Connect with us

Corina Crețu

Corina Crețu, despre viitorul buget al Uniunii Europene: ”Sper că România nu va mai pierde oportunități importante”

Published

on

© European Union 2018 - Source : EP

În contextul în care încă se negociază viitorul buget al Uniunii Europene pentru perioada 2021-2027, eurodeputatul Corina Crețu speră că România va ”învăța din greșelile trecutului recent și că România nu va mai pierde oportunități importante”.

Culoarea politică a Guvernului nu contează

”E nevoie de proiecte mature, coerente, care să reprezinte realmente priorități ale Guvernului României. Este și cazul autostrăzilor. E o situație care nu ține de culoarea politică a Guvernului, atât timp cât diferite proiecte sunt, fie și indirect, deprioritizate”, a subliniat Corina Crețu.

România are bani la dispoziție la Bruxelles pentru autostrăzi, bani care rămân nefolosiți – Corina Crețu.

Eurodeputatul Corina Crețu și fost Comisar European pentru Politică Regională a declarat că a fost, este și va râmâne  o ”susținătoare fermă a fondurilor de coeziune”.

Potrivit deputatului european, politica de coeziune este ”instrumentul principal care transformă în realitate ideea de unitate europeană.”

”Fondurile europene sunt cele cărora le datorăm ridicarea nivelului de trai în regiunile mai sărace ale Uniunii (din România, dar nu numai), un gest concret și incontestabil al solidarității europene”, a mai adăugat aceasta.

Citiți și: Eurodeputatul Corina Crețu: Fondurile de coeziune reprezintă instrumentul principal care transformă în realitate ideea de unitate europeană


Politica de coeziune este principala politică de investiții a UE . Această politică se adresează tuturor regiunilor și orașelor din Uniunea Europeană, sprijinind crearea de locuri de muncă, competitivitatea întreprinderilor, creșterea economică, dezvoltarea durabilă și îmbunătățirea calității vieții

Cea mai mare parte a fondurilor de care dispune politica de coeziune sunt orientate către țările și regiunile europene mai slab dezvoltate, în scopul sprijinirii acestora în vederea recuperării și reducerii decalajelor economice, sociale și teritoriale existente în continuare la nivelul UE.

În perioada 2014-2020, au fost alocate 351,8 miliarde de euro – aproximativ o treime din bugetul total al UE – pentru politica de coeziune, în vederea atingerii acestor obiective și a îndeplinirii diverselor nevoi existente la nivelul tuturor regiunilor din UE.

România beneficiază de o finanțare europeană de 30,8 miliarde EURO. Situația Fondurilor Structurale de Investiții pentru perioada 2014-2020 poate fi vizualizată pe Platforma actualizată de ,,Date Deschise” a Comisiei Europene.

Diana Zaim este foto jurnalist, câștigătoare a Premiul Publicului la European Youth Event 2020, cel mai mare eveniment pentru tineri organizat de Parlamentul European. Absolventă a secției germană-portugheză în cadrul Universității din București, Diana urmează în prezent programul de master ”Relații Internaționale și Integrare Europeană” în cadrul SNSPA. Pasionată de promovarea valorilor europene, Diana este parte a comunității Model European Union, cea mai amplă simulare la nivel european a procesului decizional din cadrul Uniunii Europene.

Corina Crețu

Eurodeputatul Corina Crețu atenționează din nou Guvernul: România începe cu cel puțin 6 luni mai târziu folosirea banilor prin PNRR

Published

on

© Corina Cretu/ Facebook

„România ratează ultimul tren privind aprobarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) vara aceasta. Suntem, în acest moment, cu câteva luni bune în urma altor state europene privind implementarea proiectelor de relansare economică”, atenționează deputatul european Corina Crețu la câteva zile după ce Consiliul UE a mai dat undă verde la încă patru Planuri Naționale de Redresare și Reziliență pentru Cipru, Slovenia, Croația și Lituania.

„Comisia Europeană a dat undă verde zilele acestea ultimelor PNRR-uri până la toamnă. În acest moment, două treimi din Statele Membre au aceste planuri aprobate – din păcate, nu și România! Cu toate acestea, în loc să găsească soluții, Guvernul de la București găsește scuze: ba că au trimis mai târziu PNRR-ul, ba că intră Comisia Europeană în vacanță”, a mai adăugat Corina Crețu.

Eurodeputatul român menționează că nu e vorba despre o competiție între țări: „Faptul că timpul trece în defavoarea noastră. Primii bani vor veni cel mai devreme la finalul acestui an, deci am pierdut cel puțin șase luni. Pentru că termenul de finalizare a implementării este același pentru toată lumea.”

De asemenea, Corin Crețu în calitate de Membră a Comisiei pentru Control Bugetar a Parlamentului European (CONT), a reușit extinderea termenelor de finalizare a proiectelor prin PNRR până în 2026, dar angajarea sumelor trebuie să se realizeze până în 2024: „Așadar, grav este că România începe cu cel puțin o jumătate de an mai târziu folosirea banilor prin PNRR. Și când ne amintim că în luna mai Guvernul folosea un ton atât de optimist privind PNRR-ul”, a conchis aceasta.

Reamintim că Premierul Florin Cîţu a afirmat, marţi, că Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) ar urma să fie aprobat de Comisia Europeană în jurul datei de 15 septembrie.

NextGenerationEU reprezintă un instrument temporar de redresare în valoare de 750 de miliarde de euro, menit să contribuie la repararea daunelor economice și sociale imediate provocate de pandemia de coronavirus, obiectivul fiind acela de a face Europa mai verde, mai digitală, mai rezilientă și mai bine pregătită să facă față provocărilor actuale și viitoare.

Elementul central al acestui instrument il reprezintă Mecanismul de redresare și reziliență (MRR), în valoare de 672,5 miliarde de euro, destinat sprijinirii reformelor și investițiilor întreprinse de țările UE, suma fiind împărțită astfel: 312,5 miliarde granturi și 360 de miliarde împrumuturi.

România a transmis documentul la 31 mai și l-a publicat la 2 iunie. Țara noastră dispune de o alocare de 29,2 miliarde de euro, 14,2 miliarde de euro granturi și 14,9 miliarde de euro împrumuturi, și ar urma să finanțeze cu sume mari trei sectoare importante: Transporturi – 6,7 miliarde de euro, Educaţia – 3,6 miliarde de euro şi Sănătatea – 2,4 miliarde de euro.

Primele fonduri UE pentru redresare și reziliență în vederea stimulării economiilor au început deja să plece către 12 state membre UE, după ce miniștrii economiei și finanțelor au adoptat pe 13 iulie prima serie de decizii de punere în aplicare ale Consiliului privind aprobarea planurilor naționale de redresare și de reziliență.

Continue Reading

Corina Crețu

Corina Crețu critică ”lentoarea și indolența autorităților” din cauza cărora România se află în ”situația de a pierde peste jumătate de miliard de euro pentru linia de metrou M6”

Published

on

© European Union 2019 - Source : EP

Eurodeputatul Corina Crețu deplânge faptul că ”lentoarea și indolența autorităților au făcut ca România să se afle în situația de a pierde peste jumătate de miliard de euro pentru linia de metrou M6 din Capitală”.

Într-un msaj publicat pe Facebook, aceasta a reamintit că a lucrările ar fi trebuit să înceapă din 2019, având în vedere că a aprobat încă de atunci, din calitatea de comisar european pentru politică regională, ”peste 517 milioane de euro pentru linia de metrou M6 (între stațiile 1 Mai – Tokyo). Acest proiect major a fost parte a Programului Operațional Infrastructură Mare și prevedea construcția a 6 kilometri din linia de metrou, șase noi stații de metrou subterane, precum și achiziționarea a 12 garnituri de metrou, fiecare cu câte șase vagoane”, a explicat Crețu.

”În 2020, văzând că nu există niciun contract semnat pentru M6 (deși licitația era lansată încă din martie 2019), am atenționat asupra fapului că România riscă să piardă banii alocați. În 2021, acum câteva luni, am lansat un apel către autorități să urgenteze întregul proces, pentru că angajamentul era ca până anul viitor, acest proiect să fie finalizat, ceea ce părea tot mai nerealist. Săptămâna aceasta a devenit aproape cert faptul că toate aceste întârzieri fac imposibilă respectarea termenului de implementare a proiectului: stabilit la 4 ani și jumătate de către autoritățile române. E foarte trist faptul că proiecte de o asemenea anvergură sunt pierdute”, s-a arătat dezamăgită Corina Crețu.

Aceasta și-a exprimat speranța că bucureștenilor le vor fi date explicații pentru această situație, ”care nu va ușura sub nicio formă transportul spre Otopeni sau traficul de pe DN1 – ba chiar din contră”.

”Mă tem, totodată, ca acesta să nu fie doar unul dintr-un șir mai lung de proiecte cu privire la care aflăm că România pierde finanțarea europeană”, a conchis eurodeputatul român.

La sfârșitul anului 2017, Ministerul Transporturilor a anunţat că a aprobat şi transmis la Comisia Europeană, cererea de finanţare pentru Magistrala 6 de metrou 1 Mai – Otopeni, cu o valoare totală a proiectului de circa 1,392 miliarde de euro, cerere de finanțare acceptată ulterior de Executivul european.

Magistrala 6 urma să extindă reţeaua din staţia 1 Mai până la Aeroportul Internaţional Henri Coandă Bucureşti pe o lungime de 14,2 km și să cuprindă 12 stații, care să asigure legătura directă între Gara de Nord şi Aeroport Otopeni, fără transbordarea călătorilor prin schimbarea peroanelor şi a trenurilor. Autoritățile anticipau o capacitate de transport de 50.000 de călători/oră.

Cu prilejul unei vizite în România, premierul japonez de la acea vreme, Shinzo Abe, și-a exprimat deschiderea de a sprijini construcția magistralei 6 de metrou dintre București și Aeroportul Internațional ”Henri Coandă”, alăturându-se efortului Băncii Europene de Reconstrucție și Dezvoltare de a aloca 300 de milioane de euro pentru acest proiect.

Continue Reading

Corina Crețu

Corina Crețu solicită Guvernului să activeze cât mai rapid Fondul European de Solidaritate ca urmare a inundațiilor din România

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Europarlamentarul Corina Crețu a solicitat sâmbătă Guvernului României să activeze cât mai rapid Fondul de Solidaritate al Uniunii Europene ca urmare a inundațiilor care au loc în această perioadă.

“Îmi exprim întreaga solidaritate cu cei care au avut de suferit din cauza inundațiilor și viiturilor din ultima săptămână. Fie că trăiesc în județele Alba sau Cluj, fie că trăiesc in Germania, Belgia sau Luxembourg, cetățenii români ar trebui sa simtă preocuparea și sprijinul Guvernului de la București. În plus, cred că autoritățile române, pe lângă ajutoare de urgență din partea Guvernului acordate celor aflați acum in nevoi, ar trebui să activeze cât mai rapid Fondul European de Solidaritate”, a scris Crețu, pe pagina sa de Facebook.

În calitate de raportor din partea Comisiei pentru Control Bugetar a Parlamentului European pentru Regulamentul privind folosirea Fondului de Solidaritate, Corina Crețu a pledat recent pentru ca acest fond să devină mai flexibil și mai eficient în oferirea de asistență financiară statelor afectate de dezastre naturale.

De altfel, premierul Florin Cîțu va efectua duminică o vizită în localitățile afectate de inundații în județul Alba, potrivit unui comunicat al Guvernului.

Joi după-amiaza, comuna Ocoliş a înregistrat precipitaţii “istorice”, de 223 l/mp, într-un interval de numai cinci ore, provocând inundaţii “fără precedent”, potrivit Administraţiei Naţionale “Apele Române”, informează Agerpres.

În urma ploilor torenţiale şi a scurgerilor rapide de pe versanţi, pe râul Ocoliş, s-a produs o viitură puternică, cu efecte locale severe. Au fost inundate zeci de case, multe fiind distruse. Mai mulţi localnici au fost nevoiţi să se adăpostească, de teama apei, în podurile imobilelor. De asemenea, câteva maşini au fost distruse, fiind luate de apă, iar un drum judeţean, DJ 750G, a fost avariat şi colmatat.

Mai multe oraşe şi comune din Alba s-au aflat joi şi vineri sub avertizare de cod roşu meteo, fiind înregistrate pagube însemnate din cauza inundaţiilor.

Sute de pompieri militari, jandarmi, poliţişti, salvamontişti, voluntari de la Crucea Roşie, angajaţi ai SGA, CNAIR, Electrica au acţionat pentru limitarea/înlăturarea efectelor provocate de inundaţii.

Fondul de Solidaritate al Uniunii Europene (FSUE) este principalul instrument de care dispune UE pentru a face faţă catastrofelor naturale majore şi pentru a-şi manifesta solidaritatea cu regiunile din Europa afectate de dezastre. Fondul a fost creat ca reacţie la inundaţiile devastatoare care au lovit Europa Centrală în vara anului 2002.

De atunci, a fost utilizat în cazul a 80 de dezastre de diverse tipuri: inundaţii, incendii forestiere, cutremure, furtuni şi secetă. Până în prezent, au fost sprijinite 24 de ţări europene diferite, inclusiv România, suma totală alocată depăşind 5 miliarde de euro.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Dan Motreanu8 mins ago

Dan Motreanu, vicepreședintele Comisiei pentru sănătate din PE, a primit asigurări din partea Comisiei Europene privind reducerea cu 10% a consumului nociv de alcool în lupta împotriva cancerului

COMISIA EUROPEANA8 mins ago

Comisia Europeană a decis să nu meargă deocamdată mai departe cu acțunile legale împotriva Regatului Unit în legătură cu implementarea acordului post-Brexit

ROMÂNIA27 mins ago

Secretarul pentru comerț al SUA a discutat cu premierul Florin Cîțu despre tehnologia 5G, climă și energie: Aștept cu nerăbdare să aprofundăm cooperarea SUA – România

CONSILIUL EUROPEAN37 mins ago

Charles Michel salută numirea lui Mark Gitenstein drept viitor ambasador al Statelor Unite la Uniunea Europeană

FONDURI EUROPENE1 hour ago

Ministrul Cristian Ghinea anunță lansarea unui proiect în valoare de 11 milioane de euro, care va permite numărarea populației de urs brun din România

Corina Crețu1 hour ago

Eurodeputatul Corina Crețu atenționează din nou Guvernul: România începe cu cel puțin 6 luni mai târziu folosirea banilor prin PNRR

PARLAMENTUL EUROPEAN2 hours ago

Mai mulți eurodeputați condamnă Acordul SUA-Germania privind Nord Stream 2: Nu este un acord european

INTERNAȚIONAL2 hours ago

FMI speră că inflația este temporară, dar avertizează în legătură cu o serie de riscuri ce ar putea transforma creșterea prețurilor într-o problemă persistentă

ROMÂNIA3 hours ago

Premierul Florin Cîțu: Ținta mea este să avem PNRR-ul aprobat în jur de 15 septembrie

U.E.3 hours ago

Josep Borrell: UE continuă să tragă la răspundere Turcia pentru situația din Varosha

COMISIA EUROPEANA4 days ago

Comisarul european Janez Lenarcic îi răspunde premierului sloven, care l-a acuzat că acționează împotriva intereselor țării sale: Prejudiciile sunt provocate de cei care subminează statul de drept

INTERNAȚIONAL4 days ago

Emmanuel Macron, aflat la Tokyo pentru Jocurile Olimpice, a discutat cu premierul japonez despre lupta împotriva schimbărilor climatice și despre o regiune ”indo-pacifică liberă”

REPUBLICA MOLDOVA5 days ago

Republica Moldova: Bogdan Aurescu a anunțat un nou sprijin de 300.000 euro pentru societatea civilă și presa independentă

REPUBLICA MOLDOVA5 days ago

Vizita lui Bogdan Aurescu la Chișinău: România va fi mereu alături de Maia Sandu. R. Moldova poate deveni un model de orientare pro-europeană în vecinătatea estică a UE

ROMÂNIA6 days ago

Premierul Florin Cîțu apreciază că viteza cu care România va face tranziția la o economie verde va fi diferită de cea a altor țări UE: Partenerii europeni trebuie să ne sprijine mai mult

IMAGINEA ZILEI6 days ago

IMAGINEA ZILEI Militari ai Forțelor Aeriene SUA ajută localnicii afectați de inundațiile devastatoare din Germania

ROMÂNIA7 days ago

Premierul Florin Cîțu: Se vor construi trei centre de mari arși la București, Timișoara și Târgu Mureș. Finanțarea se va face printr-un program cu Banca Mondială

ROMÂNIA7 days ago

Premierul Florin Cîțu: Recunoștință și respect față de militarii români care au participat la acțiunile din Afganistan. Sunt eroi ai României

ROMÂNIA1 week ago

România: CE constată o îmbunătățire a cadrului general privind situația statului de drept în 2021, dar subliniază necesitatea desființării SIIJ și modificarea codurilor penale

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Comisia Europeană publică al doilea raport privind situația statului de drept în toate țările membre UE: Progresele au fost neuniforme și există motive serioase de îngrijorare determintate de mai multe țări

Team2Share

Trending