Connect with us

Corina Crețu

Corina Crețu, “îngrijorată și sceptică” cu privire la PNRR: Nimeni nu mai poate evita realitatea. Comisia Europeană solicită proiecte mature

Published

on

© European Union 2016 - Source : EP

Eurodeputatul Corina Crețu (Pro România, S&D) s-a arătat “îngrijorată și sceptică” după ședința de la Palatul Cotroceni dintre președintele Klaus Iohannis și liderii coaliției de guvernare privind Planul Național de Redresare și Reziliență și în urma căreia ministrului investițiilor și proiectelor europene, Cristian Ghinea, a anunțat că PNRR va fi depus la Comisia Europeană la 31 mai.

Fostul comisar european este de părere că premierul și liderii coaliției au adoptat “un ton menit sa liniștească populația, un ton moderat optimist in legătura cu Planul National de Redresare și Reziliență”.

“Știm deja cu toții că, la început, PNRR cuprindea o serie de idei, deziderate, analize, dorințe, traduceri mai mult sau mai puțin inspirate din alte programe (“Valul renovării”, “Romania velo”, “Cloud guvernamental”), toate construite pe realitățile seci ale situației actuale din toate domeniile, descrise in Rapoartele EUROSTAT și ale Institului National de Statistica, Rapoarte care, după varianta publicată in noiembrie 2020 pe site-ul MFE cuprindeau cam peste 80% din Programul de Redresare și Reziliență inițial. Cel care a fost retrimis cu totul de către Comisia Europeana la București pentru refacere/revizuire. Comisia Europeana a transmis, pe scurt, faptul ca exista 6 piloni agreați de miniștrii ECOFIN in februarie 2021, piloni care au fost și adoptați in Parlamentul European, (eu fiind Raportor pentru Mecanismul de Redresare și Reziliență din partea Comisiei de Dezvoltare Regionala din PE) și pentru toti acești piloni trebuie sa existe proiecte concrete, buget aferent, calendar desfășurat. Cele 30 miliarde de euro alocate României vor trebui angajate pana in anul 2023, urmând ca licitațiile și partea de implementare sa se realizeze pana la 31 august 2026. Fix. Pentru proiectele neîncheiate pana la acea data, fondurile europene vor fi returnate integral Comisiei Europene. Pentru ca e un program excepțional pentru o situație excepțională: redresarea după pandemiei și reziliența durabila a economiei europene in ansamblul sau”, a scris Crețu, într-o postare amplă.

Ea a ținut să reamintească că fondurilor disponibile prin intermediul PNRR li se adaugă Cadrul Financiar Multianual 2014-2020, unde România dispune de o alocare de 30,5 miliarde de euro, din care s-au cheltuit pana azi mai puțin de 52% și Acordul de parteneriat între România și Comisia Europeană și Programele Operaționale pentru Bugetul 2021-2027.

Cele din urmă se află “în stadiu de negociere de aproape trei ani și despre care acum nu se mai discuta nimic, deși toti beneficiarii așteaptă sa vadă care va fi noua arhitectura a fondurilor structurale și de investiții, a programelor de sănătate (care va beneficia pentru prima data de un program operațional separat), a fondului social, a programelor regionale și ale Agendei Urbane, programelor privind rezolvarea problemei deșeurilor, a programelor de transport, a programelor pentru agricultura destinate fermierilor și dezvoltării rurale și, nu in ultimul rând, a Fondului pentru o Tranziție Justa, destinat județelor Hunedoara, Gorj, Dolj, Prahova, Galați și Mures, in legătura cu care s-a decis ca vor avea nevoie de ajutor pentru a îndeplini criteriile Pactului Ecologic European”, a mai spus Corina Crețu.

Europarlamentarul român a mai transmis că, în urma discuțiilor de la nivelul coaliției, nimeni nu a mai putut evita realitatea.

“Comisia Europeana solicita proiecte mature, care sa dea startul unor investiții și reforme potrivite timpurilor pe care le trăim. Dl Kelemen Hunor, cel mai pragmatic dintre participanți a spus direct: “Sa vedem care sunt proiectele mature cu care ministrul Ghinea va merge la Comisia Europeana și, undeva, in 30-31 mai acest document trebuie sa fie gata”. Sigur, nimeni nu ne grăbește, dar cu cât vom trimite mai târziu aceste proiecte, cu atât timp mai puțin va avea Romania pentru implementarea lor. Sunt, sincer, îngrijorată și sceptică“, a continuat ea.

