Connect with us

U.E.

Corina Crețu este unul dintre cei cinci comisari europeni care au obținut un mandat în Parlamentul European. Care va fi decizia acestora: vor părăsi executivul european în favoarea legislativului?

Published

on

Cinci membri ai Comisiei Juncker au fost aleși în calitate de deputați europeni, a confirmat marți (28 mai) executivul UE, relatează Euractiv. În continuare, este de urmărit ce decizie vor lua aceștia, dacă își vor duce la capăt mandatul de comisari sau își vor prelua locul obținut în Parlamentul European, în calitate de candidați ai partidelor lor de la nivel național, în alegerile europene.

Cei cinci comisari aleși în Parlamentul European sunt Prim-vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, vicepreședinții Andrus Ansip și Valdis Dombrovskis și comisarii Corina Crețu și Mariya Gabriel, însă doar cea din urmă a confirmat ce urmează să facă în continuare din punct de vedere profesional. 

Până în prezent, doar Mariya Gabriel, comisar european pentru economie digitală și societate, a precizat ce parcurs profesional va adopta în următorul ciclu instituțional de la Bruxelles. Gabriel provine din Bulgaria și a a precizat că va prelua temporar funcția de deputat în Parlamentul European, dar va părăsi instituția atunci când va fi propusă în calitate de comisar în următorul executiv al UE. Partidul social-democrat din care face parte, GERB, a obținut cea mai mare pondere a voturilor bulgarilor la alegerile europene, cu un scor de 30,94%.

Corina Crețu, comisar european pentru politică regională, numărul doi pe lista din partidului Pro-România al fostului prim-ministru Victor Ponta, cel mai probabil își va păstra mandatul câștigat pe 26 mai pentru Parlamentul European, deoarece politicianul nu are o miză politică internă sau externă prioritară în afara celei de a reprezenta România și cetățenii români în legislativul european. Pro România, un partid nou pe scena politică, care se prezintă ca o alternativă a Partidului Social Democrat aflat la guvernare, a obținut a patra poziție în urma alegerilor europarlamentare, cu un scor de 6,45%.

În ceea ce-l privește pe Frans Timmermans, Prim Vicepreședinte al Comisiei Europene și deținător al portofoliului pentru o mai bună legiferare, relații interinstituționale, statul de drept și Carta drepturilor fundamentale, este foarte probabil ca acesta să primească un nou mandat de comisar european sau să fie ales în poziția de Înalt Reprezentant pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate dacă nu va reuși să obțină președinția Comisiei Europene. Prin urmare, Timmermans poate alege să-și păstreze poziția actuală sau să activeze ca europarlamentar din partea PvdA, în cel mai rău caz. Partidul său de centru-stânga a câștigat detașat alegerile în Olanda cu un scor de 18,4%. 

De cealaltă parte, dacă estonianul, Andrus Ansip, Vicepreședinte al Comisiei și deținător al portofoliului pentru Piață Digitală, decide să-și ocupe locul în Parlamentul European, ar putea crea un vid de personal, deoarece atât el, cât și Mariya Gabriel sunt responsabili cu problematica digitală a UE.. În mod normal, comisarii care sunt aleși în calitate de deputați în Parlamentul European nu au nevoie să fie înlocuiți, deoarece timpul rămas în funcție, înainte de preluarea următorului director executiv, este de obicei scurt. Formațiunea liberală din care provine estonianul, Partidul Reformist Eston, a câștigat alegerile europarlamentare cu un scor de 26,20%.

În sfârșit, dacă letonul Valdis Dombrovskis, Vicepreședinte al Comisiei Europene pentru euro și dialog social, ar alege să părăsească funcția de comisar pentru a activa în cadrul Parlamentului Euoropean, atunci portofoliul său ar putea fi acoperit cu ușurință de Pierre Moscovici, comisarul francez responsabil pentru afacerile economice și financiare. Partidul conservator din care provine Dombrovskis, Noua Unitate, a câștigat alegerile europene cu aproape 10 procente în fața ocupantului poziției secunde, cu un scor de 26,24%.

 

U.E.

Consiliul European, convocat în ședință extraodinară cu scopul atingerii de urgență a unui acord privind Cadrul Financiar Multianual 2021-2027

Published

on

© Council of the European Union/ Facebook

Consiliului European a fost convocat în ședință extraodinară cu scopul atingerii de urgență a unui acord privind Cadrul Financiar Multianual 2021-2027, potrivit deciziei de sâmbătă a președintelui Charles Michel. 

„În urma ședințelor organizate la nivelul Sherpa (nivelul trimișilor speciali ai unui stat sau guvern), am decis să convoc o ședință specială a Consiliului European care va începe pe 20 februarie 2020. A sosit momentul să ajungem la un acord la nivelul nostru privind cadrul financiar multianual”, informează Charles Michel în scrisoarea de invitație adresată liderilor europeni. 

Potrivit acestuia, orice amânare ar crea probleme practice și politice grave și ar pune în pericol continuarea programelor și politicilor actuale, precum și lansarea altora noi. 

Comisia Europeană a propus ca bugetul UE pentru perioada 2021-2027 să fie echivalent cu 1,1% din venitul național brut al UE, însă a devenit mărul discordiei între statele membre care doresc menținerea alocărilor financiare pentru politica de coeziune și politica agricolă comună la un nivel ridicat și state membre, precum Germania, Austria, Danemarca, Olanda și Suedia, care cer micșorarea bugetului propus de Comisie la 1% din venitul național brut al UE și păstrarea mecanismelor prin care li se acordă reduceri ale contribuțiilor lor, după modelul Marii Britanii. 

Retragerea Regatului Unit din UE, care contribuie anual cu 13 miliarde de euro al bugetul european, lasă în urmă o gaură financiară care trebuie completată prin contribuțiile bugetare ale celorlalte state membre, în acest sens, Austria, Germania, Olanda și Suedia fiind vizate să ofere mai mulți bani. 

Comisia Europeană susține că noile priorități stabilite de liderii UE, cum ar fi mediul, inovarea, securitatea, apărarea, migrația, trebuie să fie tratate mai eficient la nivelul UE. Astfel, pentru a face loc noilor priorități politice, bugetul pentru coeziune și agricultură ar fi redus cu 7%, respectiv 5%, ceea ce i-a determinat pe liderii Bulgariei, Cehiei, Ciprului, Croației, Estoniei, Greciei, Ungariei, Letoniei, Lituaniei, Maltei, Poloniei, Portugaliei, României, Slovaciei, Sloveniei și Spaniei să se opună acestor propuneri.

„Sunt pe deplin conștient de faptul că aceste negocieri sunt printre cele mai dificile pe care le avem de confruntat. Dar sunt, de asemenea, convins că, cu bun simț și hotărâre, putem încheia un acord de care să beneficieze toți europenii”, a mai spus președintele Consiliului European, care a atras atenția că „toate părțile trebuie să demonstreze un spirit de compromis”.

În zilele următoare, Charles Michel se va consulta cu liderii din statele membre înainte de a depune o propunere generală în vederea reuniunii din februarie.  Reuniunea ar urma să fie pregătită în mod obișnuit.

Continue Reading

U.E.

Infecția cu coronavirus a ajuns în UE. Comisarul european pentru sănătate Stella Kyriakides convoacă o reuniune a reprezentanţilor statelor membre în domeniu

Published

on

© European Union, 2020

Comisarul european pentru sănătate Stella Kyriakides a convocat pentru luni o reuniune a reprezentanţilor din sănătate din Uniunea Europeană în vederea discutării opţiunilor de reacție în faţa răspândirii noii tulpini mortale de coronavirus originând din China, după ce autoritățile franceze au confirmat primele trei cazuri de pe continent, informează sâmbătă agenţia DPA, preluat de Agerpres.

Autorităţile sanitare din Franţa au anunţat vineri seară că au fost confirmate trei cazuri: un pacient internat la Bordeaux, în sud-vest, şi alţi doi la Paris, subliniind că acestea au fost ”primele cazuri europene”.

Cei trei pacienţi sunt internaţi în regim de izolare. Toţi au revenit recent din China, iar cei doi pacienţi din Paris sunt ”rude apropiate”, a precizat ministrul Sănătăţii, citat de Agerpres.

„Urmărim foarte îndeaproape situația în curs de dezvoltare legată de coronavirus și am solicitat luni o reuniune a Comitetului pentru securitate și sănătăte în UE pentru a discuta despre opțiunile de răspuns și nevoile de pregătire ale statelor membre”, a scris comisarul european pe Twitter


 

„Suntem pregătiţi să acţionăm şi să ne intensificăm reacția dacă este nevoie”, a mai scris Kyriakides pe Twitter adăugând că Centrul European de Prevenire şi Control al Bolilor (ECDC) este „în curs de actualizare a evaluării riscului”.

De altfel, Comisia Europeană a transmis joi că urmărește îndeaproape evoluția epidemiei de gripă cauzate de virusul 2019-nCoV din China. 

Focarul de coronavirus care are originea în oraşul Wuhan, situat în centrul Chinei, a provocat până în prezent decesul a 41 de persoane şi a infectat peste 1.300, generând măsuri de prevenție medicală care au dus la izolarea a 56 de milioane de oameni în mai multe orașe din China. 

Virusul, cunoscut și sub denumirea de 2019-nCoV, este, potrivit specialiștilor, o nouă tulpină de coronavirus care nu a fost identificată anterior la om. Coronavirusurile sunt o familie largă de viruși, dar doar șase (cel nou ar crește numărul la 7) sunt cunoscute pentru capacitatea de a infecta oamenii.

Oficialii chinezi au confirmat luni că virusul poate fi transmis de la o persoană la alta, după ce primele efecte ale acestuia au fost identificate pentru prima dată la sfârșitul anului trecut, în orașul Wuhan, cu 11 milioane de locuitori. De atunci, infecția s-a răspândit în alte orașe din China, inclusiv în capitala Beijing, în Nepal, Coreea de Sud, Taiwan, Thailanda, Vietnam, Singapore și Japonia, iar alte cazuri au a fost confirmate în Franța, SUA și Australia.

Semnele de infecție includ simptome respiratorii,  precum dificultăți de respirație, febră și tuse, iar cele mai afectate sunt persoanele vârstnice şi cele care suferă de afecţiuni preexistente.

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a sfătuit oamenii să evite contactul „neprotejat” cu animalele vii, să gătească bine carnea și ouăle, după ce originea acestuia ar fi fost legată de o piață de animale, și să evite contactul cu oricine prezintă simptome de gripă sau răceală.

Continue Reading

Eugen Tomac

Eurodeputatul Eugen Tomac (PMP, PPE): Convenția Românilor de Pretutindeni, una dintre cele mai reușite și autentice reuniuni pentru discutarea la nivel înalt a relației cu diaspora

Published

on

Convenția Românilor de Pretutindeni a fost una dintre cele mai reușite și autentice reuniuni pentru discutarea la nivel înalt a relației cu diaspora, este aprecierea eurodeputatului Eugen Tomac (PMP, PPE), organizatorul acestui eveniment, potrivit unui mesaj pe Facebook.

„România are viitor! Convenția Românilor de Pretutindeni a fost un eveniment de succes și pot spune cu mare bucurie că a fost una dintre cele mai reușite și autentice reuniuni ale românilor din întreaga lume. A fost cea mai mare reuniune unde s-a dezbătut la un nivel înalt problematica celor peste zece milioane de români de peste hotare. Toate discuțiile au fost despre România, despre soarta conaționalilor noștri și despre ce am putea corecta din așteptările care există”, a transmis Eugen Tomac.

Eurodeputatul a dorit să precizeze că a organizat acest eveniment, în „doar două săptămâni”, în calitate de deputat în Parlamentul European, împreună cu colegul Constantin Codreanu, deputat, Președinte al Comisiei pentru românii din afara granițelor din Camera Deputaților.

De asemenea, participarea la eveniment a depășit așteptările organizatorilor: „S-au înscris la acest eveniment peste 500 de persoane. Am fost puși în situația de a opri înscrierile pentru că noi am așteptat cel mult 200 de participanți”.

Printre participanți s-au aflat profesori, preoți, jurnaliști, lideri ai comunităților românești, primari și aleși locali de origine română din alte state și mulți alți români dornici să revină acasă.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending