Connect with us

Corina Crețu

Corina Crețu, despre viitorul buget al Uniunii Europene: ”Sper că România nu va mai pierde oportunități importante”

Published

on

© European Union 2018 - Source : EP

În contextul în care încă se negociază viitorul buget al Uniunii Europene pentru perioada 2021-2027, eurodeputatul Corina Crețu speră că România va ”învăța din greșelile trecutului recent și că România nu va mai pierde oportunități importante”.

Culoarea politică a Guvernului nu contează

”E nevoie de proiecte mature, coerente, care să reprezinte realmente priorități ale Guvernului României. Este și cazul autostrăzilor. E o situație care nu ține de culoarea politică a Guvernului, atât timp cât diferite proiecte sunt, fie și indirect, deprioritizate”, a subliniat Corina Crețu.

România are bani la dispoziție la Bruxelles pentru autostrăzi, bani care rămân nefolosiți – Corina Crețu.

Eurodeputatul Corina Crețu și fost Comisar European pentru Politică Regională a declarat că a fost, este și va râmâne  o ”susținătoare fermă a fondurilor de coeziune”.

Potrivit deputatului european, politica de coeziune este ”instrumentul principal care transformă în realitate ideea de unitate europeană.”

”Fondurile europene sunt cele cărora le datorăm ridicarea nivelului de trai în regiunile mai sărace ale Uniunii (din România, dar nu numai), un gest concret și incontestabil al solidarității europene”, a mai adăugat aceasta.

Citiți și: Eurodeputatul Corina Crețu: Fondurile de coeziune reprezintă instrumentul principal care transformă în realitate ideea de unitate europeană


Politica de coeziune este principala politică de investiții a UE . Această politică se adresează tuturor regiunilor și orașelor din Uniunea Europeană, sprijinind crearea de locuri de muncă, competitivitatea întreprinderilor, creșterea economică, dezvoltarea durabilă și îmbunătățirea calității vieții

Cea mai mare parte a fondurilor de care dispune politica de coeziune sunt orientate către țările și regiunile europene mai slab dezvoltate, în scopul sprijinirii acestora în vederea recuperării și reducerii decalajelor economice, sociale și teritoriale existente în continuare la nivelul UE.

În perioada 2014-2020, au fost alocate 351,8 miliarde de euro – aproximativ o treime din bugetul total al UE – pentru politica de coeziune, în vederea atingerii acestor obiective și a îndeplinirii diverselor nevoi existente la nivelul tuturor regiunilor din UE.

România beneficiază de o finanțare europeană de 30,8 miliarde EURO. Situația Fondurilor Structurale de Investiții pentru perioada 2014-2020 poate fi vizualizată pe Platforma actualizată de ,,Date Deschise” a Comisiei Europene.

Diana Zaim este foto jurnalist, premiată în cadrul #România@10EU, concurs de fotografie organizat cu ocazia a 10 ani de la aderarea la Uniunea Europeană. Studentă la secția germano-portugheză în cadrul Universității din București și pasionată de promovarea valorilor europene, Diana este parte a comunității Model European Union, cea mai amplă simulare la nivel european a procesului decizional din cadrul Uniunii Europene.

Corina Crețu

Europarlamentarul Corina Crețu: Fraudarea fondurilor europene nu este doar o infracțiune, ci și o încălcare a încrederii pe care Uniunea Europeană o acordă beneficiarilor

Published

on

Fraudarea fondurilor europene nu este doar o infracțiune, ci este și o încălcare a încrederii pe care Uniunea Europeană o acordă beneficiarilor, a declarat europarlamentarul Corina Crețu (Pro România, S&D) în cadrul prezentării, în Comisia pentru Cotrol Bugetar a Parlamentului European, a Raportului anual privind protejarea intereselor financiare ale Uniunii Europene.

În acest context, Corina Crețu, care a fost desemnată în luna octombrie a anului trecut raportor alternativ în comisia mai sus numită pentru acest raport, a invocat nevoia unor ”mecanisme cât mai eficiente de prevenire, identificare și pedepsire a acestor încălcări ale legislației”.

”Una din principalele concluzii ale raportului anual pentru 2018 emis de către Comisia Europeană este faptul că în ultimii ani s-au înregistrat progrese importante în asigurarea faptului că fiecare euro din bugetul UE este cheltuit corect”, a precizat aceasta.

”Raportul subliniază faptul că, de-a lungul anilor, Comisia a adoptat o serie de măsuri importante pentru combaterea fraudei: acestea includ, de exemplu, noi norme simplificate în baza cărora este cheltuit bugetul UE și o nouă strategie antifraudă care urmărește să îmbunătățească în continuare detectarea, sancționarea și prevenirea fraudei. De asemenea, statele membre au continuat să își consolideze sistemele și procedurile naționale, concentrându-se pe prevenire”, a explicat eurodeputatul român.

În încheiere, Corina Crețu și-a exprimat convingerea că este nevoie ”să identificăm unde anume există probleme reale și să găsim soluții pentru depășirea lor, având de fiecare dată o imagine de ansamblu”.

