Connect with us

U.E.

Corina Crețu este unul dintre cei cinci comisari europeni care au obținut un mandat în Parlamentul European. Care va fi decizia acestora: vor părăsi executivul european în favoarea legislativului?

Published

on

Cinci membri ai Comisiei Juncker au fost aleși în calitate de deputați europeni, a confirmat marți (28 mai) executivul UE, relatează Euractiv. În continuare, este de urmărit ce decizie vor lua aceștia, dacă își vor duce la capăt mandatul de comisari sau își vor prelua locul obținut în Parlamentul European, în calitate de candidați ai partidelor lor de la nivel național, în alegerile europene.

Cei cinci comisari aleși în Parlamentul European sunt Prim-vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, vicepreședinții Andrus Ansip și Valdis Dombrovskis și comisarii Corina Crețu și Mariya Gabriel, însă doar cea din urmă a confirmat ce urmează să facă în continuare din punct de vedere profesional. 

Până în prezent, doar Mariya Gabriel, comisar european pentru economie digitală și societate, a precizat ce parcurs profesional va adopta în următorul ciclu instituțional de la Bruxelles. Gabriel provine din Bulgaria și a a precizat că va prelua temporar funcția de deputat în Parlamentul European, dar va părăsi instituția atunci când va fi propusă în calitate de comisar în următorul executiv al UE. Partidul social-democrat din care face parte, GERB, a obținut cea mai mare pondere a voturilor bulgarilor la alegerile europene, cu un scor de 30,94%.

Corina Crețu, comisar european pentru politică regională, numărul doi pe lista din partidului Pro-România al fostului prim-ministru Victor Ponta, cel mai probabil își va păstra mandatul câștigat pe 26 mai pentru Parlamentul European, deoarece politicianul nu are o miză politică internă sau externă prioritară în afara celei de a reprezenta România și cetățenii români în legislativul european. Pro România, un partid nou pe scena politică, care se prezintă ca o alternativă a Partidului Social Democrat aflat la guvernare, a obținut a patra poziție în urma alegerilor europarlamentare, cu un scor de 6,45%.

În ceea ce-l privește pe Frans Timmermans, Prim Vicepreședinte al Comisiei Europene și deținător al portofoliului pentru o mai bună legiferare, relații interinstituționale, statul de drept și Carta drepturilor fundamentale, este foarte probabil ca acesta să primească un nou mandat de comisar european sau să fie ales în poziția de Înalt Reprezentant pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate dacă nu va reuși să obțină președinția Comisiei Europene. Prin urmare, Timmermans poate alege să-și păstreze poziția actuală sau să activeze ca europarlamentar din partea PvdA, în cel mai rău caz. Partidul său de centru-stânga a câștigat detașat alegerile în Olanda cu un scor de 18,4%. 

De cealaltă parte, dacă estonianul, Andrus Ansip, Vicepreședinte al Comisiei și deținător al portofoliului pentru Piață Digitală, decide să-și ocupe locul în Parlamentul European, ar putea crea un vid de personal, deoarece atât el, cât și Mariya Gabriel sunt responsabili cu problematica digitală a UE.. În mod normal, comisarii care sunt aleși în calitate de deputați în Parlamentul European nu au nevoie să fie înlocuiți, deoarece timpul rămas în funcție, înainte de preluarea următorului director executiv, este de obicei scurt. Formațiunea liberală din care provine estonianul, Partidul Reformist Eston, a câștigat alegerile europarlamentare cu un scor de 26,20%.

În sfârșit, dacă letonul Valdis Dombrovskis, Vicepreședinte al Comisiei Europene pentru euro și dialog social, ar alege să părăsească funcția de comisar pentru a activa în cadrul Parlamentului Euoropean, atunci portofoliul său ar putea fi acoperit cu ușurință de Pierre Moscovici, comisarul francez responsabil pentru afacerile economice și financiare. Partidul conservator din care provine Dombrovskis, Noua Unitate, a câștigat alegerile europene cu aproape 10 procente în fața ocupantului poziției secunde, cu un scor de 26,24%.

 

NEWS

Statistică: Peste 51% dintre români au încredere mare și foarte mare în NATO și Uniunea Eruopeană

Published

on

© Mihai Fifor/ Facebook

Potrivit barometrului INSCOP, românii au cea mai mare încredere la nivel internațional în două instituții: NATO cu 52,5% încredere mare și foarte mare și  Uniunea Europeana  cu 51,4%.

La nivel națioanl, Armata este instituția în care românii au cel mai ridicat nivel de încredere, 64% declarând că au încredere mare și foarte mare în această instituție, urmată de Biserica cu 55,2%.

 Pe următoarele poziții se situează Academia Română cu 45,3%, Președinția cu 39,9%, Presa cu 33,7% și Poliția cu 33,2%. În Guvern au încredere multă și foarte multă 12,6% dintre români.  Pe ultimele poziții se află Parlamentul cu 9,2% încredere multă și foarte multă și partidele politice cu 9%.

În opinia a 63,8% dintre respondenți, aderarea la Uniunea Europeană a adus pentru România mai degrabă avantaje, în timp ce 27,7% sunt de părere că a adus mai degrabă dezavantaje. 8,5% reprezintă non-răspunsurile, arată cele mai recente publicate de INSCOP.

61,8% dintre români consideră că, în calitate de stat membru al UE, România are drepturi egale cu restul statelor membre. 30,5% împărtășesc opinia contrarie iar 7,7% nu știu sau nu răspund.

Într-un procent de 77,3%. cetățenii români consideră că România, în calitate de stat membru al Uniunii Europene, are obligații egale cu celelalte state membre.

În contextul în care România și SUA au încheiat cu parteneriat strategic în urmă cu peste 20 de ani, 51,6% dintre respondenți sunt de părere că relațiile dintre cele două țări ar trebui să devină și mai apropiate, 37,4% cred că ar trebui să rămână așa cum sunt, 4% să fie mai puțin apropiate și 7% nu știu sau nu răspund.

65,5% dintre români sunt de părere că alianța cu SUA este cea mai bună garanție de securitate pentru România, 22,9% își exprimă dezacordul cu această afirmație, iar 11,6% nu știu sau nu răspund.

Un procent de 64,7% dintre români este de părere că România și Ungaria ar trebui să facă mai multe eforturi pentru a-și îmbunătăți relațiile, în timp ce 27,5% sunt în dezacord cu această afirmație și 7,8% nu știu sau nu răspund. Aproape jumătate (47,9%) dintre respondenți consideră că Ungaria nu respectă suveranitatea și unitatea României, 37% sunt în dezacord cu această afirmație și 15,1% nu știu sau nu răspund.

42,7% dintre români consideră că relațiile României cu UE, respectiv cu SUA sunt la fel de importante. 33% dintre respondenți sunt de părere că cea mai importantă relație de colaborare pe plan extern pentru România este cea Uniunea Europeană, în timp ce 19% preferă relația SUA. 5,3% nu știu sau nu răspund la această întrebare.

 

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Jean-Claude Juncker, convins că Brexit-ul va avea loc, consideră ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană “un moment tragic pentru Europa”

Published

on

© European Parliament

Ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, prevăzută la 31 octombrie, “este un moment tragic pentru Europa”, a declarat preşedintele în exerciţiu al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, într-un interviu publicat duminică de cotidianul spaniol El Pais şi preluat de AFP, potrivit Agerpres.

În alt inverviu recent, Juncker s-a declarat convins că Brexit-ul va avea loc, reiterând că dacă Marea Britanie va părăsi Uniunea Europeană fără acord, atunci va exista o nouă graniţă între Irlanda de Nord şi Irlanda, relatează Reuters, notează Agerpres.

“Sunt convins că Brexit-ul va avea loc”, a declarat el pentru Sky News într-un interviu realizat săptămâna trecută, înainte de a vedea ideile pe care guvernul premierului Boris Johnson le-a trimis Bruxellesului în încercarea de a avansa în negocierile privind Brexit-ul.

“Cred că avem încă posibilitatea de a ajunge la un acord” cu Londra, a afirmat totuşi Juncker, calificând drept “constructivă şi parţial pozitivă” întâlnirea pe care a avut-o luni în Luxemburg cu premierul britanic Boris Johnson.

În acelaşi interviu, citat şi de Press Association, Juncker a insistat că Bruxellesul “nu este în niciun fel responsabil” pentru consecinţele unui Brexit fără acord, spunând că vina ar aparţine exclusiv Regatului Unit.

Totodată,  Jean-Claude Juncker, a declarat joi în cadrul unui interviu pentru Sky News că este dispus să renunțe la mecanismul de backstop, menit să asigure o graniță fără fricțiuni între Republica Irlanda și provincia nord-irlandeză, dacă toate obiectivele sale sunt atinse.

Mecanismul de backstop, care reprezintă principala discordie între Regatul Unit și Uniunea Europeană, a fost cuprins în Acordul de retragere a Regatului Unit din Uniunea Europeană, încheiat de fostul prim-ministru britanic, Theresa May, cu negociatorii europeni, în luna noiembrie a anului 2018, stabilit în luna decembrie 2017, fiind inserat în forma inițială a Acordului de retragere.

Marea Britanie a trimis deja Uniunii Europene documentele tehnice cu schimbările pe care şi le-ar dori la acordul cu blocul comunitar în privința Brexit şi va înainta propunerile oficiale atunci când vor fi gata.

Comisia Europeană a confirmat joi, 19 septembrie, primirea documentelor tehnice din partea Londrei. „Am primit documente din partea Marii Britanii şi, pe această bază, vom avea discuţii tehnice astăzi şi mâine asupra unor aspecte privind vama, bunurile manufacturate şi regulile sanitare şi fitosanitare”, a spus purtătoarea de cuvânt a Comisiei Europene, Mina Andreeva.

 

Continue Reading

ROMÂNIA

Vocea tinerilor din România se poate face auzită la nivel european, completând Chestionarul Comun European pentru cel de-al șaptelea ciclu de ”Dialog UE cu tinerii”

Published

on

© Grupul Național de Lucru și CTR

Dialogul UE cu tinerii (DUET) este un instrument central de participare pentru tinerii din UE și din alte țări europene, după caz, printre elementele-cheie ale acestuia numărându-se dialogul direct între factorii de decizie și tineri, precum și reprezentanții acestora, consultarea tinerilor cu privire la teme relevante pentru aceștia și parteneriatul continuu în ceea ce privește guvernanța procesului la nivel local, național și european.

Completează chestionarul aici.

La nivel național, procesul de Dialog al UE cu tinerii și, implicit aplicarea acestui chestionar, este coordonat de Grupul Național de Lucru.

”Acum este momentul! Chestionarul Comun European pentru cel de-al Șaptelea Ciclu de Dialog UE cu tinerii s-a lansat! Este important să-ți spui părerea pentru a ghida decidenții să creeze politici de tineret sustenabile!”, îndeamnă Grupul Național de Lucru.

Dialogul UE cu tinerii reprezintă comunicarea directă dintre tineri, organizații de tineret, actori relevanți ai societății civile și decidenți cu scopul de a implementa prioritățile în domeniul politicilor de tineret la nivel local, regional, național și/sau european în fiecare stat membru al UE. Totodată, acesta reprezintă un mecanism prin care vocea tinerilor se face auzită în procesul de creare și actualizare a politicilor locale și naționale, a directivelor europene etc.

Dialogul UE cu tinerii se organizează în cicluri de câte 18 luni. Fiecare ciclu se concentrează pe o prioritate tematică diferită setată de către Consiliul de Miniștri. Tematica ciclului actual (1 ianuarie 2019- 30iunie 2020) este Crearea oportunităților pentru tineri (Creating Opportunities for Youth). Trio-ul actual este România (1 ianuarie 2019- 30 iunie 2019), Finlanda (1 iulie 2019- 31 decembrie 2019) și Croația (1 ianuarie 2020- 30 iunie 2020).

Începând cu anul 2010, tinerii din Statele Membre ale Uniunii Europene au posibilitatea de a se implica ȋn largi consultări privind politica de tineret de la nivel local, naţional sau european.
Succesul Dialogului Ue cu tinerii depinde de implicarea activă a tinerilor și a organizațiilor de tineret. La fiecare 18 luni, fiecare țară UE realizează consultări naționale cu tinerii.

La nivel naţional, Dialogul este implementat de Grupul Naţional de Lucru (GNL), organism format din reprezentanţi ai organizaţiilor neguvernamentale şi ai autorităţilor. Grupul Naţional de Lucru este stabilit de către Ministerul Tineretului şi Sportului, pe baza unui apel deschis de candidatură (https://goo.gl/n9VtbQ). La ȋntâlnirile GNL pot fi invitaţi ȋn calitate de contributori şi alţi actori sociali interesaţi.

Pentru perioada noiembrie 2017 – decembrie 2019, GNL are următoarea componență:
Consiliul Tineretului din România (CTR)
Fundația Județeană pentru Tineret Timiș (FITT)
Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR)
Federația Forumul Tinerilor din România (FTR)
Uniunea Studenților din România (USR)
Organizația de tineret – Blocul Național Sindical (OT-BNS)
Federația YMCA România

Grupul Național de Lucru încurajează tinerii din România să participe activ la dialog: ”E timpul să ai un rol activ! Convinge-ți cât mai mulți prieteni să completeze chestionarul pentru a oferi cât mai multe perspective și mai multă credibilitate nevoilor tinerilor din statele UE! Completează formularul și oferă-le oportunitatea cât mai multor tineri să-și spună părerea!”

 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending