Connect with us

U.E.

Corina Crețu își prezintă cele mai importante realizări ale mandatului său în funcția de comisar european pentru politică regională: Eforturile noastre s-au concretizat în beneficii pentru cetățenii europeni de pretutindeni și pot spune cu mâna pe inimă că am avut cei mai buni parteneri posibili

Published

on

@Corina Crețu/ Facebook

Cu ocazia ultimei reuniuni a comisiei pentru dezvoltare regională (REGI) din Parlamentul European, comisarul european pentru politică regională, Corina Crețu, a prezentat cele mai importante realizări ale mandatului său, exprimându-și totodată regretul pentru încheierea unui mandat în care s-au realizat  ,,multe”, alături de ,,cei mai buni parteneri posibili”, și concretizate ,,în beneficii pentru cetățenii europeni de pretutindeni”, se arată într-un comunicat al Reprezentanței Comisiei Europene în România. 

,,Îmi vine greu să cred că au trecut deja cinci ani de la prima mea întâlnire, în calitate de comisar-desemnat pentru politica regională, cu membrii comisiei REGI. Reuniunea de astăzi a fost deosebit de emoționantă pentru mine, în contextul în care am avut un ultim schimb de păreri cu aceștia, în mandatul curent al Parlamentului European. Am realizat multe în acești cinci ani: de la măsurile speciale dedicate Greciei și până la propunerile privind politica de coeziune pentru perioada de după 2020, iar eforturile noastre s-au concretizat în beneficii pentru cetățenii europeni de pretutindeni și pot spune cu mâna pe inimă că, în demersurile noastre, am avut cei mai buni parteneri posibili”, a declarat comisarul european pentru politică regională Corina Creţu.

 

,,În acești 5 ani, am realizat multe împreună, într-un spirit de bună cooperare. Am apărat existența unei politicii de coeziune pentru toate regiunile, din întreaga Europă, și am promovat o nouă politică de coeziune, reformată, în care accentul este pus pe creșterea durabilă, economia verde și incluziunea socială”, a declarat și Iskra Mihaylova, membru al Parlamentului European, președintele comisiei REGI.

Referindu-se la realizările ultimilor cinci ani, comisarul european Corina Crețu a menționat următoarele mari domenii:

  • Nici o regiune rămasă în urmă – sprijinirea unei politici dedicate tuturor regiunilor europene

Politica de coeziune a avut rezultate pozitive în toate regiunile europene, indiferent de țară. Măsuri speciale au fost elaborate, însă, pentru a acorda sprijin specific regiunilor rămase în urmă și celor în tranziție industrială, iar în particular este vorba de ajutorul esențial acordat de UE regiunilor din Grecia, pentru relansarea economică, după criza din 2008.

  • O politică de coeziune mai aproape de cetățeni:

Eforturile comune de comunicare au crescut gradul de conștientizare asupra beneficiilor politicii de coeziune în rândul cetățenilor europeni. Totodată, eliminarea multora dintre obstacolele transfrontaliere le-a făcut viața mai ușoară celor 170 de milioane de cetățeni ce trăiesc în regiuni de graniță. Iar grație sprijinului consolidat pentru inițiativele locale, aproximativ 1.500 de teritorii beneficiază de susținerea UE pentru propriile strategii locale de dezvoltare (cu o valoare totală de 32 miliarde de euro).

  • O mai bună implementare, în special prin simplificarea procedurilor administrative:

În perioada de programare curentă 2014-2020, politica de coeziune a fost simplificată, devenind mai ușor de implementat. Această tendință va continua și după 2020, datorită celor 80 de măsuri de simplificare sprijinite de Comisia Europeană și de Parlamentul European. Colaborarea celor două instituții a permis, de asemenea, realizarea de investiții mai bine direcționate, prin consolidarea conexiunii dintre politica de coeziune și procesul de coordonare a politicilor economice, așa-numitul Semestru european, lucru recunoscut și în Rapoartele de țară 2019.

Facilitarea unei tranziții line către următoarea perioadă de finanțare 2021-2027:

Implementarea programelor politicii de coeziune ar trebui să înceapă încă din data de 1 ianuarie 2021, pentru a garanta faptul că fondurile europene vor fi la dispoziția cetățenilor UE cât de repede posibil. Parlamentul European a depus eforturi susținute în acest sens, prin adoptarea rapidă a poziţiei sale oficiale asupra propunerilor Comisiei Europene privind politica de coeziune 2021-2027.

Participarea la ședința comisiei REGI a fost ultima dintr-un lung șir de reuniuni cu membrii Parlamentului European la care a participat comisarul Crețu în vederea schimburilor de opinie pe domeniul politicii regionale.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

SUA

Politico Europe: OMC a dat undă verde Statelor Unite să impună tarife de 11 miliarde de dolari Uniunii Europene pe fondul subvențiilor acordate gigantului Airbus

Published

on

© EC - Audiovisual Service

Statele Unite au primit undă verde să impună tarife Uniunii Europene prin câștigarea, la Organizația Mondială a Comerțului, a unei dispute pe fondul subvențiilor acordate de UE gigantului aeuronatic Airbus.

Decizia, asupra căreia nici reprezentanții companiei Airbus și nici Comisia Europeană nu au dorit să comenteze rezultatul, a fost confirmată de patru oficiali europeni, transmite Politico Europe.

Potrivit acestora, Statele Unite au câștigat dreptul de a aplica Uniunii Europene tarife punitive de miliarde de euro, în condițiile în care subvențiile acordate au afectat negativ poziția economică a SUA, daune pe care Washington-ul le evaluează la 11 miliarde de dolari.

Hotărârea pune capăt unei dispute de zeci de ani cu privire la faptul că țările UE subvenționează ilegal avioanele Airbus prin acordarea de împrumuturi cunoscute sub numele de ”ajutor de lansare”.

Decizia OMC nu este nici publică, nici autorizată pentru publicare. Nu comentăm zvonurile cu privire la un raport care nu este public“, a declarat un purtător de cuvânt al Airbus. Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a spus că a fost ”comunicat Statelor Unite că Uniunea Europeană este pregătită să lucreze la o soluție echitabilă și echilibrată pentru industriile aeronautice respective“.

Statele Unite au depus pentru prima dată o plângere la Geneva împotriva UE în 2006. Washingtonul a estimat că valoarea daunelor rezultate din subvențiile UE care sunt încă în vigoare se ridică la 11 miliarde de dolari.

O plângere paralelă a UE, care pretinde subvenții ilegale ale SUA pentru Boeing, are o întârziere de aproximativ 6 luni.

UE se așteaptă ca rezultatul acestui caz să ofere blocului european dreptul de a răspunde cu propriile tarife anul viitor și speră să încheie un acord cu Washington pentru ridicarea sancțiunilor.

Pe de altă parte, decizia OMC vine la scurt timp după prima întrevedere între președintele ales al Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și secretarul de Stat al SUA Mike Pompeo, în care ambele părți au agreat necesitatea relansării relației transatlantice.

Totodată, hotărârea va complica și misiunea lui Phil Hogan, irlandezul desemnat de von der Leyen să fie viitorul comisar european pentru comerțAcesta va avea de gestionat și viziunile diferite ale Uniunii Europene și Statelor Unite asupra rolului pe care Organizația Mondială a Comerțului o are în ecuația multilateralismului global.

De altfel, în scrisoarea de misiune transmisă lui Phil Hogan, președintele ales al Comisiei Europene îi cere acestuia să întărească setul de instrumente în materie de comerț de care Uniunea dispune, inclusiv consolidarea legislației care permite utilizarea sancțiunilor în raport cu actorii internaționali care adoptă măsuri ilegale.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Ungaria lui Viktor Orban revine în atenția Bruxelles-ului: Consiliul UE vor organiza luni, pentru prima dată, o audiere privind situația statului de drept din Ungaria după activarea articolului 7

Published

on

© EPP/ Flickr

Miniștrii afacerilor europene din țările membre ale Uniunii Europene vor avea luni prima lor discuție privind statul de drept din Ungaria de la activarea prevederilor cuprinse la articolul 7 din Tratatul UE, procedură declanșată de Parlamentul European anul trecut. 

”În cadrul procedurii prevăzute la articolul 7 alineatul (1) din TUE vizând Ungaria, Consiliul va desfășura o audiere”, informează un comunicat al Consiliului Uniunii Europene remis CaleaEuropeană.ro.

Conform EU Observer, președinția finlandeză a Consiliului va prezenta la audiere raportul Parlamentului European cu privire la Ungaria. De altfel, consolidarea valorilor comune și a statului de drept este una dintre prioritățile majore ale Finlandei, în mandatul său semestrial la cârma Consiliului, guvernul de la Helsinki promițând că va insista și asupra discuțiilor privind condiționarea acordării fondurilor europene de respectarea statului de drept.

Anul trecut, la 20 septembrie, Parlamentul European a transmis Consiliului UE o propunere prin care solicită țărilor membre să stabilească existența unui risc clar de încălcare gravă de către Ungaria a statului de drept. Eurodeputații au votat la 12 septembrie 2018, cu o largă majoritate de 448 de voturi pentru, activarea articolului 7 din cadrul Tratatului de la Lisabona în cazul Ungariei pentru că a încălcat valorile UE.

Guvernul premierului Viktor Orban, care are o relație dificilă cu actuala Comisie Europeană și cu conducerea familiei politice a PPE din care partidul său a fost suspendat, revine astfel în atenția Uniunii Europene. Orban a fost unul dintre liderii care au blocat ascensiunea lui Frans Timmermans, un opozant al tentațiilor iliberale de la Budapesta și Varșovia, la poziția de președinte al Comisiei Europene pentru mandatul 2019-2024. În ce o privește pe șefa aleasă a executivului european, Ursula von der Leyen s-a declarat un susținător puternic al statului de drept și al monitorizării derapajelor în toate statele membre.

Definit în mass-media drept ”opțiunea nucleară, articolul 7 din Tratatul Uniunii Europene a fost declanșat până în prezent de două ori, de către Comisia Europeană în cazul Poloniei și de către Parlamentul European în privința Ungariei. 

De altfel, Consiliul UE informează că ”la rubrica „Diverse”, Comisia va informa miniștrii cu privire la situația actuală a statului de drept în Polonia”.

Potrivit prevederilor cuprinse la aliniatul unu al articolului 7, acesta poate fi activat de Comisia Europeană, de Parlamentul European sau de o treime din statele membre în cazul în care constată ”existența unui risc clar de încălcare gravă a valorilor prevăzute la articolul 2, de către un stat membru”.

Înainte de a proceda la această constatare, Consiliul audiază statul membru în cauză și îi poate adresa recomandări, hotărând după aceeași procedură.

Ulterior, Consiliul European, hotărând în unanimitate la propunerea unei treimi din statele membre sau a Comisiei Europene și cu aprobarea Parlamentului European, poate să constate existența unei încălcări grave și persistente a valorilor prevăzute la articolul 2, de către un stat membru, după ce a invitat acel stat membru să-și prezinte observațiile.

În cazul în care Consiliul European face constatarea menționată, Consiliul Uniunii Europene, hotărând cu majoritate calificată, poate decide să suspende anumite drepturi care îi revin statului membru în cauză în urma aplicării tratatelor, inclusiv dreptul de vot în Consiliu al reprezentantului guvernului acelui stat membru.

 

Continue Reading

U.E.

Franța: Tatăl lui Marine Le Pen și fondatorul Frontului Național a fost inculpat pentru angajări fictive la Parlamentul European

Published

on

Fostul lider al extremei drepte franceze Jean-Marie Le Pen a fost inculpat vineri pentru “deturnare de fonduri publice” şi “complicitate” la acest delict în dosarul angajărilor fictive ale partidului său, fosta formaţiune Frontul Naţional (FN), la Parlamentul European, a declarat pentru AFP unul dintre avocaţii săi, notează Politico Europe.

Cofondatorul partidului redenumit Adunarea Naţională (RN) de fiica sa Marine Le Pen a fost interogat timp de peste patru ore de judecătorii de instrucţie parizieni privind locurile de muncă a trei asistenţi de-ai săi, potrivit avocaţilor politicianului.

Jean-Marie Le Pen, în vârstă de 91 de ani, “este foarte obosit din acest motiv”, a declarat avocatul Frederic Joachim.

“Este o afacere evident politică”, a afirmat și Le Pen, denunţând o “incursiune a puterii judiciare în puterea legislativă”.

Deja citat pe 11 aprilie în această afacere, Le Pen, care a prezidat FN între 1972 şi 2011, a refuzat să meargă în faţa judecătorilor, considerând că este încă protejat de imunitatea sa de eurodeputat. Aceasta a fost însă ridicată de Parlamentul European, la solicitarea justiţiei franceze, pe 12 martie.

Prejudiciul a fost estimat de Parlamentul European la aproape 7 milioane de euro pentru perioada 2009-2017. În acest dosar, în jur de 20 de persoane au fost inculpate, printre care şi Marine Le Pen.

Într-o situație similară privind angajări fictive la Parlamentul European în aceeași perioadă se află și Sylvie Goulard, fost ministru al Apărării și comisarul european desemnat de Franța în Comisia condusă de Ursula von der Leyen.

Continue Reading

Cum pot vota românii din diaspora la alegerile prezidențiale

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending