Connect with us

U.E.

Corina Crețu este unul dintre cei cinci comisari europeni care au obținut un mandat în Parlamentul European. Care va fi decizia acestora: vor părăsi executivul european în favoarea legislativului?

Published

on

Cinci membri ai Comisiei Juncker au fost aleși în calitate de deputați europeni, a confirmat marți (28 mai) executivul UE, relatează Euractiv. În continuare, este de urmărit ce decizie vor lua aceștia, dacă își vor duce la capăt mandatul de comisari sau își vor prelua locul obținut în Parlamentul European, în calitate de candidați ai partidelor lor de la nivel național, în alegerile europene.

Cei cinci comisari aleși în Parlamentul European sunt Prim-vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, vicepreședinții Andrus Ansip și Valdis Dombrovskis și comisarii Corina Crețu și Mariya Gabriel, însă doar cea din urmă a confirmat ce urmează să facă în continuare din punct de vedere profesional. 

Până în prezent, doar Mariya Gabriel, comisar european pentru economie digitală și societate, a precizat ce parcurs profesional va adopta în următorul ciclu instituțional de la Bruxelles. Gabriel provine din Bulgaria și a a precizat că va prelua temporar funcția de deputat în Parlamentul European, dar va părăsi instituția atunci când va fi propusă în calitate de comisar în următorul executiv al UE. Partidul social-democrat din care face parte, GERB, a obținut cea mai mare pondere a voturilor bulgarilor la alegerile europene, cu un scor de 30,94%.

Corina Crețu, comisar european pentru politică regională, numărul doi pe lista din partidului Pro-România al fostului prim-ministru Victor Ponta, cel mai probabil își va păstra mandatul câștigat pe 26 mai pentru Parlamentul European, deoarece politicianul nu are o miză politică internă sau externă prioritară în afara celei de a reprezenta România și cetățenii români în legislativul european. Pro România, un partid nou pe scena politică, care se prezintă ca o alternativă a Partidului Social Democrat aflat la guvernare, a obținut a patra poziție în urma alegerilor europarlamentare, cu un scor de 6,45%.

În ceea ce-l privește pe Frans Timmermans, Prim Vicepreședinte al Comisiei Europene și deținător al portofoliului pentru o mai bună legiferare, relații interinstituționale, statul de drept și Carta drepturilor fundamentale, este foarte probabil ca acesta să primească un nou mandat de comisar european sau să fie ales în poziția de Înalt Reprezentant pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate dacă nu va reuși să obțină președinția Comisiei Europene. Prin urmare, Timmermans poate alege să-și păstreze poziția actuală sau să activeze ca europarlamentar din partea PvdA, în cel mai rău caz. Partidul său de centru-stânga a câștigat detașat alegerile în Olanda cu un scor de 18,4%. 

De cealaltă parte, dacă estonianul, Andrus Ansip, Vicepreședinte al Comisiei și deținător al portofoliului pentru Piață Digitală, decide să-și ocupe locul în Parlamentul European, ar putea crea un vid de personal, deoarece atât el, cât și Mariya Gabriel sunt responsabili cu problematica digitală a UE.. În mod normal, comisarii care sunt aleși în calitate de deputați în Parlamentul European nu au nevoie să fie înlocuiți, deoarece timpul rămas în funcție, înainte de preluarea următorului director executiv, este de obicei scurt. Formațiunea liberală din care provine estonianul, Partidul Reformist Eston, a câștigat alegerile europarlamentare cu un scor de 26,20%.

În sfârșit, dacă letonul Valdis Dombrovskis, Vicepreședinte al Comisiei Europene pentru euro și dialog social, ar alege să părăsească funcția de comisar pentru a activa în cadrul Parlamentului Euoropean, atunci portofoliul său ar putea fi acoperit cu ușurință de Pierre Moscovici, comisarul francez responsabil pentru afacerile economice și financiare. Partidul conservator din care provine Dombrovskis, Noua Unitate, a câștigat alegerile europene cu aproape 10 procente în fața ocupantului poziției secunde, cu un scor de 26,24%.

 

Cristian Bușoi

Președintele ITRE, Cristian Bușoi: Republica Moldova poate conta pe sprijinul meu pentru obținerea vaccinurilor și tratamentelor anti-COVID-19

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Eurodeputatul Cristian Bușoi (PNL, PPE), președintele Comisiei pentru Industrie, Cercetare și Energie (ITRE) din Parlamentul European, le-a transmis cetățenilor din Republica Moldova că pot conta pe susținerea sa pentru obținerea vaccinurilor și tratamentelor contra noului coronavirus de îndată ce acestea sunt aprobate de Agenția Europeană a Medicamentului, relatează portalul DESCHIDE.MD

Declarația lui Cristian Bușoi a venit pe fondul întalnirii de la București cu directorul Agenției Medicamentului și Dispozitivelor Medicale din R. Moldova, Eremei Priseajniuc, care a cerut ajutorul României pentru a achiziționa vaccinuri împotriva COVID-19, dar și medicamentul Remdesevir, aprobat pentru tratarea formelor grave ale infecțiilor cu noul coronavirus.

„Cetățenii din Republica Moldova pot conta pe susținerea mea în obținerea vaccinurilor anti-COVID-19 și a tratamentelor autorizate de Agenția Europeană a Medicamentului pentru tratamentul împotriva noului tip de coronavirus. În UE facem toate eforturile pentru ca vaccinuri sigure și eficiente împotriva SARS-COV 2 să ajungă cât mai repede la cetățeni. 23 de proiecte de cercetare au primit 128 de milioane de euro de la Uniunea Europeană prin Programul Orizont 2020 pentru combaterea pandemiei. Peste 300 de echipe de cercetare din 40 de țări din UE sunt angrenate în lupta împotriva noului tip de coronavirus și sunt convins că priceperea, experiența lor, tehnica de înaltă performanță pe care o folosesc și, nu în ultimul rând, devotamentul lor pentru cercetare și medicină vor da rezultatele pe care le așteptăm cu toții”, a comentat pentru portalul DESCHIDE.MD Cristian Bușoi.

Solicitarea Republicii Moldova vine în condițiile în care președintele Igor Dodon a anunțat miercuri că a negociat la Moscova achiziționarea de doze din vaccinul anti-COVID pe care Rusia susține că l-a descoperit. Vaccinul, privit cu circumspecție de specialiști din lumea întreagă, a fost respins de președintele Klaus Iohannis, care a anunțat că România nu va achiziționa acest vaccin, pentru că nu are o omologare internațională.

Citiți și OMS nu garantează siguranța administrării vaccinului dezvoltat de Rusia împotriva COVID-19

Continue Reading

Eugen Tomac

Eurodeputatul Eugen Tomac, scrisoare către Josep Borrell înaintea reuniunii miniștrilor de externe din UE: Situația din Belarus necesită un răspuns european ferm

Published

on

© European Union 2019 - Source : EP

Eurodeputatul Eugen Tomac (PMP, PPE) i-a trimis vineri o scrisoare Înaltului Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell, solicitând un răspuns european ferm față de evenimentele recente din Belarus.

Scrisoarea lui Tomac către Borrell a fost trimisă în aceeași zi în care miniștrii de externe din țările UE se reunesc de urgență într-o videoconferință pe a cărei agendă se află situațiile din Belarus și Liban și disputele cu Turcia în Mediterana de Est.

“De câteva zile, suntem martorii unor scene rupte parcă din filmele de groază. Din păcate însă acestea sunt cât se poate de reale și se întâmplă la câteva zeci de km distanță de granița Uniunii Europene. Cetățenii din Belarus au nevoie de sprijinul nostru”, a scris Tomac, pe pagina sa de Facebook, precizând că i-a solicitat lui Borrell un răspuns european ferm față de evenimentele recente din Belarus.

“Am mai spus, este datoria Europei civilizate și democratice să îi apere pe cetățenii care luptă pentru libertate. Drepturile fundamentale ale omului nu sunt nici opționale, nici negociabile. Orice încălcare a acestora trebuie sancționată dur și imediat. Uniunea Europeană a apărat dintotdeauna drepturile omului și democrația peste tot în lume. Prin urmare, a permite ca aceste nedreptăți să aibă loc chiar pe continentul european, la granița Uniunii, este totuna cu trădarea valorilor ce cu trudă sunt apărate. Mii de cetățeni din Belarus privesc neputincioși spre noi, așteptând sprijin și susținere. Vicepreședintele Borrell a convocat astăzi o întâlnire excepțională a Consilului pentru Afaceri Externe al UE pentru a cataliza un răspuns european, sper, pe măsură. Lupta politică nu poate fi pretext pentru asuprirea cetățenilor liberi. Alegerile cu adevărat democratice trebuie să ofere transparență, libertate și corectitudine, aspecte ce au lipsit în totalitate la scrutinul din 9 august. Dreptul cetățenilor din Belarus de a protesta și de a cere respectarea democrației și a statului de drept este inviolabil, iar Europa nu poate rămâne indiferentă!”, a spus Tomac.

 

Continue Reading

ROMÂNIA

Eurostat: Bolile cardiovasculare, cea mai frecventă cauză preventibilă de deces la românii sub 75 de ani

Published

on

© European Union, 2020/Source: EC - Audiovisual Service

În 2016, 1,5 milioane de persoane cu vârsta mai mică de 75 de ani au murit în Uniunea Europeană (UE), din care două treimi (1,0 milioane) de decese ar putea fi considerate premature, conform listei Eurostat-OCDE privind mortalitatea evitabilă. Aceste decese ar fi putut fi evitate prin intervenții eficiente de sănătate publică și prevenție primară (decese care pot fi prevenite) sau prin intervenții de îngrijire a sănătății în timp util și eficiente (decese din cauze tratabile).

Potrivit Eurostat, în UE, cele mai frecvente cauze de deces cauzate de boli / afecțiuni tratabile în rândul persoanelor sub 75 de ani au fost bolile cardiace ischemice (rata de deces standardizată de 18,9 % la 100 000 de locuitori sub 75 de ani), cancerul colorectal (15,1%), cancerul de sân ( numai la femei; 10.9%), boli cerebrovasculare (10.0%) și pneumonie (5.2%). În 2016, aceste cinci cauze au reprezentat 65% din totalul deceselor cauzate de boli / afecțiuni tratabile în UE.

În 19 din cele 27 de state membre ale UE, boala cardiacă ischemică a înregistrat cea mai ridicată rată de deces standardizată în 2017 pentru persoanele cu vârsta sub 75 de ani dintre aceste cinci cauze principale de deces cauzate de boli / afecțiuni tratabile. În alte șapte – Belgia, Danemarca, Spania, Franța (date din 2016), Italia, Olanda și Portugalia – cea mai ridicată rată de deces standardizată a fost pentru cancerul colorectal, în timp ce în Bulgaria, cea mai ridicată rată de deces standardizată a fost pentru bolile cerebrovasculare.

Cauza principală a deceselor preventibile: cancerul pulmonar

În UE, cancerul pulmonar (37,1% la 100 000 locuitori sub 75 de ani), boli cardiace ischemice (18,9%), tulburări și intoxicații specifice alcoolului (11,7%), boli cerebrovasculare și boli pulmonare obstructive cronice (ambele 10,0%) au fost cele mai frecvente cinci cauzele de deces preventibile în rândul persoanelor cu vârsta sub 75 de ani, reprezentând 55% din totalul acestor decese în 2016.

În 2017, printre aceste cinci cauze principale ale deceselor preventibile, cancerul pulmonar a avut cea mai mare rată de deces standardizată pentru persoanele cu vârsta sub 75 de ani în 20 din cele 27 de state membre ale UE. Letonia, Lituania, România și Slovacia au înregistrat cea mai mare rată de decese evitabile pentru boli cardiace ischemice, în timp ce Estonia și Finlanda au înregistrat cea mai mare rată pentru tulburări și intoxicații specifice alcoolului. Bulgaria a avut cea mai mare rată de decese preventibile pentru bolile cerebrovasculare.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending