Adoptarea Cadrului Financiar Multianual 2021-2027 în forma propusă de Comisia Europeană ar fi un succes, mai ales pentru România, este de părere eurodeputatul Corina Crețu, fost comisar european pentru politică regională, poziție din care a prezentat, anul trecut, propunerile de alocări financiare pentru viitoarea politică de coeziune.

”Adoptarea Bugetului în forma propusă de Comisia Europeană ar fi un succes, cu precădere pentru statele care primesc mai mulți bani – printre care și țara noastră! Actuala propunere de Buget prevede o alocare cu 8% mai mare pentru România (alocare financiară multianuală de aproximativ 31 miliarde EUR, echivalentul celui de-al patrulea cel mai mare buget pentru dezvoltare)”, a scris Corina Crețu (Pro România, S&D) pe Facebook.

Eurodeputatul român a făcut aceste precizări în condițiile în care Parlamentul European a votat joi, cu o largă majoritate, o rezoluție prin care solicită statelor membre să cadă de urgență la un acord asupra poziției de negociere pentru bugetul UE pe termen lung, în condițiile în care Cadrul Financiar Multianual 2021-2027 trebuie să intre în vigoare la 1 ianuarie 2021.

”Din păcate, scenariul asupra căruia am atenționat în repetate rânduri încă de anul trecut riscă să prindă contur: adoptarea Bugetului UE pentru perioada 2021-2027 ar putea întârzia.  (…) Rezoluția Parlamentului European pe care am votat-o săptămâna aceasta urmărește urgentarea adoptării Cadrului Financiar Multianual 2021-2027 astfel încât acesta să intre în vigoare, așa cum ar fi firesc, la 1 ianuarie 2021. Sper ca această decizie să impulsioneze Consiliul European în adoptarea Bugetului UE, astfel încât beneficiarii finali ai banilor europeni, cetățenii, să nu aibă de suferit”, a mai spus Corina Crețu.

Săptămâna aceasta și Comisia Europeană i-a invitat pe liderii țărilor membre să ofere îndrumările strategice necesare impulsionării definitivării bugetului UE 2021-2027 până la finele anului.

Comisia Europeană a propus în luna mai a anului 2018 un buget pentru perioada 2021-2027, un buget pe termen lung de 1.135 de miliarde de euro, echivalentul a 1,11% din venitul național brut al UE27 și care conține, între altele, diminuarea cu 7%, respectiv 5%, a alocărilor financiare pentru politica de coeziune și pentru cea agricolă comună.

În total, România ar urma să beneficieze de o alocare financiară multianuală de aproximativ 30-31 de miliarde de euro, echivalentul celui de-al patrulea cel mai mare buget pentru dezvoltare, după Polonia, Spania și Italia.

Care este poziția statelor membre?

La ultimul Consiliu European – din iunie 2019 – liderii statelor membre au decis că vor reveni asupra subiectul la lucrărilor Consiliului European de iarnă, din decembrie.

”Consiliul European a salutat munca realizată sub Președinția Română și a luat notă de variile elemente ale pachetului CFM”, se arată în concluziile liderilor europeni din luna iunie.

Cu toate acestea, șefii de stat sau de guvern au amânat obiectivul de a ajunge la un acord final privind bugetul european multianual până la sfârșitul anului.

Consiliul European a solicitat ”Președinției Finlandeze să continuă munca și să dezvolte documentul de negociere. În baza acestuia, Consiliul European va avea un schimb de opinii în octombrie 2019, țintind aprobarea unui acord până la finalul anului”.

Pe de altă parte, la nivel politic,  Germania, sprijinită de Olanda și de Suedia, ar dori să limiteze viitorul buget al Uniunii Europene pentru perioada 2021-2027 la 1% din Venitul Naţional Brut al UE, sub nivelul de 1,11% (circa 1.100 de miliarde de euro) propus de Comisia Europeană.

Negocierea bugetului UE este mereu o chestiune dificilă, ce provoacă disensiuni între statele contributoare nete şi beneficiare nete, însă situația este complicată și mai mult de procesul de retragere a Marii Britanii din UE, un stat contributor net la bugetul Uniunii. Mai mult, statele beneficiare nete se tem că noile priorităţi pentru viitorul cadru financiar multianual – precum migraţia, apărarea sau mediul -, ceea ce ar diminua alocările pentru politicile tradiţionale, respectiv politica de coeziune şi politica agricolă comună.

Un alt obstacol este propunerea Comisiei Europene de a condiţiona accesarea fondurilor europene de situaţia statului de drept, propunere dezaprobată de unele ţări est-europene.

Politica de coeziune rămâne cel mai eficient instrument de reducere a decalajelor dintre statele membre și de îmbunătățire a vieții europenilor, a afirmat, miercuri, eurodeputatul Corina Crețu, fost comisar european pentru politică regională în Comisia Juncker.

”Cheltuirea atentă a banilor europeni înseamnă, în fond, capacitatea de a răspunde eficient la nevoile Uniunii și ale cetățenilor”, a scris Crețu, pe Facebook, făcând referire la ultimul raport privind gestionarea bugetului UE, publicat de Curtea de Conturi Europeană.

Documentul confirmă că administrarea bugetului Uniunii s-a îmbunătățit semnificativ în mandatul Comisiei Europene condus de Jean-Claude Juncker.

”O veste excelentă: administrarea bugetului Uniunii Europene s-a îmbunătățit semnificativ sub mandatul Comisiei Juncker. Este o confirmare a eforturilor pe care le-am depus în Comisia Europeană în toți acești ani, iar satisfacția mea este cu atât mai mare cu cât am gestionat portofoliul Dezvoltării Regionale, cu un buget de 350 miliarde euro”, a mai scris Corina Crețu, cea care în perioada 1 noiembrie 2014 – 1 iulie 2019 a gestionat aproximativ o treime din bugetul multianual al Uniunii.

De altfel, în cursul audierii de săptămâna trecută, comisarul desemnat pentru politică regională, Elisa Ferreira,  i-a adus un tribut predecesoarei sale, Corina Crețu, fost comisar european pentru politică regională, în debutul audierii sale în Comisia pentru dezvoltare regională din Parlamentul European.

Corina Crețu a renunțat la 1 iulie la mandatul de comisar european și a preluat la 2 iulie un nou mandat de membru al Parlamentului European, unde activează în calitate de membru al Comisiei pentru dezvoltare regională (REGI) și al Comisiei pentru control bugetar (CONT) ale legislativului european, iar în același timp va fi și membru supleant al Comisiei pentru agricultură (AGRI).

Corina Crețu a mai fost membru al Parlamentului European în perioada 2007-2014, la începutul mandatului 2014-2019 fiind aleasă și vicepreședinte al Parlamentului, înainte de a renunța la mandat pentru a deveni cel de-al treilea comisar european din istoria apartenenței României la UE. Între 1 noiembrie 2014 și 1 iulie 2019, Corina Crețu a fost comisar european pentru politică regională.

Eurodeputatul Corina Crețu (Pro România, S&D), Raportor alternativ în Comisia pentru Control Bugetar a Parlamentului European (CONT) pentru Raportul privind măsurile de prevenire a fraudelor în comerțul online, a subliniat că este nevoie de o reducere a poverii ”administrative asupra comerțului” și de ”eliminarea denaturării concurenței, pentru a sprijini realizarea completă a pieței unice digitale”.

În cadrul discursului său susținut în fața membrilor Comisiei pentru Control Bugetar (CONT) din cadrul Parlamentului European, cu ocazia prezentării Raportului privind măsurile de prevenire a fraudelor în comerțul online, Corina Crețu a sublinait că nu ”există un schimb suficient între statele membre și nici ”acorduri de cooperare administrativă între statele membre și țările din afara UE.”

”Statisticile arată că cifra de afaceri europeană B2C (”Business to Consumers”) va atinge 621 de miliarde de euro în 2019, continuând să crească cu aproximativ 13%. Traducerea acestor cifre în E-PIB (care reprezintă ponderea PIB-ului din vânzările din comerțul online), a crescut de la 1,7% în 2013 la 3,46 % în 2019. De asemenea, mă bucur să observ că în timpul anului 2017, vânzările online au fost realizate într- una din cinci întreprinderi din UE-28. Aceasta înseamnă că ne apropiem de era economiei digitale într-un ritm foarte rapid”, a explicat europarlamentarul Corina Crețu.

Aceasta a semnalat că din ce în ce mai multe produse comercializate online, achiziționate de consumatorii europeni, provin din țările din afara Uniunii Europene. ”În consecință, datorită creșterii importurilor comercializate online în UE, colectarea TVA-ului și a taxelor de import pentru aceste bunuri ar trebui să aducă venituri considerabile statelor membre și bugetului UE”, a mai spus eurodeputatul român.

În pofida acestei fapt, Corina Crețu a atras atenția că realitatea arată cu totul altfel, precizând că ”nici măcar nu sunt disponibile estimări cu privire la TVA-ul și taxele vamale care nu au fost colectate la furnizarea de servicii transfrontaliere. Numai pentru mărfuri cu valoare scăzută livrate de țările din afara UE, Comisia a estimat pierderi de 5 miliarde de euro pe an”.

Făcând trimitere la mărfurile din afara blocului comunitar importate în UE, Corina Crețu a semnalat că TVA-ul este colectat doar pentru 35% dintre mărfurile importate prin operatorii poștali, în vreme ce nivelul colectării taxelor de import pentru aceste produse ajunge la doar 47%, urmările traducându-se prin pierderi de aproximativ 1.3 miliarde de euro/ an pentru sectorul public european.

Astfel, în ceea ce privește abordarea decalajului de percepere a TVA-ului, rezultat în urma vânzărilor de bunuri la distanță și livrări interne de bunuri, există pierderi de 2.6 – 3.8 miliarde de euro în Uniunea Europeană.

”Aceste date afectează nu numai bugetul UE, dar și credibilitatea UE. Ca membru al Parlamentului European, sunt foarte îngrijorată de rezultatele unui recent Eurobarometru, care arată că 7 din 10 europeni consideră că frauda împotriva bugetului UE se întâmplă frecvent”, a spus Corina Crețu, care a identificat câteva dintre problemele existene care conduc la fraude fiscale în comerțul online, oferind o serie de soluții pentru rezolvarea acestora.

Astfel, una dintre probleme identificate de europarlamentar este aceea că nu există suficient schimb de informații între statele membre, costatând în același timp lipsa unor acorduri de cooperare administrativă între statele membre UE și cele din afara Uniunii.

”Sugerez birourilor centrale de legătură responsabile de cooperare administrativă între statele membre să întreprindă o cooperare separată pentru Mini-ghișeul unic (M1SS) pentru TVA sau pentru vânzările la distanță. Sunt de acord cu recomandările Curții Europene de Conturi făcute Comisiei, acelea de a modifica formularele electronice pentru schimbul spontan de informații”, a spus Corina Crețu, făcând trimitere la un raport special nr.12/ 2019 al Curții Europene de Conturi.

”Escrocii (autorii fraudelor) au construit rețele moderne și s-au organizat foarte bine pentru a găsi puncte slabe de intrare în UE și pentru a frauda bugetul Uniunii Europene, bugetul nostru! Până acum obișnuiam să alergăm după cei care fraudează, dar cred cu tărie că acum este momentul să le anticipăm mișcările!”, a mai spus Corina Crețu.

Atrăgând atenția că statele membre nu utilizează Eurofisc ca platformă de schimb de informații, Corina Crețu a mai subliniat că Eurofisc ar putea deveni o importantă bază de date europeană dacă statele se ”prind în joc”, punctând că ”statele UE ar trebui să își intensifice activitatea de audit”.

Corina Crețu a fost membru al Parlamentului European din 2007, anul aderării României la UE, și până în 2014.

Din noiembrie 2014 a fost comisar pentru politică regională din partea României în Comisia Europeană condusă de Jean-Claude Juncker.

La 1 iulie 2019 a demisionat din funcție pentru a reveni în Parlamentul European ca urmare a alegerilor europene. În legislativul actual, Crețu este membră în Comisiile REGI și CONT, precum și membru supleant în Comisia AGRI.