Fostul comisar european pentru politică regională, eurodeputatul Corina Crețu, a luat cuvântul în Comisia pentru Control Bugetar, unde a avut loc descărcarea de gestiune pe Bugetul General al Uniunii Europene pentru anul 2018, susținută de Comisarul European responsabil de Buget și Administrare, Johannes Hahn. 

În intervenția sa, Corina Crețu a vorbit despre efectele negative pe care le poate avea asupra implementării a peste 100 de mii de proiecte întârzierea obținerii unui acord între Parlamentul European și Consiliu pe tema Cadrului Financiar Multianual 2021-2027. Aceasta a reamintit membrilor Comisiei pentru Control Bugetar că o situație similară s-a petrecut și pe finalul mandatului Comisiei Barrosso. 

,,În ceea ce privește Cadrul Financiar Multianual, dle. Hahn, ați vorbit despre 13 decembrie 2013. Este clar că nu puteam începe în 2014 din cauza întârzierii adoptării cu întârziere a legislației și din cauza depunerii târzii de către echipa Barrosso a proiectului. Nu spun acest lucru pentru că eram comisar în echipa Juncker, dar realitatea este realitate. Avem acum pe masa Parlamentului propunerea Consiliului privind CFM 2021-2027, dar progresul este în continuare blocat. Am vorbit în Comisia REGI despre necesitatea de a avea relații mai bune cu Consiliul, însă este nevoie și de voința acestuia pentru că este nevoie întotdeauna de doi pentru a dansa tango”, a precizat eurodeputatul român. 

,,CFM nu progresează și va fi aproape imposibil de a începe perioada de implementare la 1 ianuarie 2020 pentru că avem peste 100 de mii de proiecte care sunt periclitate de întârzierea aceasta”, a explicat Corina Crețu care a mai spus că, în acest context, ,,Parlamentul trebuie să joace un rol pentru a debloca situația și de a înregistra progrese de îndată. Rândul trecut a fost nevoie de 173 de trialoguri pe CFM, iar noi am avut doar trei de data aceasta. Aici vreau să subliniez și responsabilitatea statelor membre. Cred că noi, cei din PE, evităm să vorbim despre această situație”, a punctat aceasta. 

Președinția finlandeză  a Consiliului Uniunii Europene a transmis, joi, statelor membre propunerea pentru următorul buget pe termen lung al UE, cadrul financiar multianual (CFM) pentru 2021-2027. Propunerea este un buget de 1 087 miliarde EUR pentru perioada de șapte ani, egală cu 1,07% din venitul național brut (VNB) al statelor membre ale UE. Bugetul propus se concentrează pe noile priorități ale UE, precum acțiunea climatică, cercetarea și inovarea și gestionarea migrației. De asemenea, asigură finanțarea pentru o politică agricolă reformată și pentru o politică de coeziune care să sprijine creșterea.

Cu toate acestea, este improbabil ca Parlamentul European să accepte propunerea Consiliului. 

Parlamentul și Comisia Europeană și-au exprimat deja nemulțumirea și îngrijorarea privind reducerile severe din propunerea înaintă de președinția finlandeză a Consiliului.

Propunerea Finlandei de a limita CFM 2021-2027 la 1,07% din venitul național brut (VNB) al blocului a ajuns sub plafonul de 1,11% prezentat de Comisie, dar peste nivelul de 1% impus de cel mai mare contributor net, Germania. De asemenea, cifra propusă de președinția finlandeză este mult sub așteptările Parlamentului European care susține majorarea propunerii Comisiei la 1,3% din VNB al UE. 

David Sassoli, președintele Parlamentului European, a exprimat o poziție comună cu cea a președintelui Comisiei Europene, precizând că noua propunere de buget multianual înaintată de Finlanda este ,,mult, mult sub nevoi și nu permite realizarea programului de lucru al Comisiei, pentru care aceasta a obținut votul de încredere al Parlamentului”. 

Citiți și Comisia și Parlamentul European, nemulțumite de ,,reducerile severe” propuse de Finlanda pentru bugetul UE 2021-2027: Anumite guverne nu vor să investească în Europa

De asemenea, Sassoli a avertizat că Parlamentul European nu îți va da consimțământul asupra CFM în absența unui acord paralel privind finanțarea din resurse proprii ale UE.

În acest sens, săptămânile următoare ,,vor fi cruciale pentru momentul în care Parlamentul își va explicita propria poziție în ceea ce privește contribuția națională la bugetul european în fața cetățenilor și factorilor politici”, a precizat președintele instituției.

Situaţia viitorului cadru bugetar multianual va fi discutată la Consiliul European din 12-13 decembrie. Liderii UE şi-au stabilit ca ţintă sfârşitul anului în curs pentru definitivarea acestui buget, care trebuie adoptat de statele membre în unanimitate.

România trebuie să înțeleagă valoarea adăugată pe care fondurile europene o aduc nu numai economiei, ci și vieții fiecărui cetățean, a transmis eurodeputatul Corina Crețu, fost comisar european pentru politica regională, în contextul în care a avertizat din nou că rata de absorbție pe exercițiul financiar 2014-2020 este de doar 28% în cazul României, potrivit unei postări pe Facebook. 

În urmă cu patru ani, eurodeputatul, pe vremea aceea comisar european, anunța adoptarea tuturor Programelor Operaționale pentru perioada 2014-2020 și își asumase trecerea imediată la implementarea acestora.

,,Acum patru ani anunțam – după o activitate intensă și efort susținut alături de specialiștii din DG Regio – adoptarea tuturor Programelor Operaționale pentru perioada 2014-2020.

Primul meu an de mandat în calitate de Comisar European pentru Politică Regională a fost unul foarte încărcat, prioritatea fiind aceea de a trece la etapa de implementare a programelor și de a da astfel undă verde cu precădere proiectelor de calitate, menite a îmbunătăți viața cetățenilor europeni”, scrie Corina Crețu pe Facebook.

Aceasta amintește că, în perioada de programare 2014-2020, a aprobat pentru România peste 60 de proiecte majore – incluse în Programul Operaţional Infrastructura Mare (POIMM), Programul Operaţional Regional (POR) şi Programul Operaţional Competitivitate (POC). Mai mult decât atât, pentru perioada 2007-2013, a aprobat aproape 20 de proiecte retrospective, în valoare de 1,3 miliarde EUR.

Cu toate acestea, mare parte din fondurile europene alocate României sunt încă disponibile, spune eurodeputatul. 

Eurodeputatul Corina Crețu (Pro România, S&D), a transmis duminică, cu prilejul Zilei Naționale a României, un mesaj în care subliniază că unitatea este cea care a permis românilor să se dezvolte și să ajungă în cel mai bun moment al istoriei lor.

”La mulți ani, România! 🇹🇩La mulți ani, dragi români! 🇹🇩 1 Decembrie este o zi de sărbătoare pentru toți românii, simbolizând împlinirea unui ideal național: unitatea – cea care ne-a permis să să ne dezvoltăm ca stat și să ajungem, astăzi, în cel mai bun moment al istoriei noastre; prin eforturile tuturor cetățenilor, România este astăzi membră a Uniunii Europene și a NATO. Ce alt semn de dragoste față de țară decât munca înspre binele ei? Sunt multe moduri de manifestare a mândriei de a fi român. Eu am ales întotdeauna să dau tot ce e mai bun în reprezentarea României în Uniunea Europeană, considerând că astfel îi voi face bine țării noastre. Nu discursurile patriotarde sunt cele care demonstrează dragostea față de România, ci munca pe care fiecare dintre noi o realizăm zilnic, în țară sau în străinătate, eforturile pe care le facem de a fi mai buni, mai competitivi, mai responsabili. Imaginea noastră, a fiecăruia în parte, este de fapt imaginea României. Cred în prezentul și în viitorul european al țării noastre! Stă în puterea noastră să îl proiectăm, zilnic, exact așa cum ne dorim!”, a scris Corina Crețu, într-o postare pe Facebook.

Ziua Națională a României și cei 101 ani de la Marea Unire de la 1 decembrie 1918 au fost marcate parada militară de la București și de la Alba Iulia. La București, pe sub Arcul de Triumf au defilat aproximativ 4.000 de militari şi specialişti din Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul Român de Informaţii şi Administraţia Naţională a Penitenciarelor, din care 500 de militari din peste 20 de ţări aliate sau partenere, aproximativ 200 de mijloace tehnice şi peste 50 de aeronave.

De asemenea, un număr de 21 de detaşamente reprezentând ţări aliate şi partenere vor defila cu această ocazie. Este cel mai mare număr de ţări care participă la parada de Ziua Naţională a României. Detaşamentele de militari străini sunt din Bulgaria, Canada, Republica Cehă, Croaţia, Franţa, Germania, Georgia, Grecia, Italia, Lituania, Letonia, Luxemburg, Macedonia de Nord, Republica Moldova, Muntenegru, Polonia, Portugalia, Slovenia, Turcia, Ucraina şi SUA.