De la preluarea mandatului de europarlamentar, Corina Crețu a fost desemnată în cadrul Comisiei pentru control bugetar a Parlamentului European în calitate de raportor din partea grupului S&D privind adoptarea bugetului UE pentru anul 2020, precum și raportor al Comisiei pentru Dezvoltare Regională a Parlamentului European pentru Regulamentul privind dispoziții specifice pentru Obiectivul de Cooperare teritorială europeană (Interreg).

Crețu a fost numită, de asemenea, raportor alternativ în Comisia CONT pentru Raportul privind măsurile de prevenire a fraudelor în comerțul online și a fost numită raportor alternativ al Parlamentului European pentru verificarea activității anuale a Băncii Europene de Investiții

Documentul PE este intitulat ”Raportul anual pe 2018 privind controlul activităților financiare ale Băncii Europene de Investiții”.

Continue Reading

Corina Crețu

Corina Crețu: Banca Europeană de Investiții are un rol esențial în sprijinirea regiunilor mai puțin dezvoltate, iar pe viitor acest rol ar trebui întărit pentru reducerea disparităților regionale

Published

on

Banca Europeană de Investiții (BEI) are un rol esențial în sprijinirea regiunilor mai puțin dezvoltate, iar pe viitor acest rol ar trebui întărit pentru reducerea disparităților regionale, a afirmat fostul comisar european pentru politica regională, actualul eurodeputat Corina Crețu, în cadrul intervenției sale în dezbaterea privind controlul activităților financiare ale BEI, din Comisia pentru Control Bugetar a Parlamentului European. 

„În intervenția mea, mi-am exprimat satisfacția privind faptul că BEI a furnizat finanțări de peste 64,19 miliarde EUR și că au fost semnate 854 de proiecte. În ultimii ani, rolul Băncii Europene de Investiții a crescut substanțial în privința politicii de coeziune (32% din finanțarea BEI a fost dedicată coeziunii), acordând împrumuturi pentru proiecte și programe de investiții în regiuni mai puțin avantajate, uneori oferind cofinanțare alături de alte fonduri europene și contribuind astfel la atragerea altor investitori”, a spus Corina Crețu. 

Astfel, actualul eurodeputat a afirmat că BEI joacă un rol esențial în sprijinirea regiunilor mai puțin dezvoltate, însă, din punctul său de vedere fiind important ca, și pe mai departe, un rol fundamental al BEI să fie acela de a sprijini reducerea disparităților dintre regiuni.

Continue Reading

Corina Crețu

Eurodeputatul Corina Crețu, un nou semnal de alarmă: A început numărătoarea inversă, mai avem 10 luni să accesăm banii care i se cuvin României din bugetul UE 2014-2020

Published

on

© Corina Crețu/ Facebook

Europarlamentarul Corina Crețu, fost comisar european pentru politică regională, trage un nou semnal de alarmă cu privire la accesarea fondurilor europene de către România. Cu o zi înainte ca liderii statelor membre să se reunească pentru un summit extraordinar dedicat viitorului buget pe termen lung al UE, Crețu atenționează că România mai are zece luni la dispoziție pentru a accesa banii europeni care i-au fost alocați în Cadrul Financiar Multianual 2021-2027.

”Acum un an anunțam investițiile europene din domeniul sănătății în România pentru actuala perioadă de finanțare (Cadrul Financiar Multianual 2014-2020), care au fost incluse în Programul Operațional Regional și în Programul Operațional Competitivitate. Sunt dovezi ale faptului că, dacă sunt atrase, fondurile europene contribuie cu adevărat la îmbunătățirea vieții cetățenilor – inclusiv în domeniul sănătății”, a scris Crețu, într-o postare pe Facebook.

Fostul comisar european este de părere că sănătatea continuă să dețină o prioritate scăzută în pofida investițiilor înregistrate, oferind și câteva exemple concrete de proiecte.

”Mu îmi pot explica lentoarea cu care statul s-a mișcat, spre pildă, în privința spitalelor regionale (…) marele meu regret rămâne acela că (…) nu regăsim și spitalele regionale, pe care speram să le putem inaugura la finalul acestui exercițiu financiar. Acest lucru nu mai este posibil, pentru că s-a pierdut foarte mult timp în conflicte politice interne, sterile. Dar cu atât mai mult, acum e absolut necesar să existe o strategie coerentă și concretă în această privință”, a mai scris Crețu, enumerând proiecte din cadrul Programului Operațional Regional și Programului Operațional Competitivitate.

Potrivit actualului eurodeputat, 230.000 de persoane vor beneficia de servicii îmbunătățite de sănătate până în 2023 în urma accesării finanțărilor europene. De asemenea, se prevede că 434 de unități pre-spitalicești și spitale din regiunile mai puțin dezvoltate și 66 din București-Ilfov vor utiliza sisteme de telemedicină până în 2023 în baza fondurilor europene obținute.

”A început numărătoarea inversă: mai avem 10 luni să accesăm banii care i se cuvin României pe Bugetul UE 2014-2020”, conchide Corina Crețu, după ce săptămâna trecută a atenționat asupra subfinanțării ”cronice” a cercetării în România.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending