Connect with us

U.E.

Corina Crețu este unul dintre cei cinci comisari europeni care au obținut un mandat în Parlamentul European. Care va fi decizia acestora: vor părăsi executivul european în favoarea legislativului?

Published

on

Cinci membri ai Comisiei Juncker au fost aleși în calitate de deputați europeni, a confirmat marți (28 mai) executivul UE, relatează Euractiv. În continuare, este de urmărit ce decizie vor lua aceștia, dacă își vor duce la capăt mandatul de comisari sau își vor prelua locul obținut în Parlamentul European, în calitate de candidați ai partidelor lor de la nivel național, în alegerile europene.

Cei cinci comisari aleși în Parlamentul European sunt Prim-vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, vicepreședinții Andrus Ansip și Valdis Dombrovskis și comisarii Corina Crețu și Mariya Gabriel, însă doar cea din urmă a confirmat ce urmează să facă în continuare din punct de vedere profesional. 

Până în prezent, doar Mariya Gabriel, comisar european pentru economie digitală și societate, a precizat ce parcurs profesional va adopta în următorul ciclu instituțional de la Bruxelles. Gabriel provine din Bulgaria și a a precizat că va prelua temporar funcția de deputat în Parlamentul European, dar va părăsi instituția atunci când va fi propusă în calitate de comisar în următorul executiv al UE. Partidul social-democrat din care face parte, GERB, a obținut cea mai mare pondere a voturilor bulgarilor la alegerile europene, cu un scor de 30,94%.

Corina Crețu, comisar european pentru politică regională, numărul doi pe lista din partidului Pro-România al fostului prim-ministru Victor Ponta, cel mai probabil își va păstra mandatul câștigat pe 26 mai pentru Parlamentul European, deoarece politicianul nu are o miză politică internă sau externă prioritară în afara celei de a reprezenta România și cetățenii români în legislativul european. Pro România, un partid nou pe scena politică, care se prezintă ca o alternativă a Partidului Social Democrat aflat la guvernare, a obținut a patra poziție în urma alegerilor europarlamentare, cu un scor de 6,45%.

În ceea ce-l privește pe Frans Timmermans, Prim Vicepreședinte al Comisiei Europene și deținător al portofoliului pentru o mai bună legiferare, relații interinstituționale, statul de drept și Carta drepturilor fundamentale, este foarte probabil ca acesta să primească un nou mandat de comisar european sau să fie ales în poziția de Înalt Reprezentant pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate dacă nu va reuși să obțină președinția Comisiei Europene. Prin urmare, Timmermans poate alege să-și păstreze poziția actuală sau să activeze ca europarlamentar din partea PvdA, în cel mai rău caz. Partidul său de centru-stânga a câștigat detașat alegerile în Olanda cu un scor de 18,4%. 

De cealaltă parte, dacă estonianul, Andrus Ansip, Vicepreședinte al Comisiei și deținător al portofoliului pentru Piață Digitală, decide să-și ocupe locul în Parlamentul European, ar putea crea un vid de personal, deoarece atât el, cât și Mariya Gabriel sunt responsabili cu problematica digitală a UE.. În mod normal, comisarii care sunt aleși în calitate de deputați în Parlamentul European nu au nevoie să fie înlocuiți, deoarece timpul rămas în funcție, înainte de preluarea următorului director executiv, este de obicei scurt. Formațiunea liberală din care provine estonianul, Partidul Reformist Eston, a câștigat alegerile europarlamentare cu un scor de 26,20%.

În sfârșit, dacă letonul Valdis Dombrovskis, Vicepreședinte al Comisiei Europene pentru euro și dialog social, ar alege să părăsească funcția de comisar pentru a activa în cadrul Parlamentului Euoropean, atunci portofoliul său ar putea fi acoperit cu ușurință de Pierre Moscovici, comisarul francez responsabil pentru afacerile economice și financiare. Partidul conservator din care provine Dombrovskis, Noua Unitate, a câștigat alegerile europene cu aproape 10 procente în fața ocupantului poziției secunde, cu un scor de 26,24%.

 

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

CONSILIUL UE

Bogdan Aurescu, întâlnire la Bruxelles cu omologul german Heiko Maas: România va susţine în continuare parcursul european al Republicii Moldova, în condiţiile continuării reformelor

Published

on

România va rămâne un susţinător puternic al extinderii Uniunii Europene, a declarat ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, în cadrul unei întâlniri pe care a avut-o, luni, cu omologul din Germania, Heiko Maas, în marja participării la reuniunea Consiliului Afacerilor Externe de la Bruxelles. Mai mult, șeful diplomației române a subliniat că Bucureștiul va continua să susțină parcursul european al Republicii Moldova cu condiția continuării reformelor democratice.

Întrevederea a prilejuit un schimb de opinii cu privire la domeniile de cooperare româno-germană, în dialogul dintre cei doi miniştri fiind evidenţiat caracterul strategic al relaţiei dintre cele două ţări, cu accent pe dialogul politico-diplomatic dinamic, cooperarea economică în continuă creştere şi pe contactele interumane puternice, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Cei doi oficiali au subliniat necesitatea menţinerii dialogului constant la nivel înalt, fiind agreată realizarea, la Berlin, în perioada următoare, a unei vizite a şefului diplomaţiei române.

Pe agenda discuţiilor au mai figurat teme de actualitate de pe agenda europeană şi regională, precum evoluţiile recente din Republica Moldova şi procesul de extindere a Uniunii Europene în Balcanii de Vest, a precizat sursa citată.

“Ministrul Bogdan Aurescu a subliniat faptul că România va rămâne un susţinător puternic al extinderii Uniunii Europene. De asemenea, a adăugat că recentele propuneri privind o nouă metodologie privind extinderea nu trebuie să ducă la blocarea procesului de deschidere a negocierilor de aderare cu Albania şi Macedonia de Nord, poziţie împărtăşită de omologul german. Ministrul Bogdan Aurescu a asigurat că România va continua să susţină parcursul european al Republicii Moldova, în condiţiile continuării reformelor esenţiale pentru dezvoltarea democratică şi apropierea de UE. De asemenea, a reiterat poziţia României privind soluţionarea conflictului transnistrean. Nu în ultimul rând, Bogdan Aurescu a reamintit obiectivul României de aderare la spaţiul Schengen”, a precizat MAE.

Continue Reading

Corina Crețu

Eurodeputatul Corina Crețu efectuează o vizită în Republica Moldova: Cetățenii și tinerii sunt forța motrice a europenizării acestei țări

Published

on

© Corina Cretu/ Facebook

Eurodeputatul Corina Crețu (Pro România, S&D) efectuează o vizită în Republica Moldova, prima în calitate de membru al Parlamentului European, după ce anul trecut s-a aflat la Chișinău în calitate de comisar european pentru politică regională.

”În următoarele trei zile mă voi afla în Republica Moldova, unde mă întorc cu mare bucurie și emoții, mai ales pentru că bunicii mei, din partea mamei, provin de pe aceste meleaguri. Activitatea mea de până acum a fost legată, în mai multe forme de Republica Moldova. În calitate de Comisar European pe Politica Regională am vizitat Chișinăul în mai 2018. Mesajul meu de atunci, care este valabil și astăzi este că cetățenii Republicii Moldova nu sunt singuri! În noua mea poziție de Membru al Parlamentului European și în special, Membru deplin în Comisia pentru Dezvoltare Regională voi susține ca Republica Moldova să beneficieze în continuare de finanțare în cadrul Programului Operațional Comun România-Republica Moldova, Programul Transnațional “Dunărea”, Programul Operațional comun “Bazinul Mării Negre” și a altor instrumente care vor aduce rezultate tangibile cetățenilor din Republica Moldova!”, a scris Crețu, pe pagina sa de Facebook.

Eurodeputatul român a punctat că vizita sa va fi una mai puțin politică.

Vizita mea va fi ”mai mult orientată către cetățeni și în special către tânăra generație, care este forța motrice a dezvoltării, modernizării și europenizării acestei țări”, a mai spus Crețu.

Reamntim faptul că luna trecută Corina Crețu a primit invitația de conferire a titlului de Doctor Honoris Causa al Academiei de Studii Economice din Moldova.

Corina Crețu a fost membru al Parlamentului European din 2007, anul aderării României la UE, și până în 2014. 

Din noiembrie 2014 a fost comisar pentru politică regională din partea României în Comisia Europeană condusă de Jean-Claude Juncker. De la începutul legislaturii 2014-2019 și până la preluarea mandatului de comisar european, Corina Crețu a ocupat funcția de vicepreședinte al Parlamentului European.

La 1 iulie 2019 a demisionat din funcție pentru a reveni în Parlamentul European ca urmare a alegerilor europene. În legislativul actual, Crețu este membră în Comisiile REGI și CONT, precum și membru supleant în Comisia AGRI.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Laura Codruța Kövesi, interviu pentru Consiliul UE: Parchetul European va apăra statul de drept și va fi un pilon principal al justiției în Uniunea Europeană

Published

on

© European Union 2019

Biroul Procurorului Public European va fi, alături de Curtea de Justiție a Uniunii Europene, un pilon al justiției în UE și un apărător al statului de drept, a afirmat Laura Codruța Kövesi, primul procuror-șef din istoria Uniunii, într-un interviu de prezentare acordat Consiliului Uniunii Europene.

Sunt Laura Codruța Kovesi și sunt procuror. Am 46 de ani și sunt procuror de 25 ani. Glumind, jumătate din viața mea am fost un procuror. EPPO este primul birou al procurorului public european și avem nevoie de această instituție pentru că va fi un organism ce va investiga frauda financiară, în special frauda cu fonduri europene. Va fi important să avem EPPO pentru că vom avea o abordare unică când vorbim de investigarea acestor tipuri de infracțiuni și va fi important pentru că vom putea recupera prejudiciile”, spune Kövesi în debutul interviului.

Procurorul-șef al UE a detaliat prioritățile pe care EPPO le va avea și a transmis că au început pregătirile pentru ca instituția să își poată începe activitatea anul viitor, în noiembrie 2020.

 

”Voi avea atribuții administrative și organizatorice. Trebuie să pregătesc împreună cu colegii mei, ceilalți procurori europeni, regulile interne, procedurile și să setăm toate aspectele pentru a începe activitatea anul viitor, în noiembrie 2020. După aceea, prioritățile noastre vor fi investigările eficiente, recuperarea prejudiciilor și realizarea obiectivelor principale care sunt stipulate în regulament. (…) Trebuie să facem o estimare a cazurilor, întrucât trebuie să știm câte cazuri vom primi și trebuie să fim pregătiți să înregistrăm toate cazurile, să traducem totul, să analizăm cazurile și să începem operațiunile. Pentru asta, trebuie să avem tot ce ține de buget și de resurse umane, a spus aceasta.

Laura Codruța Kövesi a reafirmat că înființarea Biroului Procurorului Public European este o decizie istorică.

”Este pentru prima dată când vom avea un organism prin care procurorii pot investiga infracțiuni și sunt sigură că împreună cu Curtea de Justiție a Uniunii Europene vom fi pilonul principal al justiției și vom apăra mai bine valorile europene, statul de drept și cetățenii europeni. (…) Va fi vital să cooperăm cu autoritățile naționale pentru că vom lucra cu 22 de coduri penale diferite și 22 de coduri de procedură penală diferite”, a mai spus ea.

Laura Codruța Kövesi și-a preluat mandatul de procuror-șef al Uniunii Europene la începutul lunii noiembrie, ca urmare a unui proces complex de validare în funcție care a durat aproape un an și care a culminat cu un acord final între Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene

Kövesi, a cărei numire în funcție a venit după o competiție cu procurorul francez Jean Francois Bohnert, preferat inițial în rândul statelor membre, a fost laureată recent cu premiul ”Women in power”, în cadrul premiilor ”Femeile Europei” 2019.

Despre Parchetul European

Parchetul European se așteaptă să fie operațional în 2020 și este creat pe baza cooperării consolidate între 22 de state membre. Cele 6 state care nu participă sunt: Suedia, Ungaria, Polonia, Marea Britanie, Irlanda și Danemarca, însă se vor putea alătura în orice moment cooperării dacă doresc, cu excepția Marii Britanii, care se va retrage din UE.

Însărcinată cu investigarea, urmărirea şi aducerea în faţa justiţiei a infracţiunilor împotriva bugetului UE, cum ar fi frauda, corupţia sau frauda transfrontalieră de TVA de peste 10 milioane de euro, instituția EPPO va avea competența de a investiga și a urmări penal infracțiuni care aduc atingere intereselor financiare ale UE și va lucra în strânsă colaborare cu autoritățile naționale de aplicare a legii. De asemenea, va colabora îndeaproape cu alte organisme precum Eurojust și Europol. Lista infracțiunilor va putea fi extinsă în viitor pentru a include, de exemplu, activități teroriste.

Procurorul-șef european va fi responsabil cu gestionarea EPPO și organizarea activității acestuia. Laura Codruţa Kövesi, în calitate de primul procuror-şef european, va avea un mandat de şapte ani care va consta în special în construirea structurii operaţionale şi administrative a EPPO şi în stabilirea de bune relaţii de lucru cu autorităţile judiciare naţionale.

Parchetul UE va avea o structură pe două niveluri. Nivelul strategic va fi compus din procuror-șef european, responsabil cu gestionarea EPPO și organizarea activității acestuia, și de un colegiu al procurorilor, responsabil de luarea deciziilor privind chestiuni strategice.

Nivelul operațional va cuprinde procurori europeni delegați, responsabili pentru desfășurarea investigațiilor și urmăririlor penale, și camere permanente, care vor monitoriza și direcționa investigațiile și vor lua decizii privind chestiuni operaționale.

Biroul central al EPPO va fi în Luxemburg.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending