Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Corina Crețu își prezintă realizările mandatului de comisar european: Politica de coeziune reprezintă o legătură puternică între UE și regiunile sale, vitală într-un moment în care populismul și euroscepticismul pot fi răspunsuri tentante pentru unii cetățeni

Published

on

În prag de final de mandat, Corina Crețu, comisarul pentru politică regională și urbană, evidențiază câteva dintre reușitele-cheie ale politicii de coeziune de la nivelul tuturor regiunilor UE și analizează oportunitățile viitoare ale politicii de a produce efecte semnificative ca pilon central al proiectului european.

Într-un interviu acordat în numărul de primăvară al revistei Panorama – realizată de Unitatea de Comunicare a DG Regio din cadrul Comisiei Euroepene – Corina Crețu face o retrospectivă a ultimilor patru ani și a realizărilor politicii de coeziune în acest timp.

Panorama: Comisia Juncker s-a angajat să obțină rezultate în numeroase domenii în ultimii cinci ani. Care sunt cele trei realizări-cheie ale politicii de coeziune cu care vă mândriți cel mai mult?

Corina Crețu: Sunt mândră de numeroasele realizări înregistrate în timpul mandatului meu de comisar pentru politica regională. Finanțând sute de mii de proiecte în întreaga Europă, politica de coeziune garantează că fiecare regiune, oraș și sat poate beneficia de proiectul european. Ea reprezintă o legătură puternică și directă între UE și regiunile și orașele sale, vitală într-un moment în care populismul și euroscepticismul pot fi răspunsuri tentante pentru unii cetățeni.

Grupul operativ pentru o mai bună punere în aplicare a ajutat opt state membre (Bulgaria, Croația, Cehia, Ungaria, Italia, România, Slovacia și Slovenia) să utilizeze prompt și bine fondurile rămase din perioada bugetară 2007-2013 a politicii de coeziune, care altfel s-ar fi pierdut și deci nu și-ar fi atins scopul de a genera creștere economică și locuri de muncă. Ulterior, grupul s-a concentrat și pe implementarea programelor din perioada 2014-2020, în special prin sprijinirea capacității administrative și a asimilării lecțiilor din trecut.

Grupul la nivel înalt privind simplificarea, pe care l-am înființat în perioada iulie 2015-noiembrie 2017, a arătat că se pot simplifica drastic regulile menținându-se totodată standarde ridicate în ceea ce privește buna gestionare a fondurilor UE. Acesta a contribuit și la propunerea de perfecționare a politicii de coeziune în următoarea perioadă bugetară a UE, care va începe în 2021.

Dintre rezultatele acestui grup, Comisia a propus deja un tratament mai favorabil pentru IMM-urile care investesc în cercetare și inovare, iar propunerea legislativă a Comisiei pentru perioada post-2020 este cu 50 % mai scurtă decât legislația actuală.

Atât inițiativa de „recuperare a decalajului”, cât și cea privind „regiunile carbonifere în tranziție” au subliniat nevoia unei abordări personalizate a tranziției industriale și a modernizării economice, astfel încât toate regiunile să se mențină puternice într-o lume globalizată.

Prin inițiativa de „recuperare a decalajului” ajutăm regiunile cu venituri mici să depășească obstacolele din calea creșterii care au legătură cu cadrul macroeconomic, cu reformele structurale, cu guvernanța și cu investițiile, precum și cu fondurile UE (ESI). Am ajutat în special două tipuri de regiuni: „regiunile cu creștere scăzută” – caracterizate printr-o lipsă persistentă a creșterii în ultimul deceniu sau mai mult (în special în sudul Europei); și „regiunile cu venituri mici” – al căror PIB este în creștere, dar care sunt în continuare foarte sărace. În cadrul acestei inițiative avem patru regiuni-pilot, două în Polonia și două în România, fapt ce a produs niște schimbări structurale semnificative acolo. A doua etapă a acestei inițiative este în curs de desfășurare în regiuni noi și cu teme noi, precum eficiența energetică privind așa-numitele „regiuni carbonifere în tranziție” și tranziția industrială. La începutul anului 2018, inițiativa a fost lansată oficial în două regiuni din Slovacia, cu accent pe nevoile specifice ale acestora.

Prin inițiativa „regiuni carbonifere în tranziție” ne îndreptăm atenția către șapte țări (Polonia, Germania, Cehia, România, Bulgaria, Grecia și Spania) în care cărbunele este în continuare o sursă importantă de energie și de locuri de muncă, pentru a le susține în tranziția spre eficiența energetică modernă, mai nepoluantă. În prezent, în sectorul cărbunelui lucrează 237 000 de oameni în șapte țări. Experții interacționează îndeaproape cu autoritățile regionale și naționale interesate să participe la elaborarea unor soluții pragmatice pentru a sprijini cu flexibilitate procesul de transformare structurală. Programele includ deja, de exemplu, sprijin pentru IMM-uri, pentru inovare, pentru tranziția privind emisiile reduse de dioxid de carbon, pentru incluziunea socială și pentru transformarea și modernizarea societății în ansamblu. Finanțarea totală disponibilă prin politica de coeziune pentru regiunile respective este estimată la aproximativ 20 de miliarde EUR pentru perioada 2014-2020. De pildă, am convenit cu autoritățile din Cehia să realocăm în mod specific 232 de milioane EUR regiunilor carbonifere în tranziție. Tot astfel, în continuarea mai multor misiuni derulate în Polonia, sprijinim acum șase proiecte emblematice în Silezia cu o sumă totală de 100 de milioane EUR. În termeni mai generali, cred că putem fi cu toții nespus de mulțumiți de suma și eficacitatea fondurilor structurale și de investiții europene. Potrivit ultimelor informații disponibile pe platforma de date deschise, până la sfârșitul lunii septembrie 2018 se investiseră în economia reală a Europei 405 miliarde EUR din aceste fonduri. Aceasta înseamnă că s-au investit aproape două treimi din bugetul fondurilor ESI până la jumătatea perioadei 2014-2020 a bugetului UE.

Panorama: A conduce politica de coeziune înseamnă a lucra îndeaproape, zi de zi, cu părțile interesate de la diverse niveluri: național, regional și local. Cum ați lucrat cu acestea?

Corina Crețu: Datorită legăturii directe pe care o creează politica de coeziune cu părțile interesate, am avut ocazia de a vedea impactul proiectelor finanțate de UE în statele membre. Pe parcursul mandatului meu, a fost de asemenea important pentru mine să discut provocările și oportunitățile cu autoritățile de management și cu beneficiarii direcți. M-a interesat în mod deosebit să consult părțile interesate locale pe anumite subiecte, cum ar fi să discut cu primarii despre imigrare, cu președinții regionali despre tranziția industrială etc. De asemenea, m-a interesat să promovez relațiile cu țări și regiuni din afara UE, pentru a construi relații și a face schimb de bune practici. În acest context, am considerat foarte interesante și fructuoase vizitele mele la Quito, în Ecuador – pentru Forumul Urban Mondial Habitat III –, la Kuala Lumpur (Malaysia) și în China. Cum s-a schimbat modul în care gestionăm și comunicăm politica de coeziune? Ne apropiem de cetățeni? Din nefericire, în prezent constatăm o creștere a susținerii anti-UE și populiste pe întregul continent și dincolo de acesta, după cum a arătat și recentul studiu al DG REGIO privind votul anti-UE (a se vedea geografia nemulțumirii, pagina 28). Cu siguranță că inegalitățile sunt legate de acest fenomen, oamenii având sentimentul că instituțiile nu răspund în mod adecvat nevoilor și cererilor lor pentru drepturi mai multe și bunăstare sporită.

Politica de coeziune are un rol vital în abordarea acestei probleme. Așa cum sugerează și numele său, politica de coeziune urmărește solidaritatea și prosperitatea pentru toți. Aceasta are grijă ca fiecare regiune, oraș și sat să poată beneficia de proiectul european și să poată viza niveluri de trai mai ridicate datorită sprijinului din partea politicii de coeziune.

