Eurodeputatul Corina Crețu (Pro România, S&D) s-a arătat “îngrijorată și sceptică” după ședința de la Palatul Cotroceni dintre președintele Klaus Iohannis și liderii coaliției de guvernare privind Planul Național de Redresare și Reziliență și în urma căreia ministrului investițiilor și proiectelor europene, Cristian Ghinea, a anunțat că PNRR va fi depus la Comisia Europeană la 31 mai.
Fostul comisar european este de părere că premierul și liderii coaliției au adoptat “un ton menit sa liniștească populația, un ton moderat optimist in legătura cu Planul National de Redresare și Reziliență”.
“Știm deja cu toții că, la început, PNRR cuprindea o serie de idei, deziderate, analize, dorințe, traduceri mai mult sau mai puțin inspirate din alte programe (“Valul renovării”, “Romania velo”, “Cloud guvernamental”), toate construite pe realitățile seci ale situației actuale din toate domeniile, descrise in Rapoartele EUROSTAT și ale Institului National de Statistica, Rapoarte care, după varianta publicată in noiembrie 2020 pe site-ul MFE cuprindeau cam peste 80% din Programul de Redresare și Reziliență inițial. Cel care a fost retrimis cu totul de către Comisia Europeana la București pentru refacere/revizuire. Comisia Europeana a transmis, pe scurt, faptul ca exista 6 piloni agreați de miniștrii ECOFIN in februarie 2021, piloni care au fost și adoptați in Parlamentul European, (eu fiind Raportor pentru Mecanismul de Redresare și Reziliență din partea Comisiei de Dezvoltare Regionala din PE) și pentru toti acești piloni trebuie sa existe proiecte concrete, buget aferent, calendar desfășurat. Cele 30 miliarde de euro alocate României vor trebui angajate pana in anul 2023, urmând ca licitațiile și partea de implementare sa se realizeze pana la 31 august 2026. Fix. Pentru proiectele neîncheiate pana la acea data, fondurile europene vor fi returnate integral Comisiei Europene. Pentru ca e un program excepțional pentru o situație excepțională: redresarea după pandemiei și reziliența durabila a economiei europene in ansamblul sau”, a scris Crețu, într-o postare amplă.
Ea a ținut să reamintească că fondurilor disponibile prin intermediul PNRR li se adaugă Cadrul Financiar Multianual 2014-2020, unde România dispune de o alocare de 30,5 miliarde de euro, din care s-au cheltuit pana azi mai puțin de 52% și Acordul de parteneriat între România și Comisia Europeană și Programele Operaționale pentru Bugetul 2021-2027.
Cele din urmă se află “în stadiu de negociere de aproape trei ani și despre care acum nu se mai discuta nimic, deși toti beneficiarii așteaptă sa vadă care va fi noua arhitectura a fondurilor structurale și de investiții, a programelor de sănătate (care va beneficia pentru prima data de un program operațional separat), a fondului social, a programelor regionale și ale Agendei Urbane, programelor privind rezolvarea problemei deșeurilor, a programelor de transport, a programelor pentru agricultura destinate fermierilor și dezvoltării rurale și, nu in ultimul rând, a Fondului pentru o Tranziție Justa, destinat județelor Hunedoara, Gorj, Dolj, Prahova, Galați și Mures, in legătura cu care s-a decis ca vor avea nevoie de ajutor pentru a îndeplini criteriile Pactului Ecologic European”, a mai spus Corina Crețu.
Europarlamentarul român a mai transmis că, în urma discuțiilor de la nivelul coaliției, nimeni nu a mai putut evita realitatea.
“Comisia Europeana solicita proiecte mature, care sa dea startul unor investiții și reforme potrivite timpurilor pe care le trăim. Dl Kelemen Hunor, cel mai pragmatic dintre participanți a spus direct: “Sa vedem care sunt proiectele mature cu care ministrul Ghinea va merge la Comisia Europeana și, undeva, in 30-31 mai acest document trebuie sa fie gata”. Sigur, nimeni nu ne grăbește, dar cu cât vom trimite mai târziu aceste proiecte, cu atât timp mai puțin va avea Romania pentru implementarea lor. Sunt, sincer, îngrijorată și sceptică“, a continuat ea.
Eurodeputatul Pro România și-a motivat îngrijorarea deoarece “nu există proiecte mature care sa accelereze rata de absorbție a fondurilor reale, care pot fi folosite acum – nu pe hârtie, nu in viitor – pentru 2014-2020”.
“La plecarea mea din funcția de Comisar European aprobasem toate proiectele considerate mature (in valoare de peste 50 de milioane de euro fiecare) pe care Romania le-a depus pana la 1 Iulie 2019, toate însumând 5,8 miliarde de euro fonduri europene. Este fezabil sa speram ca in mai puțin de o luna Romania va putea depune proiecte de calitate, care sa schimbe cu adevărat fata țării, proiecte in valoare de aproape opt ori mai mare decât cele depuse in ultimii șapte ani? Incerc sa fiu realista”, a conchis aceasta.
Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Cristian Ghinea, a anunţat luni că România va depune Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) pe 31 mai, afirmațiile sale venind după o ședință cu președintele Klaus Iohannis, prim-ministrul Florin Cîțu și liderii coaliției, Ludovic Orban, Dan Barna și Kelemen Hunor.
El a adăugat că discuţiile “continuă pe toate componentele”. Potrivit acestuia, “nu este niciun motiv de îngrijorare”.
Mesajul a fost întărit și de prim-ministrul Florin Cîțu și de vicepremierii Dan Barna și Kelemen Hunor.
Săptămâna trecută, ministrul investițiilor și proiectelor europene, Cristian Ghinea, a dat asigurări că România este în grafic în ceea ce privește Planul Național de Redresare și Reziliență și a explicat că țara noastră se află în ”plin proces de consultări” cu executivul european, afirmațiile sale fiind făcute în contextul în care presa a relatat că planul României a fost criticat de Comisia Europeană și ar trebui refăcut.
Mai mult, Ghinea a anunțat în cadrul unor declarații pentru CaleaEuropeană.ro că va avea o discuție cu Margrethe Vestager, vicepreședinte executiv al Comisiei Europene, și în acel moment ”vom putea pune la punct calendarul cel mai adecvat privind transmiterea oficială a PNRR”.
Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a terminat de transmis Comisiei Europene, la începutul lunii aprilie, toate componentele extinse din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), acestea fiind urmate și de o vizită a lui Cristian Ghinea la Bruxelles. Conform anunțurilor inițiale, PNRR ar fi trebuit depus la Comisia Europeană până la 31 mai.
Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) a fost lansat în dezbatere publică luna trecută și are la bază cei 6 piloni principali conveniți de Parlamentul European și de Consiliul UE pe care sunt alocate bugetele sectoriale. PNRR cuprinde 30 de componente subsumate celor 6 piloni: Tranziția spre o economie verde; Transformarea digitală; Creșterea economică inteligentă, sustenabilă și incluzivă; Coeziunea socială și teritorială; Sănătate și reziliență instituțională; Copii, tineri, educație și competențe.
Aceste reforme și proiecte de investiții publice cuprinse în PNRR trebuie puse în aplicare până în 2026 pentru a putea accesa cele 30,44 miliarde de euro de care România va putea beneficia din Mecanismul de redresare și reziliență de 672,5 miliarde de euro.
