Connect with us

Corina Crețu

Corina Crețu, “îngrijorată și sceptică” cu privire la PNRR: Nimeni nu mai poate evita realitatea. Comisia Europeană solicită proiecte mature

Published

on

© European Union 2016 - Source : EP

Eurodeputatul Corina Crețu (Pro România, S&D) s-a arătat “îngrijorată și sceptică” după ședința de la Palatul Cotroceni dintre președintele Klaus Iohannis și liderii coaliției de guvernare privind Planul Național de Redresare și Reziliență și în urma căreia ministrului investițiilor și proiectelor europene, Cristian Ghinea, a anunțat că PNRR va fi depus la Comisia Europeană la 31 mai.

Fostul comisar european este de părere că premierul și liderii coaliției au adoptat “un ton menit sa liniștească populația, un ton moderat optimist in legătura cu Planul National de Redresare și Reziliență”.

“Știm deja cu toții că, la început, PNRR cuprindea o serie de idei, deziderate, analize, dorințe, traduceri mai mult sau mai puțin inspirate din alte programe (“Valul renovării”, “Romania velo”, “Cloud guvernamental”), toate construite pe realitățile seci ale situației actuale din toate domeniile, descrise in Rapoartele EUROSTAT și ale Institului National de Statistica, Rapoarte care, după varianta publicată in noiembrie 2020 pe site-ul MFE cuprindeau cam peste 80% din Programul de Redresare și Reziliență inițial. Cel care a fost retrimis cu totul de către Comisia Europeana la București pentru refacere/revizuire. Comisia Europeana a transmis, pe scurt, faptul ca exista 6 piloni agreați de miniștrii ECOFIN in februarie 2021, piloni care au fost și adoptați in Parlamentul European, (eu fiind Raportor pentru Mecanismul de Redresare și Reziliență din partea Comisiei de Dezvoltare Regionala din PE) și pentru toti acești piloni trebuie sa existe proiecte concrete, buget aferent, calendar desfășurat. Cele 30 miliarde de euro alocate României vor trebui angajate pana in anul 2023, urmând ca licitațiile și partea de implementare sa se realizeze pana la 31 august 2026. Fix. Pentru proiectele neîncheiate pana la acea data, fondurile europene vor fi returnate integral Comisiei Europene. Pentru ca e un program excepțional pentru o situație excepțională: redresarea după pandemiei și reziliența durabila a economiei europene in ansamblul sau”, a scris Crețu, într-o postare amplă.

Ea a ținut să reamintească că fondurilor disponibile prin intermediul PNRR li se adaugă Cadrul Financiar Multianual 2014-2020, unde România dispune de o alocare de 30,5 miliarde de euro, din care s-au cheltuit pana azi mai puțin de 52% și Acordul de parteneriat între România și Comisia Europeană și Programele Operaționale pentru Bugetul 2021-2027.

Cele din urmă se află “în stadiu de negociere de aproape trei ani și despre care acum nu se mai discuta nimic, deși toti beneficiarii așteaptă sa vadă care va fi noua arhitectura a fondurilor structurale și de investiții, a programelor de sănătate (care va beneficia pentru prima data de un program operațional separat), a fondului social, a programelor regionale și ale Agendei Urbane, programelor privind rezolvarea problemei deșeurilor, a programelor de transport, a programelor pentru agricultura destinate fermierilor și dezvoltării rurale și, nu in ultimul rând, a Fondului pentru o Tranziție Justa, destinat județelor Hunedoara, Gorj, Dolj, Prahova, Galați și Mures, in legătura cu care s-a decis ca vor avea nevoie de ajutor pentru a îndeplini criteriile Pactului Ecologic European”, a mai spus Corina Crețu.

Europarlamentarul român a mai transmis că, în urma discuțiilor de la nivelul coaliției, nimeni nu a mai putut evita realitatea.

“Comisia Europeana solicita proiecte mature, care sa dea startul unor investiții și reforme potrivite timpurilor pe care le trăim. Dl Kelemen Hunor, cel mai pragmatic dintre participanți a spus direct: “Sa vedem care sunt proiectele mature cu care ministrul Ghinea va merge la Comisia Europeana și, undeva, in 30-31 mai acest document trebuie sa fie gata”. Sigur, nimeni nu ne grăbește, dar cu cât vom trimite mai târziu aceste proiecte, cu atât timp mai puțin va avea Romania pentru implementarea lor. Sunt, sincer, îngrijorată și sceptică“, a continuat ea.

Eurodeputatul Pro România și-a motivat îngrijorarea deoarece “nu există proiecte mature care sa accelereze rata de absorbție a fondurilor reale, care pot fi folosite acum – nu pe hârtie, nu in viitor – pentru 2014-2020”.

“La plecarea mea din funcția de Comisar European aprobasem toate proiectele considerate mature (in valoare de peste 50 de milioane de euro fiecare) pe care Romania le-a depus pana la 1 Iulie 2019, toate însumând 5,8 miliarde de euro fonduri europene. Este fezabil sa speram ca in mai puțin de o luna Romania va putea depune proiecte de calitate, care sa schimbe cu adevărat fata țării, proiecte in valoare de aproape opt ori mai mare decât cele depuse in ultimii șapte ani? Incerc sa fiu realista”, a conchis aceasta.

Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Cristian Ghinea, a anunţat luni că România va depune Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) pe 31 mai, afirmațiile sale venind după o ședință cu președintele Klaus Iohannis, prim-ministrul Florin Cîțu și liderii coaliției, Ludovic Orban, Dan Barna și Kelemen Hunor.

El a adăugat că discuţiile “continuă pe toate componentele”. Potrivit acestuia, “nu este niciun motiv de îngrijorare”.

Mesajul a fost întărit și de prim-ministrul Florin Cîțu și de vicepremierii Dan Barna și Kelemen Hunor.

Săptămâna trecută, ministrul investițiilor și proiectelor europene, Cristian Ghinea, a dat asigurări că România este în grafic în ceea ce privește Planul Național de Redresare și Reziliență și a explicat că țara noastră se află în ”plin proces de consultări” cu executivul european, afirmațiile sale fiind făcute în contextul în care presa a relatat că planul României a fost criticat de Comisia Europeană și ar trebui refăcut.

Mai mult, Ghinea a anunțat în cadrul unor declarații pentru CaleaEuropeană.ro că va avea o discuție cu Margrethe Vestager, vicepreședinte executiv al Comisiei Europene, și în acel moment ”vom putea pune la punct calendarul cel mai adecvat privind transmiterea oficială a PNRR”.

Separat, premierul Florin Cîțu a precizat că România se află în negocieri cu Comisia Europeană pentru Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și că nu este adevărat că acesta a fost refuzat, ci doar s-a pus în discuție o remodelare a acestui plan.

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a terminat de transmis Comisiei Europene, la începutul lunii aprilie, toate componentele extinse din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), acestea fiind urmate și de o vizită a lui Cristian Ghinea la Bruxelles. Conform anunțurilor inițiale, PNRR ar fi trebuit depus la Comisia Europeană până la 31 mai.

Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) a fost lansat în dezbatere publică luna trecută și are la bază cei 6 piloni principali conveniți de Parlamentul European și de Consiliul UE pe care sunt alocate bugetele sectoriale. PNRR cuprinde 30 de componente subsumate celor 6 piloni: Tranziția spre o economie verde; Transformarea digitală; Creșterea economică inteligentă, sustenabilă și incluzivă; Coeziunea socială și teritorială; Sănătate și reziliență instituțională; Copii, tineri, educație și competențe.

Aceste reforme și proiecte de investiții publice cuprinse în PNRR trebuie puse în aplicare până în 2026 pentru a putea accesa cele 30,44 miliarde de euro de care România va putea beneficia din Mecanismul de redresare și reziliență de 672,5 miliarde de euro.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Corina Crețu

Corina Crețu speră că “Guvernul României, indiferent de culoarea sa politică, va acorda sistemului medical statutul de prioritate națională”

Published

on

© European Union 2018 - Source : EP

Actuala criză sanitară ar trebui să reprezinte argumentul cel mai puternic pentru investiții masive în domeniul sănătății, însă luptele politice eclipsează orice progres în această direcție, a deplâns, luni, europarlamentarul Corina Crețu.

Fost comisar european pentru politică regională în perioada 2014-2019, Crețu a evidențiat că în anul 2018 a contribuit la o mai bună echipare a sistemului sanitar din România. La acel moment, pentru a evita ca România să piardă fonduri europene, comisarul Corina Crețu a aprobat modificarea Programului Operațional Regional (POR).

“Am realocat atunci 72,5 milioane EUR către axa prioritară 8 “Dezvoltarea infrastructurii de sănătate și sociale”, pentru a finanța achiziția de ambulanțe și echipamente medicale. Astfel, toate județele și-au putut moderniza parcul de ambulanțe sau au achiziționat utilaje pentru cazuri speciale, cum sunt salvările dotate cu scări de incendiu, în cazul în care aceste evenimente tragice se petrec la etajele superioare ale unor blocuri. Am considerat că această măsură poate contribui la o mai bună gestionare a urgențelor medicale, permițând în același timp accesul egal al populației la servicii de asistență medicală și prim-ajutor”, a amintit ea.

Însă, Corina Crețu a atras atenția că aceste măsuri nu sunt suficiente. “Astfel de măsuri și proiecte trebuie să fie adoptate și implementate sistematic, mai ales având în vedere presiunea de astăzi asupra sistemului de sănătate”, a subliniat europarlamentarul.

“În ciuda tuturor evidențelor, speranța mea este că Guvernul României, indiferent de culoarea sa politică, va acorda sistemului medical statutul de prioritate națională – așa cum, de altfel, acesta îl merită de mult, de foarte mult timp”, a conchis Crețu.

România va beneficia în următorii ani de sume importante de bani prin intermediul mecanismelor europene pentru modernizarea și reziliența sistemului sanitar.

La nivelul sumelor alocate României prin Cadrul Financiar Multianual 2021-2027, autoritățile de la București au inclus și Programul Operaţional de Sănătate (POS), care va fi primul astfel de program dedicat exclusiv sănătății, și prin care vor putea fi accesate 4,5 miliarde de euro pentru finanţarea serviciului public de sănătate.

Acest program va finanța investiții precum pentru construirea spitalelor regionale și infrastructuri spitalicești noi, digitalizarea sistemului medical, precum și servicii de asistență medicală primară, comunitară și servicii oferite în regim ambulatoriu.

Separat, 2,45 miliarde de euro vor fi alocate prin intermediul Planului Național de Redresare și Reziliență. Potrivit Comisiei Europene, PNRR-ul Românie va aloca astfel 2 miliarde de euro pentru consolidarea rezilienței sistemului de sănătate prin investiții în sisteme de sănătate moderne. infrastructura spitalicească pentru a asigura siguranța pacienților și a reduce riscul de infecțiilor asociate asistenței medicale în mediul spitalicesc. Aproximativ 470 de milioane vor merge către digitalizarea sistemului de sănătate.

Alte priorități includ cele 3 spitale regionale de la Cluj-Napoca, Craiova și Iași, ale căror contracte de finanțare au fost semnate, însă aceste proiecte sunt întârziate.

Continue Reading

Corina Crețu

Eurodeputatul Corina Crețu face apel la ”o guvernare coerentă, îndreptată către cetățean”: ”România pierde zilnic 20 de milioane de euro, bani europeni”

Published

on

© European Union 2019 - Source : EP

Eurodeputatul Corina Crețu a atras atenția că ”România pierde zilnic 20 de milioane de euro, bani europeni, pe care nu îi folosește din PNRR și Cadrul Financiar Multianual 2021-2027, la care se adaugă pierderile din Cadrul Financiar Multianual 2014-2020”, toate acestea având loc ”în mijlocul celei mai grave crize sanitare cu care s-a confruntat vreodată țara noastră.”

Fostul comisar pentru politică regională în perioada 2014-2019 a amintit de ”lipsa celor trei spitale regionale (de la Cluj, Iași și Craiova) a căror finanțare am aprobat-o pe parcursul mandatului meu.”

”Acum, mai mult decât oricând, România are nevoie de o guvernare coerentă, îndreptată către cetățean. Altfel, neîncrederea în instituții naționale și în Uniunea Europeană va continua să crească, ceea ce e îngrijorător și, pe termen lung, extrem de dăunător”, și-a exprimat îngrijorarea Corina Crețu.

România va beneficia în perioada 2021-2027 de fonduri europene în valoare de aproximativ 80 de miliarde, după cum urmează: 29,2 miliarde de euro din Mecanismul de redresare și reziliență, elementul central al NextGenerationEU, aproximativ 28 de miliarde de euro din fondurile structurale și de coeziune, 19 miliarde de euro din Politica Agricolă Comună, și aproape 2 miliarde euro din Fondul pentru o Tranziție Justă.

Formal, Comisia Europeană a adoptat la 27 septembrie o evaluare pozitivă a planului de redresare și de reziliență al României. 

Țara noastră a transmis Planul Național de Redresare și Reziliență la 31 mai și l-a publicat la 2 iunie, dispunând de o alocare de 29,2 miliarde de euro, 14,2 miliarde de euro granturi și 14,9 miliarde de euro împrumuturi, acestea din urmă fiind contractate la o dobândă foarte avantajoasă, de 0,085%.

PNRR-ul României este structurat pe 15 componente care acoperă toți cei șase piloni prevăzuți în Regulament: tranziția verde; transformarea digitală; creșterea inteligentă, sustenabilă și favorabilă incluziunii; coeziunea socială și teritorială; sănătate, reziliență economică, socială și instituțională; politici pentru noua generație. 

De asemenea, Parlamentul European a aprobat pachetul de coeziune pentru perioada 2021-2027, în valoare totală de 373 de miliarde de euro (prețuri curente) distribuiți astfel:

  • Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) – 226 de miliarde de euro pentru finanțare regională, cu sprijin personalizat pentru anumite regiuni și zone și o atenție sporită acordată orașelor și dezvoltării urbane durabile; sprijinirea competitivității și a creării de locuri de muncă în întreprinderile mici și mijlocii. Finanțat de FEDR, programul Interreg va cheltui peste 8 miliarde de euro pentru proiecte transfrontaliere, pentru a ajuta regiunile de frontieră să își dezvolte întregul potențial economic.
  • Fondul de coeziune – 48 de miliarde de euro pentru statele membre al căror VNB pe cap de locuitor se situează sub 90% din media UE; sprijină rețelele transeuropene de transport, precum și proiectele în domeniul energiei și al transporturilor care aduc beneficii mediului.
  • Fondul social european Plus (FSE+) – 99,3 miliarde de euro pentru a sprijini crearea de locuri de muncă, educația și formarea profesională, precum și incluziunea socială.

În ceea ce privește Politica Agricolă Comună, Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene au ajuns la un acord provizoriu, Uniunea Europeană fiind cu un pas mai aproape de transformarea obiectivelor în materie de climă și mediu înconjurător în realitate.

Astfel, pe baza unor norme simplificate la nivel european, statele membre sunt invitate să pregătească și să prezinte până la 31 decembrie 2021 propunerile de plan strategic pentru a beneficia de cele 386,6 miliarde de euro din PAC, fiind nevoie de o aprobare din partea Comisiei Europene, însărcinată cu evaluarea rezultatelor. 

Continue Reading

Corina Crețu

Corina Crețu, discurs în cadrul EU Regions and Cities Week: Orașele și regiunile pot contribui la relansarea economiei prin proiecte de cercetare și inovare finanțate de PNRR și politica de coeziune

Published

on

© Corina Cretu/ Facebook

Europarlamentarul Corina Crețu a participat miercuri, la invitația Directoratului General pentru Inovare și Cercetare din cadrul Comisiei Europene, la Săptămâna Europeană a Regiunilor și Orașelor.

Fostul comisar european pentru politică regională, calitate din care a fost gazda mai multor ediții precedente ale European Regions and Cities Week, a susținut o intervenție cu privire la modul în care orașele și regiunile pot contribui la relansarea economiei prin proiecte de cercetare și inovare, utilizând la maximum resursele oferite atât de Planurile Naționale de Redresare și Reziliență, cât și de politica de coeziune.

“Am menționat, cu această ocazie, buna colaborare pe care am avut-o pe parcursul mandatului meu de Comisar European pentru Politică Regională cu DG Regio, DG Research și celelalte servicii relevante ale Comisiei Europene, precum și cu Comitetul Regiunilor, al căror rol este esențial în realizarea coeziunii regionale”, a afirmat ea.

În același timp, având în vedere impactul asimetric al crizei sanitare, Corina Crețu a încurajat investițiile în cercetare și dezvoltare – pentru că sunt cele mai eficiente în a oferi cunoașterea de care e nevoie pentru inovare și transformare pe termen lung.

“În aceeași direcție se înscriu și investițiile în IMM-uri, astfel încât acestea să devină la rândul lor inovatoare”, a opinat ea.

Potrivit acesteia, investițiile în cercetare și dezvoltare rămân motorul productivității, al creșterii economice și al locurilor de muncă.

“O tragedie precum actuala pandemia e adus cu sine o șansă istorică: Planurile Naționale de Redresare și Reziliență – o oportunitate pentru toate țările Uniunii Europene, alături de regulamentele care fac mult mai ușoare sinergiile dintre fondurile structurale și de investiții, fondurile pentru cercetare și inovare, Erasmus, Horizon. Acum e momentul să fie utilizate la capacitate maximă”, a conchis Crețu.

Săptămâna Europeană a Regiunilor și Orașelor (# EURegionsWeek), cea mai mare manifestare anuală de la Bruxelles dedicată politicii regionale, are loc loc în perioada 11-14 octombrie 2021.

Această manifestare a ajuns o platformă unică de comunicare și de colaborare, reunind regiuni și orașe din întreaga Europă, inclusiv pe reprezentanții lor politici, funcționari, experți și reprezentanți ai mediului academic.

În ultimii 18 ani, în cadrul evenimentului au fost realizate multe acțiuni de promovare a modalităților prin care regiunile și orașele utilizează fondurile UE pentru a le îmbunătăți cetățenilor viața de zi cu zi.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
U.E.4 mins ago

Strategia UE pentru Indo-Pacific: UE și Japonia, exercițiu naval comun antipiraterie pentru consolidarea securității maritime

Corina Crețu19 mins ago

Corina Crețu speră că “Guvernul României, indiferent de culoarea sa politică, va acorda sistemului medical statutul de prioritate națională”

COMISIA EUROPEANA37 mins ago

Institutul European de Inovare și Tehnologie sprijină noul Bauhaus european cu 5 milioane de euro

COMISIA EUROPEANA1 hour ago

UE a exportat peste un miliard de vaccinuri împotriva COVID-19 în ultimele 10 luni. Ursula von der Leyen: Vom dona în următoarele luni cel puțin 500 de milioane de doze către țările vulnerabile

CONSILIUL EUROPEAN2 hours ago

Klaus Iohannis participă luni la o videoconferință cu Charles Michel și alți lideri europeni pentru pregătirea Consiliului European din 21-22 octombrie

POLITICĂ2 hours ago

PMP, apel către Parlamentul României pentru a-și relua „rolul său constituțional și pentru a adopta, de urgență, legile cerute de români”

MAREA BRITANIE3 hours ago

UE și Regatul Unit au convenit să demareze ”discuții intense și constructive” pentru a găsi un numitor comun referitor la protocolul privind Irlanda de Nord

Vlad Nistor3 hours ago

Eurodeputatul Vlad Nistor, întâlnire cu ambasadorul Kazahstanului la Bruxelles privind extinderea legăturilor politico-economice cu UE

INTERNAȚIONAL3 hours ago

Nord Stream 2: Prima dintre cele două linii ale conductei a fost umplută cu gaze pentru export

Dragoș Pîslaru3 hours ago

Dragoș Pîslaru, cel mai influent europarlamentar pe politici economice, propus ministru de finanțe în guvernul Cioloș

U.E.4 hours ago

Conservatorul Peter Marki-Zay, candidatul opoziției unite din Ungaria care îl va înfrunta pe Viktor Orban în alegerile din 2022: Vrem o Ungaria nouă, cinstită

ROMÂNIA2 days ago

Standard & Poor’s şi Moody’s au reconfirmat ratingul de țară al României, cu perspectivă stabilă. Florin Cîțu: Atestă că în ”România merită să investești”

ROMÂNIA3 days ago

Viitorul Spital Regional Brașov va avea 31 secții, 26 de săli de operație, 972 paturi și va fi inaugurat în 2028, arată concluziile studiului BERD

ROMÂNIA3 days ago

Octavian Oprea anunță că ADR lucrează la Sistemul național de interoperabilitate: Instituțiile publice nu vor mai solicita cetățeanului o informație pe care o altă instituție o deține

ROMÂNIA3 days ago

Florinel Chiș, director executiv ARMO: Cifra de afaceri din comerțul electronic din România se va situa în jurul a 6,9 mld. de euro în 2021

BANCA EUROPEANĂ DE INVESTIȚII3 days ago

Guvernul a aprobat memorandumul privind contractarea unui împrumut de 300 de milioane de euro de la BEI pentru construirea Spitalului Regional Cluj

Cristian Bușoi4 days ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei ITRE din PE, solicită Comisiei Europene ca statele UE să poată folosi pentru plafonarea și subvenționarea prețurilor la energie fondurile neutilizate din exercițiul 2014-2020

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI4 days ago

Comisarul european pentru energie, interpelat de Marian-Jean Marinescu în Comisia ITRE din PE: Care va fi necesarul de energie în 2030 dacă prevederile pachetului ”Fit for 55%” rămân neschimbate

ROMÂNIA4 days ago

Asociația Română a Magazinelor Online organizează vineri a doua ediție a Zilei Naționale a Comerțului Electronic (LIVE, 15 octombrie, ora 10:15)

Dragoș Pîslaru5 days ago

Dragoș Pîslaru: Tinerii și copiii pot beneficia de investiții pentru viitorul lor în valoare de 40 miliarde de euro prin intermediul celor 25 de PNRR-uri

Team2Share

Trending