Corina Crețu
Corina Crețu: Directiva privind salariul minim va accelera reducerea disparităților sociale. În România, salariul minim ar fi de cca. 3500 lei dacă s-ar aplica indicatorul de 60% din salariul mediu brut
Published
4 years agoon

În România, salariul minim ar fi de cca 3500 lei dacă pentru calcularea sa s-ar aplica indicatorul de minim 60% din salariul mediu brut al fiecărui stat membru, cum a fost convenit în negocierile interinstituționale de la Bruxelles, a declarat eurodeputatul Corina Crețu, membru supleant în Comisia pentru Ocuparea Forței de Muncă și Afaceri Sociale a Parlamentului European, într-un interviu pentru revista ROEXPAT.
Salariile echitabile care asigură un nivel de trai decent reprezintă unul dintre principiile Pilonului european al drepturilor sociale. Pentru a îmbunătăți condițiile de muncă și de viață, acest proiect de lege stabilește un cadru pentru a promova niveluri adecvate ale salariilor minime legale, pentru a promova negocierile colective privind stabilirea salariilor.
Comisia pentru Ocuparea Forţei de Muncă şi Afaceri Sociale din Parlamentul European (EMPL) a votat pe 11 noiembrie raportul privind propunerea de Directivă privind salariile minime adecvate, prin care deputații europeni au propus noi reguli care să asigure salarii minime echitabile pe întreg teritoriul Uniunii Europene. Proiectul a fost aprobat în cadrul sesiunii plenare din 22-25 noiembrie de la Strasbourg.
Stabilirea unui salariu minim, care să fie echitabil, ar ajuta lucrătorii, în special pe cei care muncesc cel puțin 40h/săptămână și care nu sunt remunerați corespunzător efortului pe care îl depun, să ducă un trai decent și să nu mai fie la limita sărăciei. În plus, parlamentarul european a precizat anterior că „5 milioane de cetateni europeni câștigă sub pragul salariului minim, iar cei mai mulți dintre cei aflați în prima linie în lupta cu pandemia primesc sume care nu le oferă posibilitatea unui trai decent”.
„Este o dezbatere care de ani de zile a fost ținută deoparte, mai ales din cauza faptului că stârnește foarte multe controverse având în vedere nivelurile diferite de dezvoltare are statelor membre, ca și sistemele sociale diferite, dar în fața acestei situații a pandemiei, Parlamentul European a preluat inițiativa și încearcă să-i ajute pe cei cu venituri foarte mici, precum lucrătorii, oamenii care muncesc. Toate studiile arată că sunt 450 milioane de cetățeni ai UE, acum fără Marea Britanie, din care 25 milioane sunt la limita sărăciei. Cei mai mulți sunt în Europa Centrală și de Est, oameni care muncesc mai mult de 8h pe zi/40h pe săptămână, deci ar trebui ca din acest salariu să-și poată asigura traiul de zi cu zi. Vorbesc aici de chirie, îmbrăcăminte și hrană, ceea ce nu se întâmplă. Tocmai de aceea s-a demarat această dezbatere. Până la votul din Comisia pentru Muncă și Afaceri Sociale au avut loc 45 de runde de negocieri și s-a ajuns la un indicator acceptat de toate statele membre: salariul minim să fie de cel puțin 60% din salariul mediu brut al fiecărei țări. În ceea ce privește sumele, la ora actuală salariul mediu brut în România este undeva la 5300 de lei. 60% ar însemna spre 3500 lei, ceea ce ar ajuta foarte mulți oameni să-și asigure un trai decent. Se vorbește, de fapt, despre un salariu corect, echitabil, care să ajute oamenii să-și asigure măcar cele necesare”, a declarat Corina Crețu.
Deputatul european a mai arătat că, deși aplicarea acestei directive ar fi o povară pentru guvernele statelor mai sărace din centrul și estul UE, în timp va accelera reducerea decalajelor privind bunăstarea socială. De asemenea, în cazul României, implementarea instrumentului salariului minim ar fi facilitat de creșterea economică constantă, dar și de negocieri colective mai puternice.
„Cred că acest lucru ar fi o povară pe umerii bugetului național în România, dar dacă tot Guvernul se laudă zilnic că avem creștere economică, părerea mea este că aceasta trebuie să se vadă și în buzunarele oamenilor. Cred că un lucrător din Italia sau Luxemburg este la fel de bun ca unul din România. Deci, această directivă a salariului minim, deși va fi o povară pentru statele sărace și guvernele lor, va accelera reducerea disparităților sociale. Instrumentul salariului minim cred că va avea un efect pozitiv. Să sperăm că Danemarca și Suedia, care se opun, nu vor bloca proiectul prin veto în Consiliu. Ei se opun pentru că acolo guvernul nu are niciun cuvânt de spus în stabilirea salariului minim sau mediu. Poate că aici ar trebui să ajungem și noi. Adică, ca patronatele, împreună cu sindicatele să reușească să asigure un salariu decent fără intervenția guvernului”, a mai declarat Corina Crețu.
Ca politician de stânga fost comisar european pentru politica regională în Comisia Juncker, Corina Crețu a contribuit la crearea mai multor formule sociale susținute la nivelul UE: Pilonul Social European, salariul minim la nivel european. În acest sens, ea s-a exprimat anterior, într-un interviu pentru caleaeuropeana.ro, că este susținătoarea unei Europe sociale și echitabile. De altfel, a menționat că, diferențele ideologice între grupurile politice din Parlamentul European s-au estompat în ceea ce privește stabilirea unui salariu minim la nivelul UE, deoarece „membrii din statele mai sărace și-au unit forțele pentru că se gândesc în primul rând la oameni”, în ciuda conștientizării faptului că directiva ar pune presiune pe bugetele guvernelor mai puțin bogate.
În prezent, această directivă se află în faza consultărilor interinstituționale, după votul din Parlamentul European. Urmează să fie discutată în Consiliu și, dacă va fi adoptată, toate statele membre vor trebui să vină cu planuri de acțiune și cu raportări anuale, astfel încât în maxim doi ani de zile să implementeze această directivă.
Noul proiect de lege al Uniunii Europene va asigura un nivel minim de protecție al salariilor în toate statele membre, pentru a garanta standarde de viață decente pentru lucrători și familiile acestora. Noua legislație ar trebui să se aplice tuturor lucrătorilor din UE care au un contract de muncă.
Potrivit proiectului de lege, statele membre trebuie să evalueze și să raporteze dacă salariile minime legale sunt suficiente prin utilizarea unor criterii pentru a institui condiții de muncă și de viață decente și să includă elemente precum puterea de cumpărare și rata sărăciei. Statele membre în care salariul minim este protejat exclusiv prin acorduri colective nu vor fi obligate să introducă salarii legale sau să facă aceste acorduri universal aplicabile.
De asemenea, proiectul de lege vizează își propune să consolideze și să extindă sfera de aplicare a negocierilor colective și să protejeze lucrătorii, oferindu-le un salariu minim prin intermediul acestor negocieri.
Potrivit președinției slovene a Consiliului UE, țările cu o acoperire ridicată a negocierii colective tind să aibă o pondere mai mică de lucrători cu salarii mici și salarii minime mai mari decât cele cu o acoperire redusă a negocierii colective. Din acest motiv, miniștrii au convenit că țările ar trebui să promoveze consolidarea capacității partenerilor sociali de a se angaja în negocieri colective. În cazul în care gradul de acoperire a negocierii colective este sub 70%, acestea ar trebui, de asemenea, să stabilească un plan de acțiune pentru promovarea negocierii colective.
Astfel, textul convenit prevede că statele membre ar trebui să monitorizeze acoperirea și caracterul adecvat al salariului minim. În plus, li se va cere să raporteze Comisiei, la fiecare doi ani, rata de acoperire a negocierilor colective, nivelul salariilor minime legale și ponderea lucrătorilor acoperiți de acestea. Statele membre care au exclusiv contracte colective de muncă vor raporta cu privire la cele mai mici niveluri de salarizare stabilite prin contracte colective și cu privire la salariile celor care nu sunt acoperite de contracte colective. Comisia va analiza aceste date și va prezenta un raport Consiliului și Parlamentului European.
Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

You may like
Premierul israelian, primit la Pentagon: ”SUA rămân angajate să sprijine Israelul și să împiedice Iranul să obțină arme nucleare”
România a preluat pentru șase luni comanda Grupului operativ pentru combaterea minelor marine din Marea Neagră
Merz, relativ optimist privind încheierea iminentă a unui acord comercial între UE și SUA
MAE: “Din motive de siguranța națională” România a dispus măsura nepermiterii intrării pe teritoriul național pentru primarul Chișinăului, Ion Ceban
PE: Georgia este victima capturării ilicite a instituțiilor statului de către actuala putere
Mijloacele diplomatice de soluționare a războiului din Ucraina au fost epuizate, consideră cancelarul german Friedrich Merz
Corina Crețu
În contextul aderării României la Schengen aerian și maritim, Corina Crețu salută revizuirea regulilor care guvernează spațiul de liberă circulație în vederea consolidării acestui drept
Published
1 year agoon
April 24, 2024By
Teodora Ion
Eurodeputatul Corina Crețu salută revizuirea Codului Frontierelor Schengen în vederea consolidării liberei circulații în Uniunea Europeană, adoptată de Parlamentul European în ultima sesiune plenară înainte de alegerile europene din iunie.
”În contextul aderării României la Spațiul Schengen aerian și maritim, salut modificarea regulilor care guvernează cadrul Schengen, deoarece este mai important ca oricând să întărim Spațiul de liberă circulație și să nu mai permitem ca anumite State Membre să utilizeze pretexte pentru încălcarea dreptului la liberă circulație”, a menționat aceasta într-un mesaj publicat pe Facebook.
Aceasta a amintit în ce context vine această revizuire, și anume că în ultimii ani ”mai multe state membre s-au folosit de pretexte nejustificate pentru a reintroduce controale la frontiere, periclitând astfel spațiul de liberă circulație”, una dintre cele mai mari reușite ale UE care permite circulația a peste 400 de milioane de persoane.
Noile modificări ale Codului Schengen vizează în principal întărirea Spațiului de liberă circulație în fața crizelor excepționale – cum a fost cazul în timpul pandemiei.
În egală măsură, va fi obligatoriu pentru statele membre să introducă controale la frontiere doar în situații excepționale, justificate de motive clare.
Sunt introduse perioade si termene clare în ceea ce privește controalele la frontierele interne, cât și criteriile pe care statele membre trebuie să le urmeze în cazul în care doresc să reintroducă controale. De asemenea, sunt introduse proceduri armonizate care să fie aplicate la frontierele externe în caz de pandemii viitoare.
Statele membre pot reintroduce controalele ca o excepție atunci când există o amenințare gravă la adresa ordinii publice sau securității interne.
Corina Crețu mai amintește că această decizie va fi luată evaluând necesitatea și proporționalitatea măsurii, dar și dacă obiectivele urmărite nu pot fi atinse prin măsuri alternative care să nu pună în pericol libertatea de circulație.
Corina Crețu
Eurodeputatul Corina Crețu: PNRR este o șansă istorică pentru România. Toate proiectele trebuie implementate până în anul 2026
Published
1 year agoon
April 20, 2024By
REDACTIA
În cadrul Consiliului ECOFIN, miniștrii economiei și finanțelor din statele UE au ajuns la un acord cu privire la faptul că fondul de redresare post-pandemie, denumit și NextGenerationEU, nu va fi extins dincolo de anul 2026, a transmis eurodeputatul Corina Crețu.
„Acest lucru înseamnă că toate proiectele din PNRR trebuie implementate până în acel an, iar fondurile alocate să fie cheltuite. În ceea ce privește PNRR-ul României, a treia cerere de plată în valoarea de 2,7 miliarde de euro, a fost depusă în luna decembrie 2023, iar nici până la ora actuală nu a fost aprobată, deși termenul prevăzut în regulament pentru evaluare a expirat la 15 februarie”, a scris Corina Crețu pe Facebook.
Mai mult, eurodeputatul a amintit că România a încasat din PNRR aproximativ 9,4 miliarde de euro, aflându-se într-un grad de 32% de încasare.
Aceasta a precizat că, în anul 2024, printre investițiile și reformele care ar trebui să aibă loc se numără: dotarea a 75.000 de săli de clasă cu mobilier, 1.200 de autobuze electrice pentru transportarea elevilor, 10.000 de laboratoare de știință, cel puțin 25 de spitale publice vor beneficia de echipamente și materiale care contribuie la reducerea riscului de infecții nosocomiale, investiții în 25 de unități de terapie intensivă, iar 50% din investițiile în infrastructură feroviară și rutieră trebuie finalizate.
„În anul 2020, când negociam în Parlamentului European Mecanismul de Redresare și Reziliență, am depus amendamente care să prelungească termenul de implementare a banilor din PNRR până în 2026, termenul inițial propus de Comisie fiind 2025”, a mai spus Corina Crețu.
Eurodeputatul a explicat că a făcut acest lucru, deoarece, încă din perioada când gestiona fondurile europene în calitate de Comisar, cunoștea lentoarea implementării proiectelor din anumite state membre, printre care și România.
„Am mai spus-o și o repet, PNRR-ul este o șansă istorică pentru România și sper din tot sufletul să nu fim nevoiți în 2026 să trimitem înapoi la Comisie pentru neutilizarea la timp a fondurilor alocate”, a conchis Corina Crețu.
Corina Crețu
Eurodeputatul Corina Crețu a propus înființarea unui Centru de Demografie al UE: Reducerea populației UE are un impact negativ semnificativ asupra piețelor forței de muncă
Published
1 year agoon
April 4, 2024By
Teodora Ion
Eurodeputatul Corina Crețu a propus înființarea unui Centru de Demografie al UE, care are va monitoriza problemele demografice la nivel european și va înregistra tendințele în ceea ce privește evoluția populației Europei.
”Consider că este absolut necesar ca autoritățile cu putere de decizie să discute cu tinerii pentru a afla care sunt motivele pentru care nu doresc să aibă copii și ce i-ar putea determina să-și schimbe decizia, iar Centrul European de Demografie ar fi un instrument important în colectarea informațiilor atât la nivel european, cât și cel național”, a subliniat europarlamentarul într-un mesaj publicat pe Facebook.
Ea și-a exprimat îngrijorarea față de faptul că în fiecare an, ”populația României scade cu câte 95.000 de locuitori. Pierderea este colosală, raportată la totalul de 19 milioane de locuitori”.
Crețu a semnalat că ”reducerea populației UE are un impact negativ semnificativ asupra piețelor forței de muncă, sistemelor de protecție socială și finanțelor publice din Europa, în special pe termen lung”.
În acest context, europarlamentarul a explicat că ”centrul va oferi o analiză factuală, obiectivă, fiabilă și comparabilă la nivel european cu privire la scăderea natalității, îmbătrânirea populației și tendințele demografice emergente, cu scopul de a menține reziliența, coeziunea UE, precum și competitivitatea în tranziția verde și digitală”.
În egală măsură, centrul ”ar putea sprijini în continuare eforturile instituțiilor europene prin intermediul unui forum de experți, pentru a include considerații demografice în propunerile de politici prin consolidarea resurselor și a informațiilor, care abordează provocările demografice și sunt dispersate și nu prezintă suficientă coerență la nivelul UE”, consideră Corina Crețu.
Concrete & Design Solutions
INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Premierul israelian, primit la Pentagon: ”SUA rămân angajate să sprijine Israelul și să împiedice Iranul să obțină arme nucleare”

România a preluat pentru șase luni comanda Grupului operativ pentru combaterea minelor marine din Marea Neagră

Merz, relativ optimist privind încheierea iminentă a unui acord comercial între UE și SUA

MAE: “Din motive de siguranța națională” România a dispus măsura nepermiterii intrării pe teritoriul național pentru primarul Chișinăului, Ion Ceban

Piotr Serafin dezvăluie în PE că bugetul pe termen lung al UE post-2027 va acorda un rol important cheltuielilor pentru apărare fără a afecta modelul social european

PE: Georgia este victima capturării ilicite a instituțiilor statului de către actuala putere

Mijloacele diplomatice de soluționare a războiului din Ucraina au fost epuizate, consideră cancelarul german Friedrich Merz

Parlamentul European susține eliminarea actualei scutiri de taxe vamale pentru coletele din magazinele online din afara UE care au o valoare mai mică de 150 de euro

Consiliul propune un buget european pentru 2026 care să răspundă nevoilor comune ale statelor membre. Urmează negocieri cu Parlamentul European

Deputații europeni sprijină deblocarea a 280 milioane de euro din Fondul de Solidaritate al UE pentru țările afectate de inundații

V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie

Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013

Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”

9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial

Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia

Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa

Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”

Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat

Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar

Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei

UE nu dorește să se decupleze de China, dar își va apăra întotdeauna interesele, subliniază Ursula von der Leyen, prezentându-le eurodeputaților trei priorități pentru o relație bazată pe predictibilitate și fiabilitate

Prelungirea PNRR presupune un proces decizional complet inițiat de CE și nu este fezabilă din perspectiva timpului, afirmă noul ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene

Bogdan Ivan anunță că a transmis oficial Comisiei Europene proiectul pentru construirea unei giga-fabrici de inteligență artificială în România: Devenim un hub regional al tehnologiilor emergente

Luca Niculescu anunță lansarea unei campanii prin care le explică românilor „într-un limbaj clar, prietenos și interesant” aderarea României la OCDE: „Va însemna că vom juca în prima ligă a economiilor mondiale”

Predoiu: Legăturile economice și comerciale româno-germane au ajuns la cel mai înalt nivel din ultimii 20 de ani

UE nu susține o schimbare de regim în Iran și insistă asupra unei soluții diplomatice: Securitatea durabilă nu se construiește prin acțiune militară

Premierul Spaniei le cere scuze cetățenilor pentru scandalul de corupție din Partidul Socialist: Sunt „profund indignat”. Trebuie să existe toleranță zero față de corupție

Zelenski, după trilaterala cu Maia Sandu și Nicușor Dan: Împreună cu România vom ajuta Moldova să reziste influenței distructive a Rusiei

Sebastian Burduja i-a transmis comisarului european pentru Energie că închiderea centralelor pe cărbune în 2026 nu este fezabilă în lipsa unor alternative solide: Ar vulnerabiliza sistemul energetic național

Premierul interimar Cătălin Predoiu: Italia și România dau împreună voce unei Europe coerente, hotărâte și solidare
Trending
- ROMÂNIA1 week ago
INCAS și AEROSTAR colaborează pentru dezvoltarea proiectului IAR 835 – un nou prototip de avion din categoria General Aviation
- ROMÂNIA1 week ago
Vicepremierul Dragoș Anastasiu avertizează cu “scenariul Grecia 2010” dacă România nu adoptă rapid un pachet fiscal: “Suntem cu spatele la zid” din perspectiva timpului
- ROMÂNIA1 week ago
Atlantic Council Romania: Prestigiosul think tank american și-a inaugurat un birou la București, într-un punct de cotitură pentru relația transatlantică
- NATO1 week ago
România are prima femeie pilot de avioane de luptă F-16. Ea activează în cadrul escadrilei de la Câmpia Turzii
- ROMÂNIA1 week ago
“Susținem ideea că granița UE nu se mai oprește la granița României”, afirmă șefa diplomației române la lansarea președinției daneze a Consiliului UE