Connect with us

Corina Crețu

Corina Crețu: Directiva privind salariul minim va accelera reducerea disparităților sociale. În România, salariul minim ar fi de cca. 3500 lei dacă s-ar aplica indicatorul de 60% din salariul mediu brut

Published

on

© European Union 2019 - Source : EP

În România, salariul minim ar fi de cca 3500 lei dacă pentru calcularea sa s-ar aplica indicatorul de minim 60% din salariul mediu brut al fiecărui stat membru, cum a fost convenit în negocierile interinstituționale de la Bruxelles, a declarat eurodeputatul Corina Crețu, membru supleant în Comisia pentru Ocuparea Forței de Muncă și Afaceri Sociale a Parlamentului European, într-un interviu pentru revista ROEXPAT.

Salariile echitabile care asigură un nivel de trai decent reprezintă unul dintre principiile Pilonului european al drepturilor sociale. Pentru a îmbunătăți condițiile de muncă și de viață, acest proiect de lege stabilește un cadru pentru a promova niveluri adecvate ale salariilor minime legale, pentru a promova negocierile colective privind stabilirea salariilor.

Comisia pentru Ocuparea Forţei de Muncă şi Afaceri Sociale din Parlamentul European (EMPL) a votat pe 11 noiembrie raportul privind propunerea de Directivă privind salariile minime adecvate, prin care deputații europeni au propus noi reguli care să asigure salarii minime echitabile pe întreg teritoriul Uniunii Europene. Proiectul a fost aprobat în cadrul sesiunii plenare din 22-25 noiembrie de la Strasbourg.

Stabilirea unui salariu minim, care să fie echitabil, ar ajuta lucrătorii, în special pe cei care muncesc cel puțin 40h/săptămână și care nu sunt remunerați corespunzător efortului pe care îl depun, să ducă un trai decent și să nu mai fie la limita sărăciei. În plus, parlamentarul european a precizat anterior că „5 milioane de cetateni europeni câștigă sub pragul salariului minim, iar cei mai mulți dintre cei aflați în prima linie în lupta cu pandemia primesc sume care nu le oferă posibilitatea unui trai decent”.

„Este o dezbatere care de ani de zile a fost ținută deoparte, mai ales din cauza faptului că stârnește foarte multe controverse având în vedere nivelurile diferite de dezvoltare are statelor membre, ca și sistemele sociale diferite, dar în fața acestei situații a pandemiei, Parlamentul European a preluat inițiativa și încearcă să-i ajute pe cei cu venituri foarte mici, precum lucrătorii, oamenii care muncesc. Toate studiile arată că sunt 450 milioane de cetățeni ai UE, acum fără Marea Britanie, din care 25 milioane sunt la limita sărăciei. Cei mai mulți sunt în Europa Centrală și de Est, oameni care muncesc mai mult de 8h pe zi/40h pe săptămână, deci ar trebui ca din acest salariu să-și poată asigura traiul de zi cu zi. Vorbesc aici de chirie, îmbrăcăminte și hrană, ceea ce nu se întâmplă. Tocmai de aceea s-a demarat această dezbatere. Până la votul din Comisia pentru Muncă și Afaceri Sociale au avut loc  45 de runde de negocieri și s-a ajuns la un indicator acceptat de toate statele membre: salariul minim să fie de cel puțin 60% din salariul mediu brut al fiecărei țări. În ceea ce privește sumele, la ora actuală salariul mediu brut în România este undeva la 5300 de lei. 60% ar însemna spre 3500 lei, ceea ce ar ajuta foarte mulți oameni să-și asigure un trai decent. Se vorbește, de fapt, despre un salariu corect, echitabil, care să ajute oamenii să-și asigure măcar cele necesare”, a declarat Corina Crețu.

Deputatul european a mai arătat că, deși aplicarea acestei directive ar fi o povară pentru guvernele statelor mai sărace din centrul și estul UE, în timp va accelera reducerea decalajelor privind bunăstarea socială. De asemenea, în cazul României, implementarea instrumentului salariului minim ar fi facilitat de creșterea economică constantă, dar și de negocieri colective mai puternice. 

„Cred că acest lucru ar fi o povară pe umerii bugetului național în România, dar dacă tot Guvernul se laudă zilnic că avem creștere economică, părerea mea este că aceasta trebuie să se vadă și în buzunarele oamenilor. Cred că un lucrător din Italia sau Luxemburg este la fel de bun ca unul din România. Deci, această directivă a salariului minim, deși va fi o povară pentru statele sărace și guvernele lor, va accelera reducerea disparităților sociale. Instrumentul salariului minim cred că va avea un efect pozitiv. Să sperăm că Danemarca și Suedia, care se opun, nu vor bloca proiectul prin veto în Consiliu. Ei se opun pentru că acolo guvernul nu are niciun cuvânt de spus în stabilirea salariului minim sau mediu. Poate că aici ar trebui să ajungem și noi. Adică, ca patronatele, împreună cu sindicatele să reușească să asigure un salariu decent fără intervenția guvernului”, a mai declarat Corina Crețu. 

Ca politician de stânga fost comisar european pentru politica regională în Comisia Juncker, Corina Crețu a contribuit la crearea mai multor formule sociale susținute la nivelul UE: Pilonul Social European, salariul minim la nivel european. În acest sens, ea s-a exprimat anterior, într-un interviu pentru caleaeuropeana.ro, că este susținătoarea unei Europe sociale și echitabile. De altfel, a menționat că, diferențele ideologice între grupurile politice din Parlamentul European s-au estompat în ceea ce privește stabilirea unui salariu minim la nivelul UE, deoarece „membrii din statele mai sărace și-au unit forțele pentru că se gândesc în primul rând la oameni”, în ciuda conștientizării faptului că directiva ar pune presiune pe bugetele guvernelor mai puțin bogate. 

În prezent, această directivă se află în faza consultărilor interinstituționale, după votul din Parlamentul European. Urmează să fie discutată în Consiliu și, dacă va fi adoptată, toate statele membre vor trebui să vină cu planuri de acțiune și cu raportări anuale, astfel încât în maxim doi ani de zile să implementeze această directivă.

Luni, 6 decembrie, Consiliul UE a convenit asupra poziției sale de negociere cu Parlamentul, cu privire la propunerea Comisiei Europene pentru o legislație a UE referitoare la salarii minime adecvate în UE. 

Noul proiect de lege al Uniunii Europene va asigura un nivel minim de protecție al salariilor în toate statele membre, pentru a garanta standarde de viață decente pentru lucrători și familiile acestora. Noua legislație ar trebui să se aplice tuturor lucrătorilor din UE care au un contract de muncă. 

Potrivit proiectului de lege, statele membre trebuie să evalueze și să raporteze dacă salariile minime legale sunt suficiente prin utilizarea unor criterii pentru a institui condiții de muncă și de viață decente și să includă elemente precum puterea de cumpărare și rata sărăciei. Statele membre în care salariul minim este protejat exclusiv prin acorduri colective nu vor fi obligate să introducă salarii legale sau să facă aceste acorduri universal aplicabile.

De asemenea, proiectul de lege vizează își propune să consolideze și să extindă sfera de aplicare a negocierilor colective și să protejeze lucrătorii, oferindu-le un salariu minim prin intermediul acestor negocieri.

Potrivit președinției slovene a Consiliului UE, țările cu o acoperire ridicată a negocierii colective tind să aibă o pondere mai mică de lucrători cu salarii mici și salarii minime mai mari decât cele cu o acoperire redusă a negocierii colective. Din acest motiv, miniștrii au convenit că țările ar trebui să promoveze consolidarea capacității partenerilor sociali de a se angaja în negocieri colective. În cazul în care gradul de acoperire a negocierii colective este sub 70%, acestea ar trebui, de asemenea, să stabilească un plan de acțiune pentru promovarea negocierii colective. 

Astfel, textul convenit prevede că statele membre ar trebui să monitorizeze acoperirea și caracterul adecvat al salariului minim. În plus, li se va cere să raporteze Comisiei, la fiecare doi ani, rata de acoperire a negocierilor colective, nivelul salariilor minime legale și ponderea lucrătorilor acoperiți de acestea. Statele membre care au exclusiv contracte colective de muncă vor raporta cu privire la cele mai mici niveluri de salarizare stabilite prin contracte colective și cu privire la salariile celor care nu sunt acoperite de contracte colective. Comisia va analiza aceste date și va prezenta un raport Consiliului și Parlamentului European.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

Corina Crețu

Taxonomia UE. Corina Crețu: Votul meu din Parlamentul European va fi pentru România, pentru păstrarea energiei nucleare și a gazului ca și combustibili de tranziție

Published

on

© Corina Cretu/ Facebook

Europalamentarul Corina Crețu a precizat că votul pe care îl va da astăzi în Parlamentul European pentru Actul delegat al Comisiei Europene, care propune includerea energiei nucleare și a gazelor naturale în Taxonomia UE privind finanțarea durabilă, va fi un vot pentru România. 

„Sectorul nuclear este o componentă strategică a mix-ului energetic al României, creează mii de locuri de muncă și reprezintă un domeniu important al industriei energetice a țării. Romania poate reduce dependența energetică de Federația Rusă și poate contribui la tranziția spre o economie verde doar cu ajutorul energiei nucleare și a energiei pe gaz (provenind din alte surse decât din Rusia). Votul meu de azi va fi pentru Romania, pentru păstrarea energiei nucleare și a utilizării gazului natural ca și combustibil de tranziție”, a transmis deputatul european într-un mesaj postat pe pagina de Facebook. 

Potrivit fostului comisar european, în aceste zile la Strasbourg au fost zile tensionate privind acest subiect, deși demersurile privind includerea energiei nucleare în Taxonomia UE au început încă din 2018, de către Comisia Juncker, din care aceasta a făcut parte: „s-a declanșat o campanie mediatică furibundă pentru respingerea acestei opțiuni.”

„Mi se par deplasate și nefondate argumentele aduse pentru trecerea rapida la o economie verde, pentru ca economiile fiecărei țari sunt diferite și Romania are in continuare nevoie de gaz și energie nucleară. Cu atât mai mult cu cat prețurile la energie au explodat, nu avem planuri pentru tranzitia rapidă către energiile regenerabile, tranziție care va avea oricum un efect negativ profund la nivelul vieții oamenilor și mai ales al regiunilor defavorizate”, a mai adăugat aceasta.

Totodată, Corina Crețu atrage atenția că dacă propunerea Comisiei Europene va pica la vot, impactul asupra României, care se bazează pe energia nucleară și pe gaze naturale, ar fi „devastator”: „Companiile de stat și private nu vor mai putea accesa banii europeni din actualul și viitorul exercițiu financiar pentru investiții în rețele de gaz natural sau centrale nucleare.”

„Este greu de crezut că actuala Comisie va mai pune subiectul pe agendă, deoarece procesul decizional este extrem de complicat iar un eșec în Parlamentul European va elimina practic subiectul de pe agenda executivului european”, a mai punctat aceasta. 

Continue Reading

Corina Crețu

Eurodeputatul Corina Crețu i-a mulțumit președintei Parlamentului European pentru puternicul sprijin acordat României în privința aderării la spațiul Schengen

Published

on

© Corina Crețu - Facebook

Eurodeputatul Corina Crețu a purtat astăzi o discuție cu președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, prilej cu care deputatul european i-a mulțumit pentru „puternicul sprijin acordat României în privința aderării țării noastre la spațiul Schengen”.

„Mi-a făcut o mare plăcere discuția pe care am avut-o astăzi cu dna Roberta Metsola, Președinta Parlamentului European. I-am mulțumit Robertei pentru puternicul sprijin acordat României în privința aderării țării noastre la spațiul Schengen și am discutat despre problemele de actualitate care se află pe agenda Parlamentului European”, a informat europarlamentarul Corina Crețu.

De asemenea, fostul comisar european a militat în cadrul discuției pentru acordarea statutului de țară candidată la Uniunea Europeană atât Ucrainei cât și Republicii Moldova în cadrul reuniunii Consiliului European ce va avea loc pe 24 iunie.

La 28 februarie, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a semnat cererea de aderare a Ucrainei la Uniunea Europeană pe fondul invaziei militare a Rusiei asupra țării sale, stârnind un efect de domino politic și simbolic care a încurajat Georgia și Republica Moldova să facă același lucru. Astfel, la data 3 martie, cererea de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană a fost semnată de președintele Maia Sandu, premierul Natalia Gavrilița și președintele Parlamentului Igor Grosu.

Ulterior, cele 27 de state membre ale UE au convenit la data de 7 martie iniţierea procesului prin care Ucraina, Republica Moldova şi Georgia vor putea deveni, în viitor, membre ale Uniunii Europene, solicitând Comisiei Europene să facă primul pas pe acest drum, prin elaborarea unui raport pe baza căruia statele membre vor decide dacă acordă statutul de ţară candidată Ucrainei, Republicii Moldova şi Georgiei.

La 11 martie, la Versailles, cei 27 de șefi de stat sau de guvern din Uniunea Europeană au recunoscut “aspirațiile europene și alegerea căii europene de către Ucraina” și au cerut Comisiei Europene să își prezinte avizele cu privire la cererile de aderare la UE depuse de Ucraina, Republica Moldova și Georgia.

Avizul din partea Comisiei Europene și o poziție din partea statelor membre privind acordarea statutului de țări candidate la UE celor trei state estice sunt așteptate la summitul Consiliului European din 23-24 iunie.

Citiți și: Republica Moldova a transmis a doua parte a chestionarului de aderare la UE: 33 de capitole la care s-a muncit colectiv “pentru a aduce Europa la noi acasă”

 

Continue Reading

Corina Crețu

Eurodeputatul Corina Crețu deplânge faptul că ”România nu a încheiat și negociat Acordul de Parteneriat și Programele Operaționale”, deși fondurile UE pentru 2021-2027 pot fi accesate de un an

Published

on

© European Union 2017 - Source : EP

România nu are încheiate și negociate Acordul de Parteneriat și Programele Operaționale, deși fondurile europene pentru exercițiul financiar 2021-2027 pot fi accesate de la 1 iulie 2021, atrage atenția eurodeputatul Corina Crețu, care amintește că acum trei ani, Comisia Europeană prezenta propunerea de buget pentru această perioadă financiară.

”Exact acum un an, Consiliul Uniunii Europene a adoptat pachetul de Coeziune pentru perioada 2021-2027 în valoare totală de 330 de miliarde de euro, din care României îi revin aproximativ 28 de miliarde de euro. Deci cele 28 de miliarde de euro din politica de coeziune pot fi accesați de la 1 iulie 2021, ziua în care Regulamentul de folosire a acestora a fost publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, cum alte țări o fac deja, folosind în paralel fonduri europene din exercițiul financiar 2021-2027 și din PNRR”, explică europarlamentarul.

Crețu deplânge faptul că ”România nu are negociate Acordul de Parteneriat cu Comisia Europeană și  Programele Operaționale, care sunt absolut necesare pentru utilizarea acestor sume”.

”Pentru exercițiul financiar 2014-2020, România mai are de cheltuit 13 miliarde de euro. Termenul limită de folosire pentru acești bani este 31 decembrie 2023. În ceea ce privește Bugetul 2021 -2027, am conștiința împăcată că am negociat creșteri importante ale sumelor pentru țările mai puțin dezvoltate din Uniunea Europeană, implicit pentru România. Acesta este domeniul de care am fost responsabilă în Comisia Europeană în calitate de comisar pentru Politică Regională, iar negocierile au început încă din 2017. De altfel, în 2018 am prezentat primul draft al acestui pachet de coeziune la Strasbourg”, amintește eurodeputatul.

Corina Crețu subliniază că ”România ar urma să primească 8% în plus de la bugetul UE, adică 6 miliarde de euro în plus, sau 15% în plus ajutor financiar pe cap de locuitor față de perioada 2014-2020”.

”În ciuda provocărilor de atunci (plecarea unui important net contributor, provocările privind migrația, lupta împotriva terorismului, securitatea, apărarea frontierelor externe) am reușit să propunem cea mai mare alocare bugetară pentru politica regională: 373 miliarde de uero pentru 27 de state membre, din care 80% ar urma să meargă către regiunile cele mai sărace din Europa. M-am opus oricăror indicatori suplimentari sau condiționalități inițiale privind alocarea fondurilor, insistând pe formula de calcul bazată pe Produsul Intern Brut pe cap de locuitor, folosită încă din anii ‘90. Potrivit acestei formule, Grecia, Italia, Spania, Bulgaria și România ar beneficia de alocări suplimentare față de perioada 2014-2020. De exemplu, România ar urma să primească 8% în plus de la Bugetul UE, adică 6 miliarde de euro în plus sau 15% în plus ajutor financiar pe cap de locuitor față de perioada 2014-2020. Pe lângă buget, am propus o simplificare radicală a modului de accesare a fondurilor europene: același set de reguli pentru șapte fonduri, 80 de măsuri de simplificare etc., măsuri menite să ușureze viața beneficiarilor de fonduri în accesarea acestora. M-am luptat mult pentru propunerea Comisiei Europene. Este clar că există state care atacă politica regională, mai ales din cauza ratei mici de absorbție și a cazurilor de fraude din fonduri europene. Dar nu cetățenii trebuie să plătească pentru aceste lucruri”, detaliază eurodeputatul.

În încheiere, aceasta l-a felicitat pe ”noul ministru al fondurilor europene și Guvernul României că au accelerat aceste proceduri, în speranța recuperării timpului pierdut în ultimii ani”.

Corina Crețu a dat asigurări că se va ”zbate în continuare ca politica regională să rămână așa cum este ea definită în Tratatul Uniunii Europene: un instrument de reducere a inegalităților teritoriale și a decalajelor de dezvoltare din interiorul Uniunii Europene”.

Continue Reading

Facebook

INTERNAȚIONAL12 hours ago

Miniștrii de externe ai G7 și UE solicită Rusiei să restituie imediat autorităților ucrainene controlul deplin aspura centralei nucleare de la Zaporojie

U.E.12 hours ago

Premierul Poloniei cere o ”reformă profundă care să readucă egalitatea printre principiile fundamentale” ale UE

ROMÂNIA12 hours ago

Dezvoltare durabilă: Guvernul a aprobat proiectul de lege privind ratificarea acordului de împrumut de 600 milioane de euro dintre România și BIRD

ROMÂNIA13 hours ago

Nicolae Ciucă le-a cerut miniștrilor săi să colaboreze cu MIPE în vederea creșterii gradului de absorbție a fondurilor europene

U.E.15 hours ago

Atena închide ”un capitol dificil” și ”nu va mai fi o excepție în zona euro”. După 12 ani, Grecia va ieși de sub supravegherea extinsă a Comisiei Europene

ROMÂNIA15 hours ago

Premierul Nicolae Ciucă: Nu există date care să justifice niciun fel de îngrijorare cu privire la centrala nucleară de la Zaporojie

ROMÂNIA16 hours ago

Marcel Boloș: În ultimele trei luni am lansat măsuri de 1,5 miliarde de euro pentru sprijinirea mediului de afaceri

ROMÂNIA16 hours ago

Președintele Adunării Naționale a Coreei de Sud a discutat cu Marcel Ciolacu despre exportul de reactoare nucleare şi despre cooperare în domeniul sănătății

FONDURI EUROPENE17 hours ago

MIPE va lansa până la sfârșitul anului 2023 toate apelurile majore de proiecte aferente perioadei de programare 2021-2027: Avem o șansă istorică pe care nu putem să o ratăm

SUA17 hours ago

SUA vor oferi 89 milioane de dolari Ucrainei pentru eforturile de îndepărtare a rămășițelor explozive rusești

ROMÂNIA13 hours ago

Nicolae Ciucă le-a cerut miniștrilor săi să colaboreze cu MIPE în vederea creșterii gradului de absorbție a fondurilor europene

INTERNAȚIONAL7 days ago

Azerbaidjan a lansat operațiunea „Răzbunarea” împotriva forțelor armene din Nagorno-Karabah

ROMÂNIA1 week ago

Guvernul aprobă contractul de finanțare dintre România și BEI privind Spitalul Regional Craiova

ROMÂNIA1 week ago

România este ”peste graficul asumat în fața Comisiei Europene” privind stocurile de gaze naturale. Virgil Popescu: Există un grad de umplere de peste 59%, peste ținta pentru septembrie

REPUBLICA MOLDOVA1 week ago

R. Moldova dorește să reducă consumul de gaze pentru a diminua dependența de Gazprom. Vicepremierul Andrei Spînu: O alternativă o reprezintă păcura, care ar putea fi livrată de România

ROMÂNIA1 week ago

Nicolae Ciucă a dat asigurări că bugetul din 2023 va putea susține noile prevederi privind educația, iar țința de 15% pentru învățământ va fi atinsă până în 2027

U.E.1 week ago

Premierul spaniol, turneu în Balcanii de Vest: Locul acestei regiuni este în Uniunea Europeană

ROMÂNIA2 weeks ago

Klaus Iohannis, la Săptămâna Haferland: Dialogul intercultural, sursă a prosperității. România va continua să apere drepturile și interesele minorităților sale

ROMÂNIA2 weeks ago

Nicolae Ciucă, la Săptămâna Haferland: Transilvania reprezintă la nivel european un model de toleranță și de bună conviețuire interetnică

REPUBLICA MOLDOVA2 weeks ago

Republica Moldova dorește ”să cumpere gaze din România”. Președinta Maia Sandu: Acest lucru este critic pentru a ne asigura că oamenii noștri nu vor îngheța la iarnă

Team2Share

Trending