Connect with us

U.E.

Corina Crețu, mesaj din Croația: Politica de Coeziune rămâne principala politică europeană de investiții și după anul 2020

Published

on

Foto: Corina Cretu Facebook

În perioada 4-5 martie 2019, comisarul european pentru politică regională Corina Crețu efectuează o vizită oficială la Dubrovnik, în Croația, pentru a participa la o conferință la nivel înalt privind viitorul politicii de coeziune, în următoarea perioadă de planificare bugetară 2021-2027. În acest cadru, discuțiile s-au concentrat în mod special pe consolidarea conexiunilor dintre politica de coeziune și reformele structurale, informează un comunicat al Comisiei Europene.

Comisarul European pentru politică regională, Corina Crețu, a da startul dezbaterilor din cadrul conferinței la nivel înalt ‘’Politica de coeziune și reformele structurale de după 2020 ‘’, această dezbatere a fost organizată la Dