate funcționa mai bine. Părerile cetățenilor vor fi preluate și se va încerca implementarea lor”, a scris Crețu, pe pagina sa de Facebook.

“Fiind instituția care reprezintă direct cetățenii, Parlamentul European va avea un rol foarte important în pregătirea acestei conferințe. Este o oportunitate ca vocea cetățenilor pe care îi reprezentăm să se facă auzită direct, nemijlocit, la Bruxelles. De fapt, proiectul va avea succes doar cu implicarea cetățenilor și cred că sunt multe experiențe personale și profesionale (mai ales după această perioadă) care pot contribui la o schimbare în bine. Voi comunica și în viitor pe marginea acestui subiect, pentru că m-aș bucura ca un număr cât mai mare de români să se implice în conturarea viitorului Europei”, a continuat ea.

Conferința președinților din Parlamentul European, care reunește liderii tuturor grupurilor politice, a aprobat joi declarația comună privind lansarea Conferinței privind viitorul Europei (CoFoE), la o zi distanță după ce ambasadorii statelor membre ale UE au dat undă verde aceluiași document.

După aprobarea declarației comune, Conferința președinților a emis o declarație în care a subliniat că “Parlamentul European susține declarația comună pentru că dorim ca Conferința privind viitorul Europei să își înceapă activitatea cât mai curând posibil”.

“Conferința va contribui semnificativ la construirea unei Uniuni Cetățenești”, au transmis președintele Sassoli și liderii grupurilor politice.

În calitate de reprezentanți direcți ai cetățenilor europeni, așa cum se menționează în Tratatul UE, Parlamentul European va deține un rol de lider în cadrul Conferinței.

“În calitate de lideri de grup care reprezintă marea diversitate a cetățenilor UE, avem încredere că rolul proeminent al Parlamentului European se va reflecta în activitatea și în organizarea practică a Conferinței în sine”, mai arată declarația menționată.

Ambasadorii statelor membre ale Uniunii Europene au dat miercuri undă verde unei declarații comune care lansează Conferința privind viitorul Europei, arată un document consultat de CaleaEuropeană.ro, un proiect pe care președinția portugheză a Consiliului își dorește să o lanseze pe 9 mai, de Ziua Europei.

Textul adoptat de statele membre setează structura, sfera și calendarul conferinței, având în vedere că, până acum, instituțiile UE au fost blocate într-o dezbatere despre cine ar trebui să conducă conferința, menită să implice cetățenii UE în procesul de elaborare a politicilor.

Potrivit unor surse europene, declarația comună oferă viziunea unei implicări a cetățenilor într-o dezbatere democratică pentru “construirea unei Europe mai reziliente” având bază valorile istorice promovate prin Declarația Schuman și cel mai recent exemplu de implicare europeană, participarea record a cetățenilor UE la alegerile europene din 2019. 

Declarația andosată de statele membre este semnată de președinții Parlamentului European, Comisiei Europene și președinției Consiliului UE și are în vedere organizarea de “evenimente în parteneriat cu societatea civilă și părțile interesată la nivel local, regional, național și european” prin participarea parlamentelor naționale și regionale, a Comitetului European al Regiunilor, a Comitetului Economic și Social European, a partenerilor sociali și a mediului academic.

Conferințe europene și naționale până în primăvara lui 2022

“Vom invita Conferința să ajungă la un set de concluzii până în primăvara anului 2022 pentru a oferi îndrumări privind viitorul Europei”, se arată declarația amintită, conform surselor citate.

Declarația subliniază că această Conferință privind viitorul Europei este “concentrată pe cetățeni” cu “o abordare de la bază la vârf” prin care europenii să își poată spună opinia despre viitorul UE.

La nivel european, instituțiile UE vor organiza “paneluri ale cetățenilor europeni”, în timp ce la nivel național, statele membre vor putea organiza evenimente care să vizeze “specificitățile lor naționale și instituționale” sub forma unor “paneluri ale cetățenilor naționali”.

O “președinție comună”. Cine va conduce Conferința? 

Conform documentului menționat, Conferința va fi condusă de liderii principalelor instituții ale Uniunii Europene, astfel președinții Parlamentului European, Consiliului și Comisiei Europene urmând să acționeze ca “președinție comună”.

O structură de guvernanță reprezentată de membri ai celor trei instituții va fi înființată pe criterii de reprezentare egală și de egalitate de gen. De asemenea, în cadrul Conferinței vor activa și un consiliu executiv, un secretariat și o plenară a Conferinței.

Plenara Conferinței se va asigura că recomandările venite din partea cetățenilor europeni și naționali vor fi dezbătute. Plenara se va reuni cel puțin o dată la șase luni și va fi alcătuită din reprezentanți ai Parlamentului European, Consiliului și Comisiei Europene, precum și din reprezentanți ai parlamentelor naționale, ai Comitetului European al Regiunilor, Comitetului Economic și Social, societății civile și partenerilor sociali. De asemenea, va fi asigurată și o reprezentare din partea Înaltului Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate atunci când discuțiile vor viza rolul internațional al UE.

Agenda Conferinței: de la sănătate și schimbări climatice la transformare digitală, rolul UE în lume și valori democratice

De asemenea, Conferința privind viitorul Europei se va baza pe Agenda Strategică a Consiliului European pregătită la summitul de la Sibiu din 9 mai 2019, primul și singurul din istoria UE organizat chiar de Ziua Europei, orientările politice ale Comisiei Europene 2019-2024 și provocările determinate de pandemia de COVID-19.

Subiectele ce vor fi abordate în cadrul Conferinței vizează “construirea unui continent sănătos, lupta împotriva schimbărilor climatice și a provocărilor generate de mediu, o economie care funcționează pentru cetățeni, echitate socială, egalitate și solidaritate inter-generațională, transformarea digitală a Europei, drepturile și valorile europene inclusiv statul de drept, migrația, securitatea, rolul UE în lume, fundamentele democratice ale Uniunii Europene și consolidarea procesului democratic în UE”.

Conferința privind viitorul Europei va fi organizată de către Parlament, Consiliu și Comisie și trebuia să înceapă în mai 2020 și să se desfășoare pe o perioadă de doi ani, iar obiectivul inițial anunțat de Parlamentul European a fost ca această Conferință să determină un angajament concis al celor trei instituții principale ale UE de lansare a unor reforme profunde în concordanță cu preocupările cetățenilor, ce pot include o revizuire a tratatelor Uniunii Europene

În schimb, statele membre ale UE au exclus subiectul schimbării Tratatelor UE din cadrul dezbaterilor aferente Conferinței privind viitorul Europei.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Corina Crețu

Corina Crețu propune o colaborare transpartinică pentru o strategie de combatere a sărăciei din România: Politica de coeziune și PNRR pot asigura acest obiectiv

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Europarlamentarul Corina Crețu (Pro România, S&D) a propus miercuri o colaborare națională largă, trans-partinică pentru a lupta împotriva inegalităților dintre mediul rural și cel urban din România. Ea a subliniat că este nevoie urgent de o strategie de combatere a sărăciei din România, iar politica de coeziune și Planul Național de Redresare și Reziliență pot asigura acest obiectiv

“Având în vedere adâncirea dramatică a inegalităților dintre mediul rural și cel urban din România, propun o colaborare națională largă, trans-partinică, pentru a găsi metodele cele mai eficiente de a lupta împotriva acestei tendințe dăunătoare pentru toți cetățenii – indiferent că locuiesc la sat sau oraș”, a scris europarlamentarul român, pe Facebook.

“Sunt absolut îngrijorătoare rezultatele studiului realizat recent de către Eurostat – care indică faptul că, în România, discrepanțele dintre mediul rural și cel urban sunt tot mai accentuate. E nevoie urgent de o strategie de combatere a sărăciei din România, iar politica de coeziune și Planul Național de Redresare și Reziliență pot asigura acest obiectiv. Studiul Eurostat arată că aproape jumătate din românii de la sate se confruntă cu riscul sărăciei. Și nu orice fel de sărăcie: ci una dintre cele mai dure din întreaga Europă. Iar pandemia nu a făcut decât să înrăutățească și mai mult situația. În acest moment, în țara noastră riscul de sărăcie în mediul rural este de trei ori mai mare decât în mediul urban. Activitatea economică și veniturile gospodăriilor au fost afectate grav, iar lipsa accesului la educație a multor copii din mediul rural poate contribui la prelungirea acestei situații dramatice”, a afirmat Crețu.

Ea a mai arătat că un raport recent al Băncii Mondiale atenționa asupra faptului că prelungirea pandemiei va avea potențialul de a afecta grav economia României, mai ales în domeniul agricol – ceea ce din nou are repercusiuni în primul rând asupra mediului rural.

“E nevoie de măsuri proactive, iar Politica de Coeziune și PNRR pot contribui substanțial în acest sens, dacă investițiile se vor face potrivit nevoilor populației”, a continuat Corina Crețu.

Europarlamentarul a mai indicat că va fi foarte utilă elaborarea, la nivel european, a Agendei Rurale – document la care se lucrează în Comisia pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală din Parlamentul European (AGRI).

“Am menționat și în plenul Parlamentului European că susțin cu toată ființa Agenda Rurală. Alături de aceasta, o strategie de dezvoltare a satului românesc, bine pusă la punct, vor contribui substanțial la combaterea sărăciei în România. E un alt subiect care nu suportă amânare pentru că orice zi pierdută este, de fapt, prelungirea acestei suferințe injuste a celor care locuiesc la țară”, a conchis ea.

Continue Reading

Corina Crețu

Corina Crețu: România mai are la dispoziție fonduri din bugetul 2014-2020. Folosirea lor, cel mai bun argument că suntem pregătiți să folosim la potențial maxim banii din PNRR

Published

on

© Corina Cretu/ Facebook

Eurodeputatul Corina Crețu (Pro România, S&D) a atras atenția marți că România mai are la dispoziție sume substanțiale necheltuite din Cadrul Financiar Multianual 2014-2020, criticând faptul că autoritățile se concentrează exclusiv pe cele 30 de miliarde de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență.

“Până la accesarea sumelor pe care România le va avea la dispoziție prin Planul Național de Redresare și Reziliență, e important să nu uităm că țara noastră mai are la dispoziție sume substanțiale necheltuite din Cadrul Financiar Multianual 2014-2020 – fonduri care pot fi folosite până în 2023. Din păcate, nimeni nu mai vorbește despre aceste oportunități pe care încă le avem și nu înțeleg de ce”, a scris ea, pe Facebook.

“Cred că e o întrebare legitimă: dacă nu am reușit să cheltuim 30 miliarde EUR în 7 ani (suma primită de România prin Cadrul Financiar Multianual 2014-2020), cum vom putea cheltui 30 de miliarde EUR (care ne revin prin PNRR) în 5 ani? Termenul-limită de folosire a banilor prin Mecanismul de Redresare și Reziliență este 2026. Cred că acum e bun moment să demonstrăm că putem crește substanțial rata de absorbție – măcar până la 92%, așa cum a fost cazul României cu ocazia Cadrului Financiar Multianual 2007-2014. Ar fi cel mai bun argument că țara noastră e pregătită să folosească la potențial maxim banii din PNRR”, a completat Crețu.

De altfel, Corina Crețu a afirmat luni că “începe o săptămână vitală pentru România” în contextul în care experții Comisiei Europene vor demara analiza Planului Național de Redresare și Reziliență trimis de Guvernul de la București.

Ea a indicat atunci că România poate primi un avans de 13%, reprezentând 4 miliarde de euro, în momentul aprobării PNRR de către Comisia Europeană.

În ce privește absorbția fondurilor europene din perioada 2014-2020, stadiul absorbției la data de 2 aprilie 2021 pentru programele finanțate din Fondurile Europene Structurale şi de Investiţii (FESI), care cuprind și programele operaționale și dezvoltarea rurallă, este de 52,67%.

Continue Reading

Corina Crețu

Corina Crețu: Începe o săptămână vitală pentru România. Experții Comisiei Europene demarează analiza planului de redresare trimis de Guvernul de la București

Published

on

© European Union 2018 - Source : EP

Europarlamentarul Corina Crețu (Pro România, S&D) a afirmat luni că “începe o săptămână vitală pentru România” în contextul în care experții Comisiei Europene vor demara analiza Planului Național de Redresare și Reziliență trimis de Guvernul de la București.

“În luna februarie am adoptat, în Parlamentul European, Mecanismul de Redresare și Reziliență – instrument în valoare de 672,5 miliarde EUR. Înțelegând șansa istorică de dezvoltare pe care o reprezintă – mai ales pentru România – mă bucur că am avut șansa de a fi Raportor pentru acest mecanism din partea Comisiei pentru Dezvoltare Regională a Parlamentului European (REGI). Prin acest instrument, României i-au fost alocate 30,44 miliarde EUR, bani în plus față de granturile nerambursabile prin Cadrul Financiar Multianual al UE (2021-2027). Din fondurile prevăzute prin PNRR, 13,7 miliarde EUR sunt sub formă de împrumuturi, restul de 16,7 miliarde EUR fiind sume nerambursabile”, a scris Crețu, pe pe Facebook.

Ea a indicat că România poate primi un avans de 13%, reprezentând 4 miliarde de euro, în momentul aprobării PNRR.

“Acum România depune proiectul, iar în momentul aprobării acestuia poate primi un avans de 13% – adică cele 4 miliarde EUR. Un astfel de avans se acordă oricărui Stat Membru pentru a acoperi partea națională de cofinanțare, nereprezentând absorbție efectivă a fondurilor europene. Dacă nu există proiecte mature, de calitate, din păcate acești bani riscă să fie pierduți”, a subliniat aceasta.

Corina Crețu a făcut aceste precizări având în vedere că Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a anunțat luni că a transmis Comisiei Europene toate componentele detaliate ale PNRR și că ministrul Cristian Ghinea efectuează în perioada 12-16 aprilie o vizită la Bruxelles pentru a discuta cu oficialii executivului european, între care vicepreședintele executiv al Comisiei Europene, Margrethe Vestager, responsabilă pentru o Europă pregătită pentru era digitală, cu comisarul european pentru Transporturi, Adina Vălean, și cu comisarul european pentru coeziune și reforme, Elisa Ferreira.

Potrivit unor declarații ale comisarului european pentru Transporturi, Adina Vălean, România ar putea primi un avans de 13% din totalul fondurilor înainte de luna iunie, dacă analiza de cost asupra fiecărui proiect cuprins în PNRR, efectuată de experții Comisiei, este una pozitivă.

Planul Național de Redresare și Reziliență pregătit de România pentru a fi negociat cu Comisia Europeană a fost prezentat la 19 martie. Reformele și investițiile sunt grupate pe 30 de componente care acoperă toți cei 6 piloni ai Mecanismului de Redresare și Reziliență așa cum a fost el adoptat de instituțiile europene.

PNRR cuprinde alocări de 41 de miliarde de euro, reprezentând 141% din alocarea României, deoarece, potrivit ministrului Cristian Ghinea, anumite componente pot fi supradimensionate în ceea ce privește costul, iar altele vor fi eliminate în procesul de negociere cu Comisia Europeană pentru ca România să se poată asigura că avea proiecte aprobate de 30 miliarde de euro, alocarea totală care îi revine țări noastre sub formă de granturi și împrumuturi.

Aceste reforme și proiecte de investiții publice trebuie puse în aplicare până în 2026. PNRR are la bază 6 piloni principali pe care sunt alocate bugetele sectoriale.

Potrivit calculelor realizate de CaleaEuropeană.ro alocările maximale de 41 miliarde de euro pentru cei șase piloni sunt următoarele:

Pilonul 1. Tranziția spre o economie verde (proiecte propuse în valoare de 15,3 miliarde de euro); 

Pilonul 2. Transformarea digitală (proiecte propuse în valoare de 4,02 miliarde de euro);

Pilonul 3. Creșterea economică inteligentă, sustenabilă și incluzivă (proiecte propuse în valoare de 8,82 miliarde de euro);

Pilonul 4. Coeziunea socială și teritorială (proiecte propuse în valoare de 5,14 miliarde de euro);

Pilonul 5. Sănătate și reziliență instituțională (proiecte propuse în valoare de 6,51 miliarde de euro);

Pilonul 6. Copii, tineri, educație și competențe (proiecte propuse în valoare de 1,23 miliarde de euro);

Continue Reading

Facebook

Team2Share

PPE21 mins ago

Manfred Weber, liderul grupului PPE din Parlamentul European: Turcia nu poate fi niciodată membru în UE! Erdogan va continua să ne provoace cât continuă discuțiile de aderare

BANCA EUROPEANĂ DE INVESTIȚII51 mins ago

Banca Europeană de Investiții aprobă un împrumut de 24 de milioane de euro pentru consolidarea cercetării, educației și sănătății publice la Universitatea de Medicină și Farmacie din București

CONSILIUL EUROPEAN1 hour ago

Charles Michel: Calea viitoarei ordini mondiale va fi stabilită în regiunea Indo-Pacific, iar Uniunea Europeană și India sunt parteneri cheie

U.E.1 hour ago

Eurostat: România, printre țările UE unde producția industrială a înregistrat un declin semnificativ în luna februarie

BANCA CENTRALĂ EUROPEANĂ2 hours ago

Studiu al Băncii Centrale Europene: Europenii doresc ca euro digital să fie confidențial, sigur și ieftin

NATO2 hours ago

Șeful diplomației SUA, la NATO: Acesta este un moment important pentru Alianța noastră. Forțele NATO vor pleca împreună din Afganistan

RUSIA2 hours ago

Germania acuză Rusia de provocări prin mobilizarea de trupe de-a lungul frontierei cu Ucraina

COMISIA EUROPEANA3 hours ago

Comisia Europeană dezvăluie strategia de finanțare care va permite contractarea împrumuturilor de până la 800 mld. de euro necesare redresării

ROMÂNIA4 hours ago

Ministrul Digitalizării, întâlnire de lucru cu echipa președintelui interimar al ADR, Octavian Oprea, pentru a pune la punct detalii legate de colaborare: Digitalizarea este apolitică

U.E.4 hours ago

Sondaj: Peste 50% dintre germani susțin intenția lui Markus Söder de a deveni candidatul CDU-CSU la postul de cancelar al Germaniei

COMISIA EUROPEANA23 hours ago

Comisia Europeană preconizează că adeverința electronică verde va intra în vigoare la sfârșitul lunii iunie

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 day ago

Marian-Jean Marinescu, în dialog cu tânăra generație: Reducerea emisiilor de carbon trebuie făcută într-un mod realist, ținând cont de competitivitatea economică, de locurile de muncă

COMISIA EUROPEANA6 days ago

Charles Michel explică lipsa sa de reacție cu privire la gafa de protocol din Turcia la adresa șefei Comisiei Europene: Am decis să nu facem o scenă, ci să ne concentrăm pe esența discuțiilor politice

INTERNAȚIONAL6 days ago

Președintele american, Joe Biden, cere Congresului să adopte planul de investiții: Este absolut necesar ca SUA să rămână ”prima putere mondială”

ROMÂNIA7 days ago

Guvernul mandatează Ministerul Investițiilor să negocieze Planul Național de Redresare și Reziliență la nivelul Comisiei Europene

INTERNAȚIONAL1 week ago

UE și Turcia sunt pregătite să-și revitalizeze relațiile în mod constructiv: Cooperarea economică, migrația și mobilitatea, pilonii unei agende „concrete și pozitive”

ROMÂNIA1 week ago

Premierul Florin Cîțu: În lunile aprilie și mai vor ajunge în România 8,3 milioane de doze de vaccin anti-COVID-19

ROMÂNIA2 weeks ago

Nicolae Ciucă: Institutul ”Cantacuzino” din Capitală va fi relansat cu bani din procentul anual de 2% de la Apărare

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Institutul ”Cantacuzino” va pune în valoare capacitatea și expertiza pe care le are în cadrul mecanismului european de creștere a capacității de producție a vaccinului anti-COVID-19

ROMÂNIA2 weeks ago

Ministrul Sănătății Vlad Voiculescu: În următoarele două luni vor veni în România peste 7 milioane de doze de vaccin anti-COVID-19

Advertisement
Advertisement

Trending