Eurodeputatul Pro România și-a motivat îngrijorarea deoarece “nu există proiecte mature care sa accelereze rata de absorbție a fondurilor reale, care pot fi folosite acum – nu pe hârtie, nu in viitor – pentru 2014-2020”.

“La plecarea mea din funcția de Comisar European aprobasem toate proiectele considerate mature (in valoare de peste 50 de milioane de euro fiecare) pe care Romania le-a depus pana la 1 Iulie 2019, toate însumând 5,8 miliarde de euro fonduri europene. Este fezabil sa speram ca in mai puțin de o luna Romania va putea depune proiecte de calitate, care sa schimbe cu adevărat fata țării, proiecte in valoare de aproape opt ori mai mare decât cele depuse in ultimii șapte ani? Incerc sa fiu realista”, a conchis aceasta.

Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Cristian Ghinea, a anunţat luni că România va depune Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) pe 31 mai, afirmațiile sale venind după o ședință cu președintele Klaus Iohannis, prim-ministrul Florin Cîțu și liderii coaliției, Ludovic Orban, Dan Barna și Kelemen Hunor.

El a adăugat că discuţiile “continuă pe toate componentele”. Potrivit acestuia, “nu este niciun motiv de îngrijorare”.

Mesajul a fost întărit și de prim-ministrul Florin Cîțu și de vicepremierii Dan Barna și Kelemen Hunor.

Săptămâna trecută, ministrul investițiilor și proiectelor europene, Cristian Ghinea, a dat asigurări că România este în grafic în ceea ce privește Planul Național de Redresare și Reziliență și a explicat că țara noastră se află în ”plin proces de consultări” cu executivul european, afirmațiile sale fiind făcute în contextul în care presa a relatat că planul României a fost criticat de Comisia Europeană și ar trebui refăcut.

Mai mult, Ghinea a anunțat în cadrul unor declarații pentru CaleaEuropeană.ro că va avea o discuție cu Margrethe Vestager, vicepreședinte executiv al Comisiei Europene, și în acel moment ”vom putea pune la punct calendarul cel mai adecvat privind transmiterea oficială a PNRR”.

Separat, premierul Florin Cîțu a precizat că România se află în negocieri cu Comisia Europeană pentru Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și că nu este adevărat că acesta a fost refuzat, ci doar s-a pus în discuție o remodelare a acestui plan.

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a terminat de transmis Comisiei Europene, la începutul lunii aprilie, toate componentele extinse din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), acestea fiind urmate și de o vizită a lui Cristian Ghinea la Bruxelles. Conform anunțurilor inițiale, PNRR ar fi trebuit depus la Comisia Europeană până la 31 mai.

Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) a fost lansat în dezbatere publică luna trecută și are la bază cei 6 piloni principali conveniți de Parlamentul European și de Consiliul UE pe care sunt alocate bugetele sectoriale. PNRR cuprinde 30 de componente subsumate celor 6 piloni: Tranziția spre o economie verde; Transformarea digitală; Creșterea economică inteligentă, sustenabilă și incluzivă; Coeziunea socială și teritorială; Sănătate și reziliență instituțională; Copii, tineri, educație și competențe.

Aceste reforme și proiecte de investiții publice cuprinse în PNRR trebuie puse în aplicare până în 2026 pentru a putea accesa cele 30,44 miliarde de euro de care România va putea beneficia din Mecanismul de redresare și reziliență de 672,5 miliarde de euro.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Corina Crețu

Corina Crețu salută progresele UE-SUA privind vizele: Ideal ar fi ca SUA să elimine vizele pentru români într-un an și jumătate

Published

on

© Corina Cretu/ Facebook

Europarlamentarul Corina Crețu a salutat miercuri progresele înregistrate la summitul UE-SUA de la Bruxelles privind eliminarea vizelor pentru cetățenii europeni, inclusiv români, care încă au nevoie de ele pentru a călători în Statele Unite.

Ideal ar fi ca, în cel mult 1 an și jumătate, SUA să elimine vizele pentru români – altfel, Uniunea Europeană s-ar putea să impună vize cetățenilor americani. Ar fi o situație nedorită pentru toată lumea. Nu putem avea o dublă măsură, iar speranța mea este că noua administrație de la Washington D.C. va rezolva acest dezechilibru”, a spus Crețu, într-o postare pe Facebook.

Ea a arătat că România trebuie să discute mai apăsat pe această temă.

“Faptul că românii sunt obligați în continuare să dețină viză (alături de bulgari, croați și ciprioți), în timp ce toți cetățenii celorlalte State Membre nu au această obligație, nu cred că trebuie să se piardă printre detaliile unei astfel de întâlniri”, a precizat eurodeputatul.

Președintele american Joe Biden și liderii instituțiilor Uniunii Europene au stabilit să continue dialogul în vederea eliminării vizelor SUA pentru patru țări membre ale UE – România, Bulgaria, Croația și Cipru -, se arată în declarația comună a summitului UE-SUA adoptată marți, la Bruxelles.

“Salutăm progresele înregistrate de Statele Unite și de UE în direcția îndeplinirii de către alte state membre ale UE a cerințelor necesare pentru călătoriile fără viză în Statele Unite”, au transmis liderul de la Casa Albă și președinții Comisiei Europene și Consiliului European în cadrul celui de-al 8-lea paragraf al declarației.

Joe Biden, Ursula von der Leyen și Charles Michel au mai subliniat că “intenționăm să continuăm dialogul nostru în vederea eliminării vizelor”.

Informația că subiectul eliminării obligativității vizelor SUA se află pe agenda summitului dintre Uniunea Europeană și Statele Unite a fost confirmată de surse diplomatice pentru CaleaEuropeană.ro.

“Există un interes și un mesaj pozitiv de avansa”, au precizat sursele citate, adăugând că România trebuie să îndeplinească toate condițiile pentru a fi inclusă în programul Visa Waiver.

Amintim că președintele Parlamentului European, David Sassoli, a aprobat pe 3 martie recomandarea Comisiei pentru afaceri juridice (JURI) prin care legislativul european va introduce o acțiune la Curtea de Justiție a UE privind chestiunea obligativității vizelor pentru SUA care încă revin unor state membre ale UE, au declarat surse europene pentru CaleaEuropeană.ro.

Comisia JURI a discutat la începutul lunii martie chestiunea reciprocității vizelor cu Statele Unite, în condițiile în care cetățenii din patru state membre ale Uniunii Europene (România, Bulgaria, Croația și Cipru) au nevoie de vize pentru a se deplasa în SUA.

Continue Reading

Corina Crețu

Corina Crețu a prezidat audierea publică din Parlamentul European privind simplificarea accesului la fondurile europene

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Europarlamentarul Corina Crețu a prezidat marți, în Parlamentul european, audierea publică din Comisia pentru Control Bugetar privind simplificarea accesului la fondurile europene.

“Mesajul meu central a fost acela că simplificarea accesului la fondurile europene este un proces esențial, care odată implementat de Statele Membre ar fi nu doar un succes politic major, ci ar transmite și un mesaj foarte puternic: și anume, acela că preocuparea pentru transformarea în bine a vieții oamenilor este cât se poate de reală”, a transmis Corina Crețu, raportor al Comisiei CONT pentru acest dosar, după audiere.

Ea a indicat că reducerea birocrației și simplificarea procedurilor administrative sunt solicitări din partea beneficiarilor din absolut toate statele membre, iar decidenții nu pot face abstracție de ele.

“În același timp, însă, aceste măsuri trebuie acompaniate de verificări atente, astfel încât să menținem o garanție cât se poate de puternică privind cheltuirea corectă a banilor”, a continuat europarlamentarul.

“Toate acestea necesită și o capacitate administrativă sporită, dar responsabilitatea e acum în mâinile Guvernelor naționale, care trebuie să se asigure că simplificarea devine o realitate la nivel local, ”pe teren”, renunțând la supra-reglementare. Sunt eforturi semnificative, dar acestea vor fi doar înspre binele cetățenilor”, a conchis Corina Crețu.

La audierea prezidată de fostul comisar european pentru politică regională au participat reprezentanți ai Comisiei Europene, ai Curții de Conturi Europene, ai Comitetului Regiunilor și ai Consiliului European al Municipalităților și Regiunilor, modul în care măsurile de simplificare propuse în politica de coeziune reușesc să asigure echilibrul între cheltuirea corectă și cheltuirea eficientă a fondurilor europene pentru Cadrul Financiar Multianual 2021 – 2027.

De la revenirea sa în Parlamentul European, în iulie 2019, Corina Crețu a coordonat sau coordonează șapte rapoarte importante în activitatea legislativului european din Comisiile CONT și REGI: raportul privind bugetul anual al UE pentru 2020, raportul special cu privire la frauda în comerțul online, raportul special cu privire la migrație, raportul Băncii Europene de Investiții pentru anul 2018, raportul privind protejarea intereselor financiare ale UE pentru anul 2018 și raportul privind mecanismele de cooperare transfrontalieră și raportul privind controlul activității financiare a Băncii Europene de Investiții pentru anul 2019.

De asemenea, Crețu a fost numită raportor pe opinie al Comisiei REGI pentru Mecanismul de redresare și reziliență din cadrul programului Next Generation EU.

Nu în ultimul rând, în septembrie 2020, aceasta a fost numită raportor al Comisiei pentru control bugetar din Parlamentul European în ce privește eficiența utilizării de către statele membre a fondurilor UE disponibile prin intermediul Fondului de Solidaritate în cazul unor dezastre naturale.

Corina Crețu a fost membru al Parlamentului European din 2007, anul aderării României la UE, și până în 2014.

Din noiembrie 2014 a fost comisar pentru politică regională din partea României în Comisia Europeană condusă de Jean-Claude Juncker.

La 1 iulie 2019 a demisionat din funcție pentru a reveni în Parlamentul European ca urmare a alegerilor europene. În legislativul actual, Crețu este membru în Comisiile REGI și CONT, precum și membru supleant în Comisia AGRI.

Continue Reading

Corina Crețu

Corina Crețu salută nivelul de reprezentare a femeilor în noul Guvern israelian și face apel la autoritățile din România să utilizeze fondurile europene pentru consolidarea drepturilor femeilor

Published

on

© European Union 2017 - Source : EP

Eurodeputatul Corina Crețu salută nivelul de reprezentare a femeilor în noul Guvern israelian și semnalează că ”este vital ca, dincolo de vorbe și declarații pompoase, să existe o preocupare reală pentru politici privind femeile și nevoile lor fundamentale – care încă sunt ignorate sau insuficient tratate de cei care pot lua decizii”.

”Salut formarea noului Guvern israelian. E încă o lecție pe care ne-o oferă atâtea state, cum sunt cele nordice sau Spania, de exemplu, unde peste jumătate din Guvern este reprezentat de femei. România are doar două femei în Guvern și mult sub 10% în administrația locală. Sunt convinsă că, dacă acest număr ar crește semnificativ, societatea românească ar fi mai aplecată spre problemele sociale și mult mai umană”, a menționat Crețu într-un mesaj publicat pe Facebook.

Europarlamentarul și-a exprimat regretul față de faptul că ”politica românească nu reușește să depășească acest nivel critic al discriminării, societatea noastră fiind în continuare mult mai conservatoare decât ne place să credem și îndepărtată de standardele europene”.

”Când ne întrebam de ce nu trăim ca în majoritatea țărilor UE, cred că trebuie să ne punem și problema dacă facem ce trebuie pentru a ne alinia nivelului european în toate privințele, inclusiv din punctul de vedere al reprezentării femeilor în viața publică. Sigur, sunt și contra-exemple, dar eu vorbesc de un principiu care ar trebui să fie de la sine înțeles în România secolului 21. Mă consider un om norocos prin faptul că mi s-au oferit șanse de afirmare și de aceea voi face întotdeauna tot ce pot pentru consolidarea statutului femeii în societatea românească și în Europa”, a completat Corina Crețu.

Aceasta a atras atenția că țara noastră se află printre statele europene care ” înregistrează cele mai mari diferențe în ceea ce privește rata de angajare a femeilor, în comparație cu bărbații”.

”În cazul femeilor cu vârstele cuprinse între 20 și 64 de ani, aceasta este de doar 61%, în condițiile în care rata de angajare pentru bărbați este de 79%. Totodată, procentul pentru femeile de vârstă activă este semnificativ mai mic în România față de media europeană, care este de 67%. Aceste date sunt un semnal privind dificultățile foarte mari cu care femeile din România încă se confruntă pe piața muncii”, a semnalat Corina Crețu.

Europarlamentarul a subliniat că ”femeile încă se confruntă cu dificultăți enorme în România” în pofida faptului că ”au existat progrese în ultimii ani, cu precădere după integrarea europeană a României și dezvoltarea care a decurs de aici”.

Crețu a explicat că aceste dificultăți decurg din ”inegalități de gen, din sărăcie, din fenomene barbare încă foarte des întâlnite precum violența domestică, acces dificil la oportunități, lipsă de sprijin pentru susținerea în paralel a carierei și vieții de familie”.

”Este vital ca, dincolo de vorbe și declarații pompoase, să existe o preocupare reală pentru politici privind femeile și nevoile lor fundamentale – care încă sunt ignorate sau insuficient tratate de cei care pot lua decizii. Acum avem și oportunitatea uriașă a fondurilor europene, pe care trebuie să le folosim cât mai mult”, a punctat Corina Crețu.

Aceasta a amintit că ”sunt bani europeni care pot fi utilizaţi pentru proiecte care să consolideze direct şi indirect drepturile femeilor, dar şi care să le asigure un trai mai bun. Sunt bani mulţi, sunt bani nerambursabili. Iar pentru ca aceşti bani să fie folosiţi este nevoie doar de muncă şi bună credinţă din partea autorităților”, a conchis europarlamentarul.

O Uniune a egalității este una dintre prioritățile majore ale Comisiei von der Leyen. 

Pentru a duce UE mai aproape de acest obiectiv, Comisia Europeană a prezentat la începutul lunii martie strategia privind egalitatea de șanse și de tratament între femei și bărbați în Europa. Aceasta prezintă acțiuni-cheie pentru următorii 5 ani și angajamentul Comisiei de a integra perspectiva egalității în toate domeniile de politică ale UE. Strategia prezintă modul în care Comisia va îndeplini promisiunea făcută de președinta von der Leyen ca Europa să ofere aceleași oportunități tuturor celor care au aceleași aspirații.

Acțiuni concrete pentru egalitate în perioada 2020-2025

Niciun stat membru al UE nu a realizat egalitatea de gen. Progresele sunt lente, iar disparitățile de gen persistă în ceea ce privește ocuparea forței de muncă, remunerarea, îngrijirea și pensiile. Pentru a elimina aceste disparități și pentru ca Europa să își poată valorifica pe deplin potențialul în afaceri, politică și societate, strategia definește un set de acțiuni-cheie, printre care se numără și următoarele: încetarea violenței bazate pe gen și eliminarea stereotipurilor, asigurarea unei participări și a unor oportunități egale pe piața forței de muncă, inclusiv a egalității de remunerare, și realizarea unui echilibru între bărbați și femei în procesul decizional și în politică.

  1. În UE, 33 % din femei au fost supuse violenței fizice și/sau sexuale, în timp ce 55 % au fost hărțuite sexual. Trebuie să înceteze violența bazată pe gen și stereotipurile dăunătoare cărora le cad victimă femeile. În acest scop, strategia solicită adoptarea de măsuri juridice de incriminare a violenței împotriva femeilor. Comisia intenționează, în special, să extindă domeniile de criminalitate în care armonizarea este posibilă în întreaga Europă la formele specifice de violență împotriva femeilor, inclusiv hărțuirea sexuală, abuzul asupra femeilor și mutilarea genitală feminină. În plus, Comisia va propune actul legislativ privind serviciile digitale care să clarifice ce măsuri se așteaptă din partea platformelor pentru a combate activitățile ilegale online, inclusiv violența online care vizează femeile.
  2.  În UE, femeile câștigă în medie cu 16 % mai puțin decât bărbații și se confruntă în continuare cu bariere în calea accesului și a menținerii pe piața forței de muncă. Egalitatea de gen este o condiție esențială pentru o economie europeană inovatoare, competitivă și prosperă. Având în vedere provocările demografice, precum și tranziția verde și cea digitală, sprijinirea femeilor în găsirea de locuri de muncă în sectoarele care se confruntă cu un deficit de personal calificat, în special cele ale tehnologiei și inteligenței artificiale, va avea un impact pozitiv asupra economiei Europei. De asemenea, pentru ca femeile să își poată realiza întregul potențial pe piața forței de muncă, Comisia își va intensifica eforturile de asigurare a respectării standardelor UE privind echilibrul dintre viața profesională și cea privată, astfel încât atât femeile, cât și bărbații să aibă posibilitatea reală de a face alegeri în ceea ce privește dezvoltarea lor pe plan personal și profesional. Egalitatea de gen în contextul legat de piața forței de muncă, de incluziunea socială și de educație va continua să fie monitorizată prin intermediul semestrului european.
  3. Femeile sunt în continuare subreprezentate în pozițiile de conducere, inclusiv în cele mai mari întreprinderi din UE, unde doar 8 % din directorii generali sunt femei. Pentru ca femeile să devină lideri în afaceri, Comisia va susține cu fermitate, printre altele, adoptarea propunerii din 2012 privind echilibrul de gen în consiliile de administrație ale întreprinderilor. Comisia va promova, de asemenea, participarea femeilor în politică, inclusiv la alegerile pentru Parlamentul European din 2024, și prin intermediul finanțării și al schimbului de bune practici. Pentru a da un exemplu, Comisia va depune eforturi pentru a atinge un echilibru de gen de 50 % la toate nivelurile propriei conduceri până la sfârșitul anului 2024.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Cristian Bușoi3 hours ago

Cristian Bușoi, raportorul PE pentru EU4Health, atrage atenția că ”blocajele în asistența medicală din cauza COVID-19” au afectat bolnavii de cancer: România are bani în PNRR pentru combaterea cancerului

POLITICĂ3 hours ago

Marcel Ciolacu: Declinul și îmbătrânirea populației, cea mai mare problemă pe care o avem ca stat

ROMÂNIA4 hours ago

Eurobarometru: România, spre coada clasamentului UE privind vaccinarea sau intenția de vaccinare cât mai rapidă anti-COVID

CONSILIUL UE4 hours ago

Consiliul UE și Parlamentul European au ajuns la un acord provizoriu privind Rezerva de ajustare la Brexit de 5 miliarde de euro

U.E.5 hours ago

Eurostat: Rata anuală a inflației a crescut în luna mai până la 2,3% în UE. România, printre statele cu cea mai ridicată rată

CONSILIUL EUROPEAN6 hours ago

Președintele Klaus Iohannis și prim-ministrul Estoniei au discutat despre îmbunătățirea conectivității europene nord-sud prin proiectele Rail2Sea și Via Carpathia

COMISIA EUROPEANA6 hours ago

Anca Dragu a susținut aderarea „cât mai curând” a României la Schengen în întâlnirea de la Bruxelles cu Valdis Dombrovskis

U.E.7 hours ago

Cel mai curat aer din Europa se respiră în două orașe din Suedia și Finlanda. Bucureștiul, pe locul 263 din 323 de orașe în care a fost evaluată calitatea aerului

NATO7 hours ago

România trimite 45 de militari în Africa sub egida unei misiuni europene conduse de Franța. Ministrul francez al apărării mulțumește “prietenilor români”

ROMÂNIA7 hours ago

Eurostat: România, pe primul loc în Uniunea Europeană la creșterea lucrărilor în construcții

ROMÂNIA9 hours ago

Klaus Iohannis: Estonia este un campion al digitalizării și e-guvernării de la care avem foarte mult de învățat

INTERNAȚIONAL1 day ago

Summitul SUA-Rusia: Joe Biden și Vladimir Putin au convenit să înceapă consultări privind securitatea cibernetică și ca ambasadorii celor două țări să revină la post

Daniel Buda1 day ago

Daniel Buda, vicepreședintele Comisiei pentru agricultură din PE, cere Comisiei Europene să pună capăt diferențelor ”impardonabile” de plăți directe între fermierii din Estul Europei și cei din Vest

S&D2 days ago

With Courage. For Europe: Partidul Socialiștilor Europeni organizează pe 26 iunie o nouă conferință la nivel înalt dedicată viitorului Europei

NATO3 days ago

Klaus Iohannis anunță că România și-a îndeplinit obiectivele la Summitul NATO: Prin deciziile luate, securitatea României și a cetățenilor săi este mai bine asigurată

NATO4 days ago

Începe summitul NATO: Ce decizii majore vor lua astăzi Joe Biden, Klaus Iohannis și ceilalți 28 de lideri aliați la un summit crucial pentru viitorul Alianței și securitatea celor 30 de națiuni aliate

Marian-Jean Marinescu6 days ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu: Certificatul UE COVID-19, un prim pas către o înțelegere în comun a politicii de sănătate

MAREA BRITANIE1 week ago

Pacta sunt servanda. Ursula von der Leyen și Charles Michel îi cer lui Boris Johnson să respecte protocolul privind Irlanda de Nord: Vom folosi toate instrumentele pentru a proteja integritatea pieței unice

MAREA BRITANIE2 weeks ago

Ambasadorul României la Londra le amintește cetățenilor români din Regatul Unit că se apropie termenul limită de 30 iunie până la care pot solicita statut de rezident

ROMÂNIA2 weeks ago

Președintele Klaus Iohannis, mesaj de Ziua Mondială a Bicicletei: Trebuie să dăm oraşele înapoi oamenilor

Team2Share

Trending