Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Corina Crețu își prezintă realizările mandatului de comisar european: Politică de coeziune reprezintă o legătură puternică între UE și regiunile sale, vitală într-un moment în care populismul și euroscepticismul pot fi răspunsuri tentante pentru unii cetățeni

Published

on

În prag de final de mandat, Corina Crețu, comisarul pentru politică regională și urbană, evidențiază câteva dintre reușitele-cheie ale politicii de coeziune de la nivelul tuturor regiunilor UE și analizează oportunitățile viitoare ale politicii de a produce efecte semnificative ca pilon central al proiectului european.

Într-un interviu acordat în numărul de primăvară al revistei Panorama – realizată de Unitatea de Comunicare a DG Regio din cadrul Comisiei Euroepene – Corina Crețu face o retrospectivă a ultimilor patru ani și a realizărilor politicii de coeziune în acest timp.

Panorama: Comisia Juncker s-a angajat să obțină rezultate în numeroase domenii în ultimii cinci ani. Care sunt cele trei realizări-cheie ale politicii de coeziune cu care vă mândriți cel mai mult?

Corina Crețu: Sunt mândră de numeroasele realizări înregistrate în timpul mandatului meu de comisar pentru politica regională. Finanțând sute de mii de proiecte în întreaga Europă, politica de coeziune garantează că fiecare regiune, oraș și sat poate beneficia de proiectul european. Ea reprezintă o legătură puternică și directă între UE și regiunile și orașele sale, vitală într-un moment în care populismul și euroscepticismul pot fi răspunsuri tentante pentru unii cetățeni.

Grupul operativ pentru o mai bună punere în aplicare a ajutat opt state membre (Bulgaria, Croația, Cehia, Ungaria, Italia, România, Slovacia și Slovenia) să utilizeze prompt și bine fondurile rămase din perioada bugetară 2007-2013 a politicii de coeziune, care altfel s-ar fi pierdut și deci nu și-ar fi atins scopul de a genera creștere economică și locuri de muncă. Ulterior, grupul s-a concentrat și pe implementarea programelor din perioada 2014-2020, în special prin sprijinirea capacității administrative și a asimilării lecțiilor din trecut.

Grupul la nivel înalt privind simplificarea, pe care l-am înființat în perioada iulie 2015-noiembrie 2017, a arătat că se pot simplifica drastic regulile menținându-se totodată standarde ridicate în ceea ce privește buna gestionare a fondurilor UE. Acesta a contribuit și la propunerea de perfecționare a politicii de coeziune în următoarea perioadă bugetară a UE, care va începe în 2021.

Dintre rezultatele acestui grup, Comisia a propus deja un tratament mai favorabil pentru IMM-urile care investesc în cercetare și inovare, iar propunerea legislativă a Comisiei pentru perioada post-2020 este cu 50 % mai scurtă decât legislația actuală.

Atât inițiativa de „recuperare a decalajului”, cât și cea privind „regiunile carbonifere în tranziție” au subliniat nevoia unei abordări personalizate a tranziției industriale și a modernizării economice, astfel încât toate regiunile să se mențină puternice într-o lume globalizată.

Prin inițiativa de „recuperare a decalajului” ajutăm regiunile cu venituri mici să depășească obstacolele din calea creșterii care au legătură cu cadrul macroeconomic, cu reformele structurale, cu guvernanța și cu investițiile, precum și cu fondurile UE (ESI). Am ajutat în special două tipuri de regiuni: „regiunile cu creștere scăzută” – caracterizate printr-o lipsă persistentă a creșterii în ultimul deceniu sau mai mult (în special în sudul Europei); și „regiunile cu venituri mici” – al căror PIB este în creștere, dar care sunt în continuare foarte sărace. În cadrul acestei inițiative avem patru regiuni-pilot, două în Polonia și două în România, fapt ce a produs niște schimbări structurale semnificative acolo. A doua etapă a acestei inițiative este în curs de desfășurare în regiuni noi și cu teme noi, precum eficiența energetică privind așa-numitele „regiuni carbonifere în tranziție” și tranziția industrială. La începutul anului 2018, inițiativa a fost lansată oficial în două regiuni din Slovacia, cu accent pe nevoile specifice ale acestora.

Prin inițiativa „regiuni carbonifere în tranziție” ne îndreptăm atenția către șapte țări (Polonia, Germania, Cehia, România, Bulgaria, Grecia și Spania) în care cărbunele este în continuare o sursă importantă de energie și de locuri de muncă, pentru a le susține în tranziția spre eficiența energetică modernă, mai nepoluantă. În prezent, în sectorul cărbunelui lucrează 237 000 de oameni în șapte țări. Experții interacționează îndeaproape cu autoritățile regionale și naționale interesate să participe la elaborarea unor soluții pragmatice pentru a sprijini cu flexibilitate procesul de transformare structurală. Programele includ deja, de exemplu, sprijin pentru IMM-uri, pentru inovare, pentru tranziția privind emisiile reduse de dioxid de carbon, pentru incluziunea socială și pentru transformarea și modernizarea societății în ansamblu. Finanțarea totală disponibilă prin politica de coeziune pentru regiunile respective este estimată la aproximativ 20 de miliarde EUR pentru perioada 2014-2020. De pildă, am convenit cu autoritățile din Cehia să realocăm în mod specific 232 de milioane EUR regiunilor carbonifere în tranziție. Tot astfel, în continuarea mai multor misiuni derulate în Polonia, sprijinim acum șase proiecte emblematice în Silezia cu o sumă totală de 100 de milioane EUR. În termeni mai generali, cred că putem fi cu toții nespus de mulțumiți de suma și eficacitatea fondurilor structurale și de investiții europene. Potrivit ultimelor informații disponibile pe platforma de date deschise, până la sfârșitul lunii septembrie 2018 se investiseră în economia reală a Europei 405 miliarde EUR din aceste fonduri. Aceasta înseamnă că s-au investit aproape două treimi din bugetul fondurilor ESI până la jumătatea perioadei 2014-2020 a bugetului UE.

Panorama: A conduce politica de coeziune înseamnă a lucra îndeaproape, zi de zi, cu părțile interesate de la diverse niveluri: național, regional și local. Cum ați lucrat cu acestea?

Corina Crețu: Datorită legăturii directe pe care o creează politica de coeziune cu părțile interesate, am avut ocazia de a vedea impactul proiectelor finanțate de UE în statele membre. Pe parcursul mandatului meu, a fost de asemenea important pentru mine să discut provocările și oportunitățile cu autoritățile de management și cu beneficiarii direcți. M-a interesat în mod deosebit să consult părțile interesate locale pe anumite subiecte, cum ar fi să discut cu primarii despre imigrare, cu președinții regionali despre tranziția industrială etc. De asemenea, m-a interesat să promovez relațiile cu țări și regiuni din afara UE, pentru a construi relații și a face schimb de bune practici. În acest context, am considerat foarte interesante și fructuoase vizitele mele la Quito, în Ecuador – pentru Forumul Urban Mondial Habitat III –, la Kuala Lumpur (Malaysia) și în China. Cum s-a schimbat modul în care gestionăm și comunicăm politica de coeziune? Ne apropiem de cetățeni? Din nefericire, în prezent constatăm o creștere a susținerii anti-UE și populiste pe întregul continent și dincolo de acesta, după cum a arătat și recentul studiu al DG REGIO privind votul anti-UE (a se vedea geografia nemulțumirii, pagina 28). Cu siguranță că inegalitățile sunt legate de acest fenomen, oamenii având sentimentul că instituțiile nu răspund în mod adecvat nevoilor și cererilor lor pentru drepturi mai multe și bunăstare sporită.

Politica de coeziune are un rol vital în abordarea acestei probleme. Așa cum sugerează și numele său, politica de coeziune urmărește solidaritatea și prosperitatea pentru toți. Aceasta are grijă ca fiecare regiune, oraș și sat să poată beneficia de proiectul european și să poată viza niveluri de trai mai ridicate datorită sprijinului din partea politicii de coeziune.

Din păcate, nu toată lumea reușește întotdeauna să vadă ușor acest lucru. De exemplu, o autostradă nouă finanțată de UE în regiuni ar trebui să fie corelată cu noile oportunități de angajare apărute în zona respectivă. În special efectele indirecte de acest tip nu le observă mulți oameni.

Cel mai bun mod de a aborda euroscepticismul este de a le arăta cetățenilor că UE le aduce o mulțime de beneficii și că avem povești foarte bune de relatat. Avem mai multe activități de comunicare ce urmăresc creșterea vizibilității politicii noastre în rândul cetățenilor: campanii, inclusiv în rețelele de socializare, proiecte și evenimente, precum dialogurile cu cetățenii.

Aș dori să menționez, de exemplu, campania „UE în regiunea mea”, în care peste 2 500 de proiecte din 27 țări și-au deschis anul trecut porțile pentru mai mult de 450000 de vizitatori, prezentând realizări cofinanțate de UE.

Proiectul „Excursie cu mașina” este și el o inițiativă care le oferă tinerilor europeni ocazia de a vedea cu propriii ochi semnificația și efectele concrete ale solidarității UE. Este un itinerar paneuropean al proiectelor, în cadrul căruia participanții au rol de ambasadori pentru o varietate de proiecte și inițiative care au fost posibile datorită UE. În 2018, pe parcursul a patru luni, cei opt călători au traversat peste 20 de țări, au vizitat peste 50 de proiecte cofinanțate de UE și au realizat peste 60 de relatări video, care au avut 22,8 milioane de vizualizări.

Panorama: Cum vedeți Europa și politica de coeziune peste 10 ani?

Corina Crețu: Politica de coeziune va continua, în cooperare cu alte instrumente ale UE, să fie cea mai eficientă politică pentru abordarea localizată a provocărilor de acest tip. În acest sens, Comisia a propus un model revizuit, construit în jurul câtorva principii esențiale.

Programele vor fi mai flexibile și mai adaptabile, având un meniu de programare mai ușor, posibilități de modificare mai simple și o evaluare intermediară sistemică a programelor în 2025. Concentrarea resurselor pe priorități-cheie ale UE (inovarea și clima), cu condiții propice mai puține și mai operaționale, va asigura eficacitatea. În plus, politica va deveni mai strategică printr-o mai bună aliniere cu semestrul european.

Simplificarea, printr-un set de aproximativ 80 de măsuri, este menită să accelereze absorbția eficientă a punerii în aplicare și să reducă drastic povara administrativă asupra autorităților de management și a beneficiarilor. Se preconizează că vor aduce beneficii substanțiale în special anularea procedurii de desemnare a organismelor de gestiune și control, utilizarea mai largă a opțiunilor de costuri simplificate, abandonarea procedurilor aferente proiectelor majore și o reducere drastică a verificărilor managementului.

Cu sprijin politic continuu, văd politica de coeziune ca pilon central al proiectului european, atât în ceea ce privește îmbunătățirile concrete aduse în viața cetățenilor, cât și în ceea ce privește încurajarea solidarității și a sentimentului identității europene.

Panorama: Aveți un ultim mesaj pentru cititorii revistei Panorama?

Corina Crețu: Mesajul meu este simplu: vă mulțumesc! Devotamentul, imaginația și eforturile dumneavoastră sunt extrem de valoroase și au contribuit, cu siguranță, la reușita politicii noastre. Așadar, vă mulțumesc că faceți parte din echipa noastră și că mi-ați făcut munca nu doar mai vizibilă, ci și mult mai ușoară și mai plăcută în ultimii cinci ani! Vă doresc toate cele bune în viitor!

Numărul integral al revistei Panorama este disponibil aici.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

COMISIA EUROPEANA

Premieră pentru UE: Capacitatea de inovare a Europei o depășește pe cea a Statelor Unite; România și Bulgaria rămân pe ultimele locuri în Uniunea Europeană în privința inovării

Published

on

©️ European Commission

România şi Bulgaria s-au clasat pe ultimele locuri în Tabloul de bord european privind inovarea din 2019, în timp ce, în premieră absolută, capacitatea de inovare a Europei o depășește pe cea a Statelor Unite, a anunţat luni Comisia Europeană.

Din 2011 până în prezent, performanţele în materie de inovare ale UE au crescut, în medie, cu 8,8%, 25 de ţări ale UE sporindu-şi performanţele în acest domeniu. Cele mai bune performanţe s-au înregistrat în Lituania, Grecia, Letonia, Malta, Marea Britanie, Estonia şi Olanda, în timp ce România şi Slovenia au înregistrat cele mai puternice scăderi ale performanţelor în acest domeniu.

Pe baza punctajelor obţinute, ţările UE se încadrează în patru grupe de performanţă: lideri în materie de inovare, inovatori puternici, inovatori moderaţi şi inovatori modeşti. Suedia este liderul în materie de inovare la nivelul UE în 2019, fiind urmată de Finlanda, Danemarca şi Olanda. Marea Britanie şi Luxemburg şi-au pierdut statutul de “lideri în materie de inovare”, alăturându-se altor ţări din categoria “inovatorilor puternici”, în timp ce Estonia face parte, pentru prima data, din grupul “inovatorilor puternici”. Singurele state membre UE incluse în categoria “inovatori modeşti” sunt România şi Bulgaria.

Premieră absolută: capacitatea de inovare a Europei o depășește pe cea a SUA

Tabloul de bord european privind inovarea şi Tabloul de bord regional privind inovarea pentru anul 2019, publicate luni de Comisie, arată că performanţele UE în materie de inovare s-au îmbunătăţit în mod constant timp de patru ani la rând. În premieră absolută, capacitatea de inovare a Europei o depăşeşte pe cea a Statelor Unite ale Americii. Cu toate acestea, UE continua să piardă teren în faţa Japoniei şi a Coreei de Sud, iar China vine rapid din urmă. Datele completează, în cadrul semestrului european, recomandările specifice fiecărei ţări publicate recent de Comisie, în care este evidenţiat rolul cercetării şi al inovării şi sunt cuprinse recomandări pentru îmbunătăţirea creşterii productivităţii şi a competitivităţii.

“Tablourile de bord privind inovarea realizate de Comisie ajută statele membre, regiunile şi UE în ansamblul său să identifice domeniile în care sunt necesare reforme ale politicilor pentru a impulsiona poziţia de lider a Europei în materie de inovare”, a afirmat Elzbieta Bienkowska, comisarul pentru piaţa internă, industrie, antreprenoriat şi IMM-uri.

La rândul său, Carlos Moedas, comisarul pentru cercetare, ştiinţă şi inovare, a adăugat: “Inovarea aduce locuri de muncă şi creştere economică. Constat cu satisfacţie că se fac progrese, în general, în întreaga UE. Cu toate acestea, pentru a rămâne în prim plan în cursa mondială, atât UE, cât şi statele sale membre trebuie să continue să investească şi să dezvolte politicile adecvate astfel încât inovarea să prospere”.

“Fondurile politicii de coeziune a UE sunt un motor principal al inovării şi al dezvoltării durabile. Startup-urile şi întreprinderile mici contribuie la crearea de noi modele de afaceri în sectorul digital sau în cel ecologic. Însă centrele de inovare pot să se dezvolte şi în ţări cu economii mai puţin puternice, iar aceste constatări ne ajută să sprijinim procesul de inovare în ecosistemele regionale, inclusiv în regiunile mai puţin dezvoltate”, a declarat comisarul pentru politica regională, Corina Creţu.

În anumite domenii specifice de inovare, ţările din UE cu cele mai bune rezultate sunt: Danemarca – resurse umane şi mediul propice inovării; Luxemburg – sisteme de cercetare atractive; Franţa – finanţare şi sprijin; Germania – investiţii ale întreprinderilor; Portugalia – IMM-uri inovatoare; Austria – crearea de legături; Malta – capital intelectual; Irlanda – impactul asupra ocupării forţei de muncă şi asupra vânzărilor.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Jean-Claude Juncker, vizită în Germania: „Unitatea germană și unitatea europeană sunt două fețe ale aceleiași monede”

Published

on

© Mina Andreeva/ Twitter

Președintele Comisiei Europene a fost prezent astăzi, 17 iunie, în orașul Erfurt din Germania, unde s-a adresat plenului Landtag din Thuringia. În timpul discursului său, oficialul european a menționat că: „Unitatea germană și unitatea europeană sunt două fețe ale aceleiași monede.”

Jean-Claude Juncker a subliniat totodată că “În noiembrie 1989, germanii au făcut istorie – pașnic, cu convingere și cu curaj. Astăzi, Germania a fost unită mai mult timp decât a fost dezbinată.”

Potrivit agendei, în decursul zilei de astăzi, președintele Comisiei Europene va efectua înca o vizită în Germania, în orașul Rasdorf, unde va primi premiul „Point-Alpha”, acordat de Point Alpha Stiftung și va ține un discurs cu această ocazie.



Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisarul european, Johannes Hahn, salută “transferul paşnic al puterii” de la Chişinău și așteaptă cu nerăbdare să lucreze îndeaproape cu noul Guvern condus de Maia Sandu

Published

on

Foto: EC Audiovisual Service

Comisarul european pentru politica de vecinătate şi negocierile de extindere, Johannes Hahn, a salutat “transferul paşnic al puterii” de la Chişinău şi a felicitat-o pe şefa executivului din Republica Moldova, Maia Sandu, pentru “măsurile pe care le-a luat deja pentru a începe implementarea programului de reformă al guvernului” pe care-l conduce, relatează luni Radio Chişinău, potrivit Agerpres.

Potrivit sursei citate, acesta a fost subiectul convorbirii telefonice dintre cele două oficialităţi, conform unui comunicat al Comisiei Europene, citat de IPN. Jurnal.md scrie că în cadrul discuţiei telefonice cu Maia Sandu, Hahn a spus că va veni la Chişinău cât de curând posibil.

Comisarul european, Johannes Hahn, a transmis săptămâna trecută pe contul său de Twitter că așteaptă cu nerăbdare să lucreze îndeaproape cu Guvernul condus de Maia Sandu.

Johannes Hahn, prezent la reuniunea de luni a Consiliului Afaceri Externe (CAE) de la Luxemburg, a declarat jurnaliștilor că săptămâna viitoare va efectua o vizită la Chișinău pentru a discuta cu noul guvern toate problemele.

Citiți și: Republica Moldova, pe agenda reuniunii miniștrilor de Externe din UE de la Luxemburg. România este reprezentată de ministrul Teodor Meleșcanu

Comisarul Hahn a subliniat că Uniunea Europeană este gata să lucreze cu noul guvern de la Chişinău. “Susţinerea substanţială a UE şi consilierea pot fi mobilizate rapid odată ce condiţiile sunt îndeplinite şi noul guvern va ajuta cetăţenii, inclusiv în domeniul economiei şi în ceea ce priveşte supremaţia legii, reforma judiciară şi asigurarea pluralităţii mass-media”, se arată în comunicat.

Context politic:

Partidul Democrat din Republica Moldova (PDM) a decis vineri să cedeze puterea guvernului învestit de majoritatea ACUM – PSRM, a anunţat Vladimir Cebotari, vicepreşedintele PD citat de portalul Deschide.md.

Aceasta e singura modalitate legală prin care se poate face acest lucru în situaţia juridică în care ne aflăm. Toţi miniştrii urmează să demisioneze de azi. Decizia noastră are efectiv politic şi va fi un semnal clar că PD nu se ţine de putere, lucru pe care îl spunem de mai multe zile. Decizia noastră nu va soluţiona însă problema blocajului politic şi instituţional în care se află ţara”, a afirmat el, conform Agerpres.

Citiți și: Republica Moldova: Dualitatea la putere a luat sfârșit. Partidul Democrat a decis să cedeze puterea guvernului condus de Maia Sandu și învestit de Parlamentul de la Chișinău

Continue Reading

Facebook

Advertisement

Trending