Europarlamentarul Corina Crețu (Pro România, S&D) a propus miercuri o colaborare națională largă, trans-partinică pentru a lupta împotriva inegalităților dintre mediul rural și cel urban din România. Ea a subliniat că este nevoie urgent de o strategie de combatere a sărăciei din România, iar politica de coeziune și Planul Național de Redresare și Reziliență pot asigura acest obiectiv

“Având în vedere adâncirea dramatică a inegalităților dintre mediul rural și cel urban din România, propun o colaborare națională largă, trans-partinică, pentru a găsi metodele cele mai eficiente de a lupta împotriva acestei tendințe dăunătoare pentru toți cetățenii – indiferent că locuiesc la sat sau oraș”, a scris europarlamentarul român, pe Facebook.

“Sunt absolut îngrijorătoare rezultatele studiului realizat recent de către Eurostat – care indică faptul că, în România, discrepanțele dintre mediul rural și cel urban sunt tot mai accentuate. E nevoie urgent de o strategie de combatere a sărăciei din România, iar politica de coeziune și Planul Național de Redresare și Reziliență pot asigura acest obiectiv. Studiul Eurostat arată că aproape jumătate din românii de la sate se confruntă cu riscul sărăciei. Și nu orice fel de sărăcie: ci una dintre cele mai dure din întreaga Europă. Iar pandemia nu a făcut decât să înrăutățească și mai mult situația. În acest moment, în țara noastră riscul de sărăcie în mediul rural este de trei ori mai mare decât în mediul urban. Activitatea economică și veniturile gospodăriilor au fost afectate grav, iar lipsa accesului la educație a multor copii din mediul rural poate contribui la prelungirea acestei situații dramatice”, a afirmat Crețu.

Ea a mai arătat că un raport recent al Băncii Mondiale atenționa asupra faptului că prelungirea pandemiei va avea potențialul de a afecta grav economia României, mai ales în domeniul agricol – ceea ce din nou are repercusiuni în primul rând asupra mediului rural.

“E nevoie de măsuri proactive, iar Politica de Coeziune și PNRR pot contribui substanțial în acest sens, dacă investițiile se vor face potrivit nevoilor populației”, a continuat Corina Crețu.

Europarlamentarul a mai indicat că va fi foarte utilă elaborarea, la nivel european, a Agendei Rurale – document la care se lucrează în Comisia pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală din Parlamentul European (AGRI).

“Am menționat și în plenul Parlamentului European că susțin cu toată ființa Agenda Rurală. Alături de aceasta, o strategie de dezvoltare a satului românesc, bine pusă la punct, vor contribui substanțial la combaterea sărăciei în România. E un alt subiect care nu suportă amânare pentru că orice zi pierdută este, de fapt, prelungirea acestei suferințe injuste a celor care locuiesc la țară”, a conchis ea.

Eurodeputatul Corina Crețu (Pro România, S&D) a atras atenția marți că România mai are la dispoziție sume substanțiale necheltuite din Cadrul Financiar Multianual 2014-2020, criticând faptul că autoritățile se concentrează exclusiv pe cele 30 de miliarde de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență.

“Până la accesarea sumelor pe care România le va avea la dispoziție prin Planul Național de Redresare și Reziliență, e important să nu uităm că țara noastră mai are la dispoziție sume substanțiale necheltuite din Cadrul Financiar Multianual 2014-2020 – fonduri care pot fi folosite până în 2023. Din păcate, nimeni nu mai vorbește despre aceste oportunități pe care încă le avem și nu înțeleg de ce”, a scris ea, pe Facebook.

Europarlamentarul Corina Crețu (Pro România, S&D) a afirmat luni că “începe o săptămână vitală pentru România” în contextul în care experții Comisiei Europene vor demara analiza Planului Național de Redresare și Reziliență trimis de Guvernul de la București.

“În luna februarie am adoptat, în Parlamentul European, Mecanismul de Redresare și Reziliență – instrument în valoare de 672,5 miliarde EUR. Înțelegând șansa istorică de dezvoltare pe care o reprezintă – mai ales pentru România – mă bucur că am avut șansa de a fi Raportor pentru acest mecanism din partea Comisiei pentru Dezvoltare Regională a Parlamentului European (REGI). Prin acest instrument, României i-au fost alocate 30,44 miliarde EUR, bani în plus față de granturile nerambursabile prin Cadrul Financiar Multianual al UE (2021-2027). Din fondurile prevăzute prin PNRR, 13,7 miliarde EUR sunt sub formă de împrumuturi, restul de 16,7 miliarde EUR fiind sume nerambursabile”, a scris Crețu, pe pe Facebook.

Ea a indicat că România poate primi un avans de 13%, reprezentând 4 miliarde de euro, în momentul aprobării PNRR.