Din păcate, nu toată lumea reușește întotdeauna să vadă ușor acest lucru. De exemplu, o autostradă nouă finanțată de UE în regiuni ar trebui să fie corelată cu noile oportunități de angajare apărute în zona respectivă. În special efectele indirecte de acest tip nu le observă mulți oameni.

Cel mai bun mod de a aborda euroscepticismul este de a le arăta cetățenilor că UE le aduce o mulțime de beneficii și că avem povești foarte bune de relatat. Avem mai multe activități de comunicare ce urmăresc creșterea vizibilității politicii noastre în rândul cetățenilor: campanii, inclusiv în rețelele de socializare, proiecte și evenimente, precum dialogurile cu cetățenii.

Aș dori să menționez, de exemplu, campania „UE în regiunea mea”, în care peste 2 500 de proiecte din 27 țări și-au deschis anul trecut porțile pentru mai mult de 450000 de vizitatori, prezentând realizări cofinanțate de UE.

Proiectul „Excursie cu mașina” este și el o inițiativă care le oferă tinerilor europeni ocazia de a vedea cu propriii ochi semnificația și efectele concrete ale solidarității UE. Este un itinerar paneuropean al proiectelor, în cadrul căruia participanții au rol de ambasadori pentru o varietate de proiecte și inițiative care au fost posibile datorită UE. În 2018, pe parcursul a patru luni, cei opt călători au traversat peste 20 de țări, au vizitat peste 50 de proiecte cofinanțate de UE și au realizat peste 60 de relatări video, care au avut 22,8 milioane de vizualizări.

Panorama: Cum vedeți Europa și politica de coeziune peste 10 ani?

Corina Crețu: Politica de coeziune va continua, în cooperare cu alte instrumente ale UE, să fie cea mai eficientă politică pentru abordarea localizată a provocărilor de acest tip. În acest sens, Comisia a propus un model revizuit, construit în jurul câtorva principii esențiale.

Programele vor fi mai flexibile și mai adaptabile, având un meniu de programare mai ușor, posibilități de modificare mai simple și o evaluare intermediară sistemică a programelor în 2025. Concentrarea resurselor pe priorități-cheie ale UE (inovarea și clima), cu condiții propice mai puține și mai operaționale, va asigura eficacitatea. În plus, politica va deveni mai strategică printr-o mai bună aliniere cu semestrul european.

Simplificarea, printr-un set de aproximativ 80 de măsuri, este menită să accelereze absorbția eficientă a punerii în aplicare și să reducă drastic povara administrativă asupra autorităților de management și a beneficiarilor. Se preconizează că vor aduce beneficii substanțiale în special anularea procedurii de desemnare a organismelor de gestiune și control, utilizarea mai largă a opțiunilor de costuri simplificate, abandonarea procedurilor aferente proiectelor majore și o reducere drastică a verificărilor managementului.

Cu sprijin politic continuu, văd politica de coeziune ca pilon central al proiectului european, atât în ceea ce privește îmbunătățirile concrete aduse în viața cetățenilor, cât și în ceea ce privește încurajarea solidarității și a sentimentului identității europene.

Panorama: Aveți un ultim mesaj pentru cititorii revistei Panorama?

Corina Crețu: Mesajul meu este simplu: vă mulțumesc! Devotamentul, imaginația și eforturile dumneavoastră sunt extrem de valoroase și au contribuit, cu siguranță, la reușita politicii noastre. Așadar, vă mulțumesc că faceți parte din echipa noastră și că mi-ați făcut munca nu doar mai vizibilă, ci și mult mai ușoară și mai plăcută în ultimii cinci ani! Vă doresc toate cele bune în viitor!

Numărul integral al revistei Panorama este disponibil aici.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

COMISIA EUROPEANA

Ursula von der Leyen felicită statele baltice, la 30 de ani de la realizarea ”lanțului libertății”: Astăzi, o Europă întreagă este mândră de curajul și determinarea voastră

Published

on

© European Parliament/ Facebook

Viitorul președinte al Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, salută gestul impresionant al țărilor baltice, care acum 30 de ani au format ”Lanțul Baltic”, numit și ”Lanțul Libertății” prin care aproximativ 2 milioane de oameni au format un lanț uman de peste 600 de km și au cerut  să le fie respectată libertatea.

”Felcitări statelor baltice! Ce demonstrație minunată ne-au oferit cetățenii Estoniei, Latviei și Lituaniei, care și-au apărat libertatea și viitorul democratic! Estonia, Latvia și Lituania reprezintă cu adevărat valori europene. Astăzi, o Europă întreagă este mândră de curajul și determinarea voastră”.

 

Lanțul Baltic, numit și Lanțul Libertății a fost o demonstrație politică pașnică ce a avut loc la 23 august 1989.

Aproximativ două milioane de oameni și-au dat mâinile formând un lanț uman lung de peste 600 km de-a lungul celor trei Țări Baltice – RSS Estonă, RSS Letonă și RSS Lituaniană, republici ale Uniunii Sovietice.

El a marcat comemorarea a 50 de ani de la semnaraea pactului Ribbentrop-Molotov dintre Uniunea Sovietică și Germania Nazistă. Pactul și protocolul său adițional secret au împărțit Europa de Est în sfere de influență și au dus la ocuparea Țărilor Baltice în 1940.

Evenimentul a fost organizat de mișcările baltice pro-independență. Protestul a fost gândit pentru a atrage atenția întregii lumi arătând dorința populară de independență în cele trei entități.

El a ilustrat și solidaritatea între cele trei popoare. A fost descris ca o campanie de publicitate eficientă și ca o scenă emoționantă și impresionantă vizual. Evenimentul a dat ocazia activiștilor baltici să mediatizeze ocupația sovietică ilegală și să pună problema independenței Țărilor Baltice nu ca chestiune politică, ci ca problemă de morală.

 În șase luni de la protest, Lituania a devenit prima republică sovietică ce și-a declarat independența.

Citiți și: Mesajul Comisiei Europene de Ziua Comemorării Victimelor Tuturor Regimurilor Totalitare și Autoritare: O Europă liberă nu este un dat, ci o alegere pe care o facem în fiecare zi

Citiți și: România a semnat alături de Estonia, Letonia, Lituania și Polonia o declarație comună la 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov

 

 

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Mesajul Comisiei Europene de Ziua Comemorării Victimelor Tuturor Regimurilor Totalitare și Autoritare: O Europă liberă nu este un dat, ci o alegere pe care o facem în fiecare zi

Published

on

© European Commision/ Twitter

Prim-vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmeramns, împreună cu comisarul european, Věra Jourová, au prezentat o declarație comună de Ziua Europeană a Comemorării Victimelor Regimurilor Totatliate și Autoritate: „În fiecare an, la 23 august, comemorăm milioanele de victime ale tuturor regimurilor totalitare”.

”În această zi, în 1939, Germania nazistă și Uniunea Sovietică semnau Pactul Ribbentrop-Molotov, deschizând astfel un capitol întunecat din istoria europeană. O perioadă în care cetățenii nici nu erau liberi să ia propriile decizii, nici nu aveau vreun cuvânt de spus pentru a influența deciziile politice. O Europă în care libertatea și democrația nu erau decât un vis. ”

Guvernul rus a decis să publice protocolul secret al Pactului Ribbentrop-Molotov și  să fie expus de Arhiva Federală odată cu împlinirea a 80 de ani de la semnarea lui la Moscova, la 23 august 1939, într-o încercare de a-i convinge pe aceia care continuă să nege existenţa protocolului secret.

Citiți și: Moscova a publicat protocolul secret al Pactului Ribbentrop-Molotov la 80 de ani de la semnare pe fondul diviziunilor din societatea rusă

Tot vineri, 23 august 2019, Miniștrii afacerilor externe din Estonia, Letonia, Lituania, Polonia și România au semnat vineri o declarație comună cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov în care fac apel la guvernele tuturor țărilor europene să ofere atât sprijin moral, cât și material pentru investigațiile în curs ce vizează regimurile totalitare.

Citiți și:România a semnat alături de Estonia, Letonia, Lituania și Polonia o declarație comună la 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov

© Wikipedia

Anul acesta sărbătorim și 30 de ani de la evenimentele din 1989, atunci când cetățenii din Europa Centrală și de Est s-au revoltat și au făcut o breșă în Cortina de Fier, accelerându-i căderea. Acțiunile curajoase ale cetățenilor au readus libertatea și democrația în întreaga Europă. 

Aceste acțiuni au contribuit la depășirea dezbinărilor și la unificarea Europei. Este vorba, așadar, de o moștenire europeană colectivă, pe care cu toții trebuie să o prețuim, să o alimentăm și să o apărăm. 

Din 1939 și până acum au trecut 80 de ani, iar generația care a cunoscut flagelul totalitarismului aproape că nu mai este printre noi; istoria vie se transformă în istorie scrisă.

De aceea trebuie să păstrăm vii aceste amintiri care să inspire și să ghideze noile generații în apărarea drepturilor fundamentale, a statului de drept și a democrației. Aceste valori ne definesc. Suntem uniți în condamnarea fermă a oricărui regim totalitar și autoritar. O Europă liberă nu este un dat, ci o alegere pe care o facem în fiecare zi”, este scris în delcarația Comisiei Europene.

 


Context

La 23 august 1939, Germania nazistă și Uniunea Sovietică au semnat Pactul Ribbentrop-Molotov, prin care a fost împărțită Europa Centrală și de Est și care a dus la încălcarea drepturilor fundamentale a zeci de milioane de oameni într-una dintre cele mai întunecate perioade din istoria continentului nostru. Chiar și după sfârșitul celui de al Doilea Război Mondial, mulți europeni au continuat să sufere zeci de ani sub regimuri totalitare.

La 23 august 1989 a avut loc protestul cunoscut sub denumirea „Calea Baltică”, eveniment care a coincis cu comemorarea a 50 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov. Cetățenii din țările baltice au format un lanț uman de 600 de kilometri care a străbătut Estonia, Letonia și Lituania. A fost o demonstrație pașnică prin care cele trei țări și-au unit forțele în lupta pentru libertate.

Anul acesta se împlinesc, de asemenea, 30 de ani de la Picnicul paneuropean, o demonstrație pentru pace care a avut loc la 19 august 1989 în Sopron, un oraș de lângă granița Ungariei cu Austria. Cetățenii s-au adunat în jurul gardului de frontieră pentru a-și manifesta solidaritatea și prietenia în cadrul unui eveniment organizat de autoritățile din ambele țări. Picnicul paneuropean este unul dintre evenimentele din 1989 care au deschis calea către unificare și către căderea Cortinei de Fier. 

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Eurodeputat și fost primar al orașului Dubrovnik, Dubravka Šuica este propunerea Croației pentru poziția de comisar european

Published

on

© Dubravka Suica Website

Croația a devenit miercuri cel de-al 24-lea stat al Uniunii Europene care a trimis Ursulei von der Leyen, președintele ales al Comisiei Europene, propunerea sa de comisar în viitorul executiv european, Dubravka Šuica, fost primar al orașului Dubrovnik și actual membru al Parlamentului European.

Miercuri, prim-ministrul croat Andrej Plenković, a anunțat că o va nominaliza pe europarlamentarul Dubravka Šuica în funcția de viitorul său comisar european, scrie The Parliament Magazine.

Ea este o bună cunoscătoare a unei game largi de teme europene şi sunt sigur că va fi o bună candidată pentru viitoarea Comisie Europeană”, a declarat Plenkovic, citat de agenția de presă croată HINA.

Croația o va nominaliza pe Dubravka Šuica drept comisar în noua Comisie Europeană”, a scris și Šuica, pe contul său de Twitter, distribuind un articol de presă dedicat acestui subiect.

Aceasta face parte din partidul de guvernământ de centru-dreapta din Croația și este în prezent vicepreședinte al grupului Partidului Poporului European din Parlament European. Dubravka Šuica este membru al PE din 2013, anul aderării Croației la UE, și a fost realeasă la alegerile europene din 2014 și din 2019.

Până în prezent, 24 de țări membre ale UE și-au oficializat propunerile de comisar europeanDin cele 24 de propuneri, doisprezece sunt femei, inclusiv Portugalia și România, care au transmis două propuneri, un bărbat și o femeie. Țările care nu și-au nominalizat încă nicio propunere de comisar european pentru mandatul 2019-2024 sunt: Belgia, Franța, Italia și Marea Britanie. În ce privește Marea Britanie, premierul Boris Johnson a anunțat că Londra nu va veni cu nicio propunere dat fiind faptul că Regatul Unit urmează să părăsească Uniunea Europeană la 31 octombrie 2019. Potrivit celor mai recente informații, Belgia ar urma să îl nominalizeze pe ministrul de Externe Didier Reynders, în timp ce Franța ar putea să o propună pe Florence Parly, actualul ministru al Apărării. Situația Italiei este mai complicată în condițiile crizei politice care are loc la Roma și în urma demisiei guvernului condus de Giuseppe Conte.

Croația este cea de-a 24-a țară care și-a oficializat propunerea/ propunerile de comisar european, în condițiile în care propunerile Germaniei, Spaniei, Olandei sau Danemarcei au rezultat în urma negocierilor dintre liderii europene, Ursula von der Leyen (Germania) fiind aleasă președintă a Comisiei Europene, iar Josep Borrell (Spania) fiind nominalizat oficial pentru poziția de Înalt Reprezentant și vicepreședinte al Comisiei Europene. În egală măsură, von der Leyen a promis că Frans Timmermans (Olanda) și Margrethe Vestager (Danemarca) vor ocupa poziții de prim-vicepreședinți în noua Comisie Europeană.

Până în prezent și-au mai nominalizat propunerile de comisar următoarele țări: Austria (Johannes Hahn – un nou mandat), Bulgaria (Mariya Gabriel – un nou mandat), Cehia (Vera Jourova – un nou mandat), Cipru (Stella Kyriakides), Estonia (Kadri Simson), Ungaria (László Trócsányi), Finlanda (Jutta Urpilainen), Grecia (Margaritis Schinas), Irlanda (Phil Hogan – un nou mandat), Letonia (Valdis Dombrovskis – un nou mandat), Lituania (Virginijus Sinkevičius), Luxemburg (Nicolas Schmit), Malta (Helena Dalli), Polonia (Krzysztof Szczerski), Portugalia (Elisa Ferreira sau Pedro Marques), România (Dan Nica sau Rovana Plumb), Slovacia (Maros Sefcovic – un nou mandat), Slovenia (Janez Lenarcic) și Suedia (Ylva Johansson).

Nouă sunt membri ai Partidului Popular European (PPE- dreapta), inclusiv Ursula von der Leyen: Johannes Hahn (Austria – în exerciţiu), Mariya Gabriel (Bulgaria – în exerciţiu), Stella Kyriakidou (Cipru – nouă), Dubravka Šuica (Croația – nouă), Margaritis Schinas (Grecia – nou), Laszlo Trocsanyi (Ungaria – nou), Phil Hogan (Irlanda – în exerciţiu), Valdis Dombrovskis (Letonia – în exerciţiu).

Alţi nouă fac parte din partide social-democrate (PES): Jutta Urpilainen (Finlanda – nouă), Nicolas Schmit (Luxemburg – nou), Helena Dalli (Malta – nouă), Frans Timmermans (Olanda – în exerciţiu), Portugalia (Elisa Ferreira sau Pedro Marques – nouă/ nou), Dan Nica sau Rovana Plumb (România – nou/ nouă), Maros Sefcovic (Slovacia – în exerciţiu), Josep Borrell (Spania – nou), Ylva Johansson (Suedia – nouă).

Vera Jourova (Cehia – în exerciţiu), Margrethe Vestager (Danemarca – în exerciţiu) şi Kadri Simson (Estonia – nouă) sunt membre ale familiei liberale (ALDE).

Candidatul lituanian Virginijus Sinkevicius este afiliat Verzilor, slovenul Janez Lenarcic este independent, iar polonezul Krzysztof Szczerski este membru al partidului Lege şi Justiţie (PiS), aparţinând dreptei eurosceptice din PE – Alianța Conservatorilor și Reformiștilor Europeni.

Continue Reading

Cum pot vota românii din diaspora la alegerile prezidențiale

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending