Connect with us

Corina Crețu

Corina Crețu, după acordul liderilor UE: Deblocarea celor peste 1.800 de miliarde de euro arată că solidaritatea a avut câștig de cauză

Published

on

© European Union 2019 - Source : EP

Deblocarea celor peste 1.800 miliarde EUR care reprezintă Cadrul Financiar Multianual 2021-2027 (1.100 miliarde EUR) și instrumentul de redresare Next Generation EU (750 miliarde EUR) arată faptul că, în ciuda pozițiilor divergente dintre capitalele europene, solidaritatea a avut câștig de cauză, a scris joi seară, într-o postare pe Facebook, eurodeputatul Corina Crețu.

Liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene au ajuns joi seară la un nou acord privind bugetul UE și fondul de redresare economică post-COVID-19 de 1824,3 miliarde de euro precum și cu privire la condiționarea fondurilor europene de respectarea statului de drept, după ce adoptarea pachetului de relansare a fost blocată inițial de Ungaria și de Polonia.

“Uniunea Europeană se poate acum pregăti pentru o politică de coeziune mai puternică, mai multă dezvoltare, inovare, transformare digitală susținută și tranziție climatică echitabilă”, a scris Crețu.

Fostul comisar european a arătat că încheierea acestui acord nu a fost ușoară, mai ales având în vedere disensiunile cu privire la tema statului de drept.

“Ca atare, liderii UE urmează să semneze o declarație comună cu privire la modul în care fondurile europene pot fi condiționate de statul de drept. Așadar, această declarație ar urma să prevadă că prevederea va fi aplicată în mod obiectiv și numai pentru a proteja utilizarea corectă a banilor UE, nu pentru a pedepsi Statele Membre”, a mai spus ea.

“E un compromis de bun augur. Deși mai este foarte puțin timp până la finalul acestui an, acordul de astăzi confirmă faptul că proiectele din fonduri europene vor putea continua fără întrerupere”, a conchis Corina Crețu.

Liderii statelor membre ale Uniunii Europene se reunesc joi, la Bruxelles, în cadrul Consiliului European de iarnă, în încercarea de a depăşi unele dezacorduri interne şi pentru a face front comun în faţa provocărilor externe. Principalul dezacord intern a vizat veto-ul exprimat de Polonia și de Ungaria privind pachetul de 1.824,3 miliarde de euro din cauza condiţionării acordării fondurilor europene de respectarea statului de drept.

Compromisul cu Budapesta și cu Varșovia a fost mediat de președinția germană a Consiliului Uniunii Europene. “Sper ca la sfârșitul zilei să fi înregistrat un progres pentru Europa“, spunea cancelarul german Angela Merkel înaintea summitului.

Autorităţile de la Budapesta şi Varşovia şi-au exprimat veto-ul faţă de bugetul multianual al UE pentru perioada 2021-2017, în valoare de 1.074,3 miliarde de euro, precum şi faţă de fondul de redresare Next Generation, în valoare de 750 miliarde de euro, din cauza unei clauze din bugetul multianual care condiţionează accesul la fonduri de respectarea statului de drept, după o serie de acorduri succesive convenite de președinția germană a Consiliului UE și Parlamentul European, la 5 noiembrie privind corelarea fondurilor de mecanismul statului de drept, iar la 10 noiembrie privind acordul istoric de 1,82 trilioane de euro.

Negocierile dintre Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene au început ca urmare a acordului șefilor de stat sau de guvern din UE din 21 iulie 2020 privind un plan istoric de relansare de 1.824 de miliarde de euro, alcătuit dintr-un CFM 2021-2027 de 1.074 de miliarde de euro și dintr-un instrument de recuperare economică de 750 de miliarde de euro.

Din cele 1.824 de miliarde de euro, România ar urma să beneficieze de 79,9 miliarde de euro.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Corina Crețu

Corina Crețu a fost numită membru supleant al Comisiei pentru afaceri externe a Parlamentului European

Published

on

© European Union 2017 - Source : EP

Europarlamentarul Corina Crețu a fost numită membru supleant al Comisiei pentru afaceri externe a Parlamentului European pentru a doua jumătate a mandatului actualei legislaturi, a transmis aceasta într-o postare pe Facebook.

“Cu ocazia negocierilor care au avut loc in aceasta săptămâna privind compoziția Comisiilor parlamentare pentru următorii doi ani și jumătate, fata de atribuțiile ce îmi revin in Comisia de Control Bugetar (CONT) și Comisia pentru Politica Regionala (REGI), am devenit și membru a Comisiei pentru Politica Externa (AFET) a Parlamentului European. Ma bucura foarte mult acest fapt, având in vedere preocuparea mea constanta pentru politica externa a Uniunii Europene. Va voi tine la curent de acum înainte și in legătura cu dezbaterile care au loc in Parlamentul European referitoare la acest subiect”, a afirmat ea.

 

De la revenirea sa în Parlamentul European, în iulie 2019, Corina Crețu a coordonat sau coordonează mai multe rapoarte importante în activitatea legislativului european din Comisiile CONT și REGI: raportul privind bugetul anual al UE pentru 2020, raportul special cu privire la frauda în comerțul online, raportul special cu privire la migrație, raportul Băncii Europene de Investiții pentru anul 2018, raportul privind protejarea intereselor financiare ale UE pentru anul 2018, raportul privind mecanismele de cooperare transfrontalieră și raportul privind controlul activității financiare a Băncii Europene de Investiții pentru anul 2019.

De asemenea, Crețu a fost numită raportor pe opinie al Comisiei REGI pentru Mecanismul de redresare și reziliență din cadrul programului Next Generation EU.

În septembrie 2020, aceasta a fost numită raportor al Comisiei pentru control bugetar din Parlamentul European în ce privește eficiența utilizării de către statele membre a fondurilor UE disponibile prin intermediul Fondului de Solidaritate în cazul unor dezastre naturale.

Nu în ultimul rând, în octombrie 2021, Corina Crețu a fost numită raportor privind controlul activităților financiare ale Băncii Europene de Investiții.

Corina Crețu a fost membru al Parlamentului European din 2007, anul aderării României la UE, și până în 2014.

Din noiembrie 2014 a fost comisar pentru politică regională din partea României în Comisia Europeană condusă de Jean-Claude Juncker.

La 1 iulie 2019 a demisionat din funcție pentru a reveni în Parlamentul European ca urmare a alegerilor europene. În legislativul actual, Crețu este membru în Comisiile REGI și CONT, precum și membru supleant în Comisia AGRI.

Continue Reading

Corina Crețu

Eurodeputatul Corina Crețu, mesaj de condoleanțe pentru David Sassoli: Parlamentul European pierde azi un europenist convins

Published

on

© Corina Cretu/ Facebook

Europarlamentarul Corina Crețu regretă trecerea în neființă a președintelui Parlamentelui European, David Sassoli, „un jurnalist, om politic, un prieten.”

„David a fost un coleg, prieten, am îndeplinit împreuna o perioada funcția de Vice-președinți ai Parlamentului European, instituție care pierde azi un europenist convins, dar mai presus de toate un om sensibil și atent la nevoile semenilor săi. Un jurnalist, om politic, un prieten”, a scris Corina Crețu într-un mesaj pe pagina de Facebook.

„Nimic nu este posibil fără oameni, nimic nu este durabil fără instituţii” – acesta a fost motto-ul său, citându-l adesea pe Jean Monnet, unul din părinții fondatori ai Uniunii Europene.

Preşedintele Parlamentul European David Sassoli a încetat din viaţă marţi la spitalul din orașul italian Aviano, la ora 01:15, la vârsta de 65 de ani, a anunțat purtătorul său de cuvânt Roberto Cuillo, într-o postare pe Twitter.

Președintele PE David Sassoli a încetat din viață la ora 1.15, la 11 ianuarie, la CRO din Aviano( PN), Italia, unde era internat. Data și locul înmormântării vor fi comunicate în următoarele ore“, a precizat Cuillo.

După ce s-a vindecat de leucemie, sănătatea i-a devenit călcâiul lui Ahile. Fumător pasionat şi ”bon vivant”, el a fost spitalizat în septembrie anul trecut în stare gravă din cauza unei pneumonii, ceea ce l-a făcut să lipsească din Parlament timp de câteva săptămâni, aminteşte EFE, potrivit Agerpres. Luni, Parlamentul European a confirmat că David Sassoli, care  a fost internat pe 26 decembrie “din cauza unei complicaţii grave ca urmare a unei disfuncţii a sistemului imunitar”. Acest lucru a fost făcut public abia luni, două săptămâni mai târziu, când purtătorul său de cuvânt a anunţat anularea tuturor evenimentelor sale publice. În urma acestui anunţ, paginile sociale ale liderilor instituţiilor europene şi ale mai multor şefi ai principalelor grupuri din Parlamentul European, precum şi ale clasei politice italiene, au fost pline de mesaje de susţinere şi afecţiune pentru preşedintele Parlamentului European.

Social-democratul italian, care înainte de a intra în politică în urmă cu aproximativ un deceniu a avut o lungă carieră în jurnalism, a fost ales preşedinte al Parlamentului European în iulie 2019 şi se afla în ultima săptămână a mandatului său, în condiţiile în care marţea viitoare Parlamentul va alege un nou preşedinte, întrucât a ajuns la jumătatea acestei legislaturi (2019-2024).

Este pentru prima dată în istoria Parlamentului European când un preşedinte în exerciţiu a murit. În conformitate cu Regulamentul de procedură al Parlamentului, primul vicepreşedinte trebuie să exercite funcţia de preşedinte până la alegerea unui succesor. În acest caz, prim-vicepreşedintele este Roberta Metsola din partea Partidului Popular European (PPE) din Malta, care era deja favorită pentru a câştiga postul în cadrul remanierii de la sesiunea plenară de la Strasbourg de săptămâna viitoare.

Fost prezentator de ştiri la o televiziune italiană, care nu era predispus la izbucniri, dar controla cu fermitate dezbaterile din hemiciclu, Sassoli a preluat preşedinţia Parlamentului European în urma negocierilor dintre principalele forţe politice şi guverne pentru preşedinţiile celor trei instituţii europene, amintește AFP într-un obituar jurnalistic în memoria liderului PE.

Comisia Europeană a mers la PPE (dreapta pro-europeană), condusă de Ursula von der Leyen, Consiliul Uniunii Europene la liberali avându-l ca şef pe Charles Michel şi Parlamentul European la socialişti cu David Sassoli în frunte.

Naţionalitatea sa, partidul din care făcea parte – al doilea ca mărime din grupul social-democrat – şi cunoştinţele sale despre instituţie – fusese unul dintre vicepreşedinţii din legislatura precedentă – au făcut din el, în ultima clipă, omul potrivit pentru acest post.

În semn de solidaritate în mijlocul pandemiei, a pus la dispoziţie spaţiile goale ale Parlamentului, atât la Strasbourg, cât şi la Bruxelles, pentru a pregăti mese pentru familiile nevoiaşe şi pentru a înfiinţa un centru de testare COVID-19, conchide sursa citată.

Sassoli a condus Parlamentul European în timpul celei mai grave crize din istoria UE – pandemia – și în timpul punerii pe șine a celui mai mare plan de redresare aprobat vreodată în Uniunea Europeană.

Continue Reading

Corina Crețu

Corina Crețu: La 15 ani de la aderare, trebuie să ne gândim la rolul României în UE și la cum putem contribui la proiectul european

Published

on

© European Union 2017 - Source : EP

Europarlamentarul Corina Crețu a transmis, într-un mesaj ocazionat de aniversarea a 15 ani de la aderarea României la UE, că trebuie să ne gândim cu toată seriozitatea la rolul nostru în Uniunea Europeană și la modul în care putem contribui la proiectul european, având în vedere potențialul pe care îl are România.

“La exact 15 ani de la aderarea României la Uniunea Europeană, îmi doresc ceea ce cred că își doresc, de fapt, toți românii: o țară mai prosperă, în care lupta împotriva sărăciei și solidaritatea socială își fac simțită prezența în viața fiecărui cetățean. Cred că acum, la un deceniu și jumătate de la momentul la care România a devenit Stat Membru al UE, trebuie să ne gândim cu toată seriozitatea la rolul nostru în Uniunea Europeană și la modul în care putem contribui la proiectul european, având în vedere potențialul pe care îl are România. Uniunea Europeană nu e ceva abstract, nu e ceva exterior nouă. Fiecare dintre noi suntem, de fapt, Uniunea Europeană! La mulți ani tuturor! La mulți ani României în Uniunea Europeană!”, a scris Corina Crețu, pe Facebook.

România a împlinit la 1 ianuarie 2022 15 ani de la aderarea sa la Uniunea Europeană, moment care a sigilat despărțirea țării noastre de perioada post-comunism și care a marcat intrarea în cel mai puternic proiect integraționist politico-economic, cu beneficii incontestabile pentru cele peste 20 milioane de cetățeni români care, de la 1 ianuarie 2007, au devenit și cetățeni ai Uniunii Europene.

România aniversează un deceniu și jumătate de la aderarea la Uniunea Europeană cu un sentiment majoritar de sprijin cetățenesc pentru această apartenență, cea mai mare parte a măsurătorilor sociologice din ultimii 15 ani înregistrând, de cele mai multe ori, o susținere de peste 50%. Acest nivel de susținere este datorat în mod incontestabil beneficiilor concrete de care România și cetățenii săi s-au bucurat în acești 15 ani: de la apartenența la cea mai mare piață comună din lume la dreptul de liberă circulație al persoanelor și până la beneficiile economice de peste 66 de miliarde de euro intrate în țara noastră prin intermediul fondurilor europene, cu încă 80 de miliarde de euro care sunt alocate României în acest deceniu.

România a deținut în perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2019 prima sa președinție la nivelul Consiliul Uniunii Europene, un mandat ce se aștepta a fi marcat de ieșirea Marii Britanii din UE la 29 martie, de alegerile pentru Parlamentul European și debutul negocierilor pentru viitoarea garnitură de lideri ai instituțiilor UE, de negocierile pentru Cadrul Financiar Multianual, de primul summit al UE de Ziua Europei, de la Sibiu, și adoptarea Agendei Strategice a UE 2019-2024”.

De asemenea, până la 31 iulie 2021, țara noastră a beneficiat de nu mai puțin de 66 de miliarde de euro din fonduri europene.

Potrivit balanței financiare nete, evoluţia fluxurilor financiare dintre România şi Uniunea Europeană arată că țara noastră a primit 66,2 miliarde de euro, în timp ce a cotizat la bugetul Uniunii Europene cu 22,8 miliarde de euro.

România a primit 66,2 miliarde de euro de la Comisia Europeană și a contribuit la bugetul Uniunii Europene cu 22,8 miliarde de euro, în perioada 1 ianuarie 2007 – 31 iulie 2021, conform datelor furnizate de Ministerul Finanțelor Publice. Astfel, după 15 ani de apartenență, România înregistrează un sold pozitiv de 43,39 de miliarde de euro, fonduri europene primite de țara noastră peste banii cu care a contribuit la bugetul UE.

România a încheiat anul 2020 cu un record, reușind să obțină aproape 80 de miliarde de euro la negocierile referitoare la fondul de redresare Next Generation EU de 750 de miliarde de euro și privitoare la Cadrul Financiar Multianul 2021-2027, fonduri care vor putea fi utilizate pe parcursul anilor 2021-2026 în cazul NGEU și până în 2027 în privința CFM.

România poate beneficia de aproape 80 de miliarde de euro până la finalul acestui deceniu, care sunt distribuite astfel 29,2 miliarde din Mecanismul de redresare și reziliență (reprezentând 4,52% din acest instrument), 28,22 miliarde din fondurile de coeziune (reprezentând 7,52%), 19,34 miliarde din politica agricolă comună (reprezentând 5,58%) și 1,94 miliarde din Fondul pentru o Tranziție Justă (reprezentând 11,09%).

România a încheiat 2021 cu un PNRR de 29,2 miliarde de euro aprobat de către Comisia Europeană și Consiliul Uniunii Europene, iar prima tranșă de prefinanțare de 1,8 miliarde de euro a fost transferată țării noastre, o a doua tranșă fiind așteptată la începutul lunii ianuarie.

Tot din perspectivă economică, PIB-ul României a ajuns la aproape 220 de miliarde de euro în prezent față de aproximativ 98 de miliarde de euro în anul 2005.

Continue Reading

Facebook

INTERNAȚIONAL20 mins ago

Canada anunță că va trimite echipamente neletale Ucrainei și va ajuta Kievul să contracareze atacurile cibernetice: Vom oferi sprijin continuu

ROMÂNIA23 mins ago

Premierul Nicolae Ciucă respinge cu fermitate încercările de intimidare a jurnaliștilor: Sunt de neacceptat așa-zise liste cu “redacții toxice”

CONSILIUL UE30 mins ago

Ministrul francez al apărării, la București: Nu ne vom abandona niciodată aliații. O misiune de experți sosește în România pentru a studia posibila desfășurare militară a Franței sub egida NATO

COMISIA EUROPEANA46 mins ago

Franța va primi încă 7,4 mld. de euro din Mecanismul de Redresare și Reziliență grație ”progresului rapid” în implementarea PNRR

COMISIA EUROPEANA47 mins ago

UE sesizează Organizația Mondială a Comerțului în cazul restricțiilor comerciale impuse de China Lituaniei

INTERNAȚIONAL1 hour ago

Ministrul de externe al Germaniei, Annalena Baerbock: Nu trebuie să permitem ca disputa privind livrările de arme către Ucraina să divizeze Occidentul

CONSILIUL EUROPEAN1 hour ago

Președintele Consiliului European: O amenințare împotriva Ucrainei este o amenințare împotriva Europei

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 hour ago

Marian-Jean Marinescu a închis dezbaterile Conferinței europene pentru spațiu: Ne lipsește voința politică. Statele membre trebuie să sprijine o abordare colectivă

U.E.1 hour ago

Liderii instituțiilor UE își reafirmă angajamentul pentru combaterea antisemitismului și a negării Holocaustului

COMISIA EUROPEANA1 hour ago

Comisia Europeană nu va revizui propunerile care clasifică energia nucleară și gazele naturale drept sustenabile, în pofida opoziției mai multor state, printre care și Germania

NATO20 hours ago

Klaus Iohannis: Planificarea sancțiunilor UE împotriva Rusiei este accelerată. România se pregătește să gestioneze efectele situației de securitate

NATO20 hours ago

Klaus Iohannis: România are un dialog permanent cu NATO, SUA, UE și OSCE. Acțiunile Rusiei încearcă să modifice în mod inacceptabil arhitectura europeană de securitate

NATO21 hours ago

Klaus Iohannis: Suntem gata să găzduim o prezență NATO crescută pe teritoriul României. Suntem în contact cu SUA și Franța în acest sens

NATO21 hours ago

Klaus Iohannis: CSAT a adoptat un plan de măsuri ca România să fie pregătită pentru orice scenariu. Ca membru al NATO, ne bucurăm de toate garanțiile de securitate

ROMÂNIA2 days ago

Șeful diplomației române, Bogdan Aurescu: Vom continua să condamnăm public, fără ezitare, orice încercare de a nega sau distorsiona Holocaustul

ROMÂNIA2 days ago

Președintele Klaus Iohannis: Suntem un model de bune practici în regiune prin extinderea și consolidarea programelor educaționale despre istoria evreilor și a Holocaustului

INTERVIURI6 days ago

INTERVIU Patriciu Achimaș-Cadariu: Noul Plan Național de Combatere a Cancerului este echivalentul unui ”PNRR al cancerului”. Există proiecte destinate finanțărilor europene

Daniel Buda7 days ago

Parlamentul European a adoptat cu largă majoritate rapoartele lui Daniel Buda prin care este asigurată bunăstarea animalelor în timpul transportului, protejând în același timp interesele fermierilor

COMISIA EUROPEANA7 days ago

Ursula von der Leyen, la Forumul Economic Mondial: Vom propune o Lege Europeană privind Cipurile în februarie

PARLAMENTUL EUROPEAN1 week ago

Liderul Renew Europe îndeamnă președinția franceză la Consiliul UE să fie foarte „îndrăzneață” în ceea ce privește sprijinirea tinerilor și egalitatea de gen

Advertisement

Team2Share

Trending