Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Corina Crețu își prezintă realizările mandatului de comisar european: Politica de coeziune reprezintă o legătură puternică între UE și regiunile sale, vitală într-un moment în care populismul și euroscepticismul pot fi răspunsuri tentante pentru unii cetățeni

Published

on

În prag de final de mandat, Corina Crețu, comisarul pentru politică regională și urbană, evidențiază câteva dintre reușitele-cheie ale politicii de coeziune de la nivelul tuturor regiunilor UE și analizează oportunitățile viitoare ale politicii de a produce efecte semnificative ca pilon central al proiectului european.

Într-un interviu acordat în numărul de primăvară al revistei Panorama – realizată de Unitatea de Comunicare a DG Regio din cadrul Comisiei Euroepene – Corina Crețu face o retrospectivă a ultimilor patru ani și a realizărilor politicii de coeziune în acest timp.

Panorama: Comisia Juncker s-a angajat să obțină rezultate în numeroase domenii în ultimii cinci ani. Care sunt cele trei realizări-cheie ale politicii de coeziune cu care vă mândriți cel mai mult?

Corina Crețu: Sunt mândră de numeroasele realizări înregistrate în timpul mandatului meu de comisar pentru politica regională. Finanțând sute de mii de proiecte în întreaga Europă, politica de coeziune garantează că fiecare regiune, oraș și sat poate beneficia de proiectul european. Ea reprezintă o legătură puternică și directă între UE și regiunile și orașele sale, vitală într-un moment în care populismul și euroscepticismul pot fi răspunsuri tentante pentru unii cetățeni.

Grupul operativ pentru o mai bună punere în aplicare a ajutat opt state membre (Bulgaria, Croația, Cehia, Ungaria, Italia, România, Slovacia și Slovenia) să utilizeze prompt și bine fondurile rămase din perioada bugetară 2007-2013 a politicii de coeziune, care altfel s-ar fi pierdut și deci nu și-ar fi atins scopul de a genera creștere economică și locuri de muncă. Ulterior, grupul s-a concentrat și pe implementarea programelor din perioada 2014-2020, în special prin sprijinirea capacității administrative și a asimilării lecțiilor din trecut.

Grupul la nivel înalt privind simplificarea, pe care l-am înființat în perioada iulie 2015-noiembrie 2017, a arătat că se pot simplifica drastic regulile menținându-se totodată standarde ridicate în ceea ce privește buna gestionare a fondurilor UE. Acesta a contribuit și la propunerea de perfecționare a politicii de coeziune în următoarea perioadă bugetară a UE, care va începe în 2021.

Dintre rezultatele acestui grup, Comisia a propus deja un tratament mai favorabil pentru IMM-urile care investesc în cercetare și inovare, iar propunerea legislativă a Comisiei pentru perioada post-2020 este cu 50 % mai scurtă decât legislația actuală.

Atât inițiativa de „recuperare a decalajului”, cât și cea privind „regiunile carbonifere în tranziție” au subliniat nevoia unei abordări personalizate a tranziției industriale și a modernizării economice, astfel încât toate regiunile să se mențină puternice într-o lume globalizată.

Prin inițiativa de „recuperare a decalajului” ajutăm regiunile cu venituri mici să depășească obstacolele din calea creșterii care au legătură cu cadrul macroeconomic, cu reformele structurale, cu guvernanța și cu investițiile, precum și cu fondurile UE (ESI). Am ajutat în special două tipuri de regiuni: „regiunile cu creștere scăzută” – caracterizate printr-o lipsă persistentă a creșterii în ultimul deceniu sau mai mult (în special în sudul Europei); și „regiunile cu venituri mici” – al căror PIB este în creștere, dar care sunt în continuare foarte sărace. În cadrul acestei inițiative avem patru regiuni-pilot, două în Polonia și două în România, fapt ce a produs niște schimbări structurale semnificative acolo. A doua etapă a acestei inițiative este în curs de desfășurare în regiuni noi și cu teme noi, precum eficiența energetică privind așa-numitele „regiuni carbonifere în tranziție” și tranziția industrială. La începutul anului 2018, inițiativa a fost lansată oficial în două regiuni din Slovacia, cu accent pe nevoile specifice ale acestora.

Prin inițiativa „regiuni carbonifere în tranziție” ne îndreptăm atenția către șapte țări (Polonia, Germania, Cehia, România, Bulgaria, Grecia și Spania) în care cărbunele este în continuare o sursă importantă de energie și de locuri de muncă, pentru a le susține în tranziția spre eficiența energetică modernă, mai nepoluantă. În prezent, în sectorul cărbunelui lucrează 237 000 de oameni în șapte țări. Experții interacționează îndeaproape cu autoritățile regionale și naționale interesate să participe la elaborarea unor soluții pragmatice pentru a sprijini cu flexibilitate procesul de transformare structurală. Programele includ deja, de exemplu, sprijin pentru IMM-uri, pentru inovare, pentru tranziția privind emisiile reduse de dioxid de carbon, pentru incluziunea socială și pentru transformarea și modernizarea societății în ansamblu. Finanțarea totală disponibilă prin politica de coeziune pentru regiunile respective este estimată la aproximativ 20 de miliarde EUR pentru perioada 2014-2020. De pildă, am convenit cu autoritățile din Cehia să realocăm în mod specific 232 de milioane EUR regiunilor carbonifere în tranziție. Tot astfel, în continuarea mai multor misiuni derulate în Polonia, sprijinim acum șase proiecte emblematice în Silezia cu o sumă totală de 100 de milioane EUR. În termeni mai generali, cred că putem fi cu toții nespus de mulțumiți de suma și eficacitatea fondurilor structurale și de investiții europene. Potrivit ultimelor informații disponibile pe platforma de date deschise, până la sfârșitul lunii septembrie 2018 se investiseră în economia reală a Europei 405 miliarde EUR din aceste fonduri. Aceasta înseamnă că s-au investit aproape două treimi din bugetul fondurilor ESI până la jumătatea perioadei 2014-2020 a bugetului UE.

Panorama: A conduce politica de coeziune înseamnă a lucra îndeaproape, zi de zi, cu părțile interesate de la diverse niveluri: național, regional și local. Cum ați lucrat cu acestea?

Corina Crețu: Datorită legăturii directe pe care o creează politica de coeziune cu părțile interesate, am avut ocazia de a vedea impactul proiectelor finanțate de UE în statele membre. Pe parcursul mandatului meu, a fost de asemenea important pentru mine să discut provocările și oportunitățile cu autoritățile de management și cu beneficiarii direcți. M-a interesat în mod deosebit să consult părțile interesate locale pe anumite subiecte, cum ar fi să discut cu primarii despre imigrare, cu președinții regionali despre tranziția industrială etc. De asemenea, m-a interesat să promovez relațiile cu țări și regiuni din afara UE, pentru a construi relații și a face schimb de bune practici. În acest context, am considerat foarte interesante și fructuoase vizitele mele la Quito, în Ecuador – pentru Forumul Urban Mondial Habitat III –, la Kuala Lumpur (Malaysia) și în China. Cum s-a schimbat modul în care gestionăm și comunicăm politica de coeziune? Ne apropiem de cetățeni? Din nefericire, în prezent constatăm o creștere a susținerii anti-UE și populiste pe întregul continent și dincolo de acesta, după cum a arătat și recentul studiu al DG REGIO privind votul anti-UE (a se vedea geografia nemulțumirii, pagina 28). Cu siguranță că inegalitățile sunt legate de acest fenomen, oamenii având sentimentul că instituțiile nu răspund în mod adecvat nevoilor și cererilor lor pentru drepturi mai multe și bunăstare sporită.

Politica de coeziune are un rol vital în abordarea acestei probleme. Așa cum sugerează și numele său, politica de coeziune urmărește solidaritatea și prosperitatea pentru toți. Aceasta are grijă ca fiecare regiune, oraș și sat să poată beneficia de proiectul european și să poată viza niveluri de trai mai ridicate datorită sprijinului din partea politicii de coeziune.

Din păcate, nu toată lumea reușește întotdeauna să vadă ușor acest lucru. De exemplu, o autostradă nouă finanțată de UE în regiuni ar trebui să fie corelată cu noile oportunități de angajare apărute în zona respectivă. În special efectele indirecte de acest tip nu le observă mulți oameni.

Cel mai bun mod de a aborda euroscepticismul este de a le arăta cetățenilor că UE le aduce o mulțime de beneficii și că avem povești foarte bune de relatat. Avem mai multe activități de comunicare ce urmăresc creșterea vizibilității politicii noastre în rândul cetățenilor: campanii, inclusiv în rețelele de socializare, proiecte și evenimente, precum dialogurile cu cetățenii.

Aș dori să menționez, de exemplu, campania „UE în regiunea mea”, în care peste 2 500 de proiecte din 27 țări și-au deschis anul trecut porțile pentru mai mult de 450000 de vizitatori, prezentând realizări cofinanțate de UE.

Proiectul „Excursie cu mașina” este și el o inițiativă care le oferă tinerilor europeni ocazia de a vedea cu propriii ochi semnificația și efectele concrete ale solidarității UE. Este un itinerar paneuropean al proiectelor, în cadrul căruia participanții au rol de ambasadori pentru o varietate de proiecte și inițiative care au fost posibile datorită UE. În 2018, pe parcursul a patru luni, cei opt călători au traversat peste 20 de țări, au vizitat peste 50 de proiecte cofinanțate de UE și au realizat peste 60 de relatări video, care au avut 22,8 milioane de vizualizări.

Panorama: Cum vedeți Europa și politica de coeziune peste 10 ani?

Corina Crețu: Politica de coeziune va continua, în cooperare cu alte instrumente ale UE, să fie cea mai eficientă politică pentru abordarea localizată a provocărilor de acest tip. În acest sens, Comisia a propus un model revizuit, construit în jurul câtorva principii esențiale.

Programele vor fi mai flexibile și mai adaptabile, având un meniu de programare mai ușor, posibilități de modificare mai simple și o evaluare intermediară sistemică a programelor în 2025. Concentrarea resurselor pe priorități-cheie ale UE (inovarea și clima), cu condiții propice mai puține și mai operaționale, va asigura eficacitatea. În plus, politica va deveni mai strategică printr-o mai bună aliniere cu semestrul european.

Simplificarea, printr-un set de aproximativ 80 de măsuri, este menită să accelereze absorbția eficientă a punerii în aplicare și să reducă drastic povara administrativă asupra autorităților de management și a beneficiarilor. Se preconizează că vor aduce beneficii substanțiale în special anularea procedurii de desemnare a organismelor de gestiune și control, utilizarea mai largă a opțiunilor de costuri simplificate, abandonarea procedurilor aferente proiectelor majore și o reducere drastică a verificărilor managementului.

Cu sprijin politic continuu, văd politica de coeziune ca pilon central al proiectului european, atât în ceea ce privește îmbunătățirile concrete aduse în viața cetățenilor, cât și în ceea ce privește încurajarea solidarității și a sentimentului identității europene.

Panorama: Aveți un ultim mesaj pentru cititorii revistei Panorama?

Corina Crețu: Mesajul meu este simplu: vă mulțumesc! Devotamentul, imaginația și eforturile dumneavoastră sunt extrem de valoroase și au contribuit, cu siguranță, la reușita politicii noastre. Așadar, vă mulțumesc că faceți parte din echipa noastră și că mi-ați făcut munca nu doar mai vizibilă, ci și mult mai ușoară și mai plăcută în ultimii cinci ani! Vă doresc toate cele bune în viitor!

Numărul integral al revistei Panorama este disponibil aici.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

COMISIA EUROPEANA

Președintele Comisiei Europene Ursula von der Leyen speră că UE și Regatul Unit vor ”rămâne buni prieteni și buni parteneri”, citându-l pe George Eliot: ”Doar în agonia despărții vedem cât de adâncă este dragostea”

Published

on

©https://multimedia.europarl.europa.eu/

Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și-a exprimat dorința ca Uniunea Europeană și Regatul Unit ”să rămână buni prieteni și buni parteneri”, dar a semnalat nevoia unor garanții solide privind o competiție echitabilă din partea Londrei reprezintă o precondiție pentru un nou acord comercial cu Bruxelles-ul.

”Luăm în calcul un acord de liber schimb cu zero tarife, zero cote, dar precondiția este ca afacerile din Uniunea Europeană și cele din Regatul Unit să continue să concureze de pe un picior de egalitate. Cu siguranță nu vom expune companiile noastre unei concurențe neloiale”, a afirmat von der Leyen în sesiunea Parlamentului European, care urmează să valideze acordul de retragere a Regatului Unit din Uniunea Europeană.

Șefa Comisiei Europene a subliniat că ”spiritul de cooperare va marca parteneriatul dintre cele două părți” și că ”un echilibru fragil poate fi transformat foarte ușor într-un conflict”.

”Niciun parteneriat nu va asigura beneficiile ce decurgeau din apartenența la Uniunea Europeană. Cu cât Regatul Unit își va respecta înțelegerile și garanțiile, cu atât va fi mai deschis accesul spre piața unică. E în interesul nostru reciproc pentru că este vorba de locurile de muncă și piața europeană. Vom încerca să găsim cele mai bune soluții pentru companii și fermieri, pentru tinerii britanici și europeni care vor să trăiască dincolo de Marea Mânecii. Ne vom folosi energia pentru a obține rezultate pozitive.”, a explicat von der Leyen.

Aceasta a spus că Bruxelle-ul va fi ”vigilent” cu privire la modul în care va fi implementat acordul de retragere la frontiera irlandeză, potrivit Agerpres.

”Vreau ca UE şi Regatul Unit să rămână buni prieteni şi buni parteneri”, a afirmat preşedinta Comisiei Europene, precizând că ”trebuie să ne dedicăm toată energia, 24 de ore din 24 şi şapte zile din şapte pentru a ajunge la rezultate” în negocierea viitoarei relaţii.

În încheiere, aceasta l-a citat pe poetul George Eliot. ”Doar în agonia despărții vedem cât de adâncă e dragostea”, a spus von der Leyen, transmițând, în încheiere că ”vă vom iubi mereu şi nu vom fi niciodată departe. Trăiască Europa!”.

Parlamentul European urmează să valideze Acordul de retragere a Regatului Unit din Uniunea Europeană, ultima etapă procedurală a acestui proces de ratificare care pavează calea încheierii unei relații care datează de aproape jumătate de secol. 

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană a aprobat măsurile UE pentru a răspunde riscurilor de securitate legate de 5G și face apel către statele membre să le pună în aplicare până la 30 aprilie

Published

on

© European Union, 2019

Comisia Europeană a aprobat miercuri setul comun de instrumente cuprinzând măsuri de atenuare convenite de statele membre ale Uniunii pentru a răspunde riscurilor de securitate legate de introducerea tehnologiei 5G, a cincea generaţie de reţele mobile, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Acest lucru vine în urma solicitării Consiliului, instituția statelor membre, de a se elabora o abordare concertată cu privire la securitatea reţelelor 5G şi a adoptării de către Comisie, în martie 2019, a unei recomandări în urma solicitării respective. În acest răstimp, statele membre au identificat riscurile şi vulnerabilităţile la nivel naţional şi au publicat o evaluare comună a riscurilor la nivelul UE. Prin intermediul setului de instrumente, statele membre se angajează să avanseze împreună pe baza unei evaluări obiective a riscurilor identificate şi a unor măsuri proporţionale de atenuare. Odată cu comunicarea adoptată miercuri, Comisia Europeană face apel ca măsurile-cheie să fie puse în aplicare până la 30 aprilie 2020.

”Putem realiza lucruri extraordinare cu ajutorul tehnologiei 5G. Tehnologia face posibile medicina personalizată, agricultura de precizie şi reţelele energetice care pot integra toate tipurile de energie din surse regenerabile. Toate acestea vor aduce o schimbare pozitivă doar dacă putem garanta securitatea reţelelor noastre. Numai în aceste condiţii schimbările digitale vor aduce beneficii tuturor cetăţenilor”, a declarat Margrethe Vestager, vicepreşedinta executivă pentru O Europă pregătită pentru era digitală.

Aceste măsuri vin după ce, anul trecut, Comisia Europeană a avertizat, într-un raport, asupra riscurilor în creştere ale atacurilor cibernetice comise de entităţi susţinute de guverne, dar s-a abţinut să menţioneze China ori societatea chineză Huawei Technologies printre ameninţări, spre deosebire de SUA, care consideră această societate drept un instrument de spionaj al statului chinez.

Raportul a avut ca temă riscurile cibernetice asociate reţelelor 5G, reţele considerate ca fiind cruciale pentru competitivitatea economică a blocului comunitar într-o lume tot mai conectată.

Garantarea introducerii în siguranţă a tehnologiei 5G este în mare măsură responsabilitatea actorilor de pe piaţă, securitatea naţională este responsabilitatea statelor membre, iar, în ansamblu, securitatea reţelelor 5G este o chestiune de importanţă strategică pentru întreaga piaţă unică şi pentru suveranitatea tehnologică a UE.

”O veritabilă uniune a securităţii este aceea care protejează cetăţenii, întreprinderile şi infrastructurile critice ale Europei. Tehnologia 5G va fi o tehnologie profund inovatoare, dar nu se poate realiza cu preţul securităţii pieţei noastre interne. Setul de instrumente este un pas important în cadrul a ceea ce trebuie să fie un efort continuu colectiv al UE de a asigura o mai bună protecţie a infrastructurilor noastre critice”, a declarat Margaritis Schinas, vicepreşedintele pentru promovarea modului nostru de viaţă european.

La rândul său, Thierry Breton, comisarul pentru piaţa internă, a afirmat că Europa dispune de tot ceea ce are nevoie pentru a se situa în fruntea cursei tehnologice.

”Fie că este vorba de dezvoltarea sau de implementarea tehnologiei 5G – industria noastră este departe de a fi la început de drum. Astăzi, punem la dispoziţia statelor membre ale UE, operatorilor de telecomunicaţii şi utilizatorilor instrumentele necesare pentru a construi şi a proteja o infrastructură europeană cu cele mai înalte standarde de securitate, astfel încât să beneficiem pe deplin de potenţialul pe care ni-l poate oferi tehnologia 5G”, spune Thierry Breton.

Tehnologia 5G va juca un rol esenţial în dezvoltarea pe viitor a economiei şi a societăţii digitale în Europa şi va fi atât un catalizator major pentru viitoarele servicii digitale în domeniile principale ale vieţii cetăţenilor, cât şi o bază importantă pentru transformarea digitală şi tranziţia către o economie verde.

”Având în vedere că se estimează că tehnologia 5G urmează să genereze la nivel mondial venituri de 225 de miliarde euro în 2025 şi că reprezintă un atu esenţial pentru competitivitatea Europei pe piaţa mondială, securitatea cibernetică a acestei tehnologii este crucială pentru asigurarea autonomiei strategice a Uniunii. Este vorba de miliarde de obiecte şi de sisteme conectate, inclusiv în sectoare critice, cum ar fi energia, transporturile, serviciile bancare şi sănătatea, precum şi de sistemele de control industrial care transmit informaţii sensibile şi sprijină sistemele de siguranţă”, precizează Comisia Europeană.

În acelaşi timp, datorită unei arhitecturi mai puţin centralizate, unei puteri de calcul inteligente de vârf, nevoii de mai multe antene şi dependenţei sporite de programele informatice, reţelele 5G oferă mai multe puncte de acces potenţiale pentru atacatori. Ameninţările la adresa securităţii cibernetice sunt în creştere şi devin din ce în ce mai sofisticate, potrivit CE. Un nou sondaj Eurobarometru, publicat tot miercuri, arată că gradul de informare cu privire la criminalitatea cibernetică este în creştere, 52 % din respondenţi declarând că sunt destul de bine informaţi cu privire la criminalitatea cibernetică, cifră aflată în creştere faţă de 46 % în 2017.

Statele membre, acţionând în cadrul Grupului de cooperare privind securitatea reţelelor (NIS), au adoptat setul de instrumente. Setul de instrumente abordează toate riscurile identificate în evaluarea coordonată la nivelul UE, inclusiv riscurile legate de factori care nu sunt de natură tehnică, cum ar fi riscul de imixtiune din partea unor actori statali din afara Europei sau a unor actori care acţionează cu sprijinul statului prin intermediul lanţului de aprovizionare al tehnologiei 5G.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Ziua Internațională de Comemorare a Victimelor Holocaustului. Președintele Comisiei Europene Ursula von der Leyen: Este datoria noastră morală să ne amintim. Nu putem schimba istoria, dar istoria ne poate schimba pe noi

Published

on

Este datoria noastră morală, mai mult ca oricând, să ne amintim. Istoria Shoah ne reamintește unde pot duce antisemitismul și ura, a spus președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, într-un mesaj pe Twitter postat cu ocazia Zilei Internaționale de Comemorare a Victimelor Holocaustului.

”Nu putem schimba istoria, dar istoria ne poate schimba pe noi”, a mai spus șefa Excutivului european.

Peste 200 de supraviețuitori ai Holocaustului, alături de delegații din peste 50 de țări, precum și reprezentanți ai Uniunii Europene, Consiliului Europei, ONU, OSCE, vor participa la ceremoniile de comemorare a 75 de ani de la eliberarea lagărului nazist de exterminare de la Auschwitz-Birkenau.

România va fi reprezentată de premierul Ludovic Orban, potrivit Guvernului.

Președintele Germaniei, Frank-Walter Steinmeier, se va întâlni cu supraviețuitorii la Berlin, luni dimineața, înainte de a merge împreună în Polonia.

Evenimentul comemorativ va fi deschis de președintele Poloniei, Andrzej Duda, după care vor urma discursuri ale supraviețuitorilor de la Auschwitz.

Ziua de 27 ianuarie marchează eliberarea lagărelor de concentrare naziste şi sfârşitul Holocaustului în care 6 milioane de evrei au fost ucişi de către regimul nazist, în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, potrivit TVR

Alegerea datei de comemorare a Holocaustului este legată de eliberarea lagărului de la Auschwitz-Birkenau din Polonia de către trupele sovietice, în după-amiaza zilei de 27 ianuarie 1945 şi a fost decisă de Adunarea Generală a Naţiunilor Unite prin rezoluţia 60/7 din 1 noiembrie 2005.

În total, în lagărul nazist și-au pierdut viața peste un milion de persoane, în principal etnici evrei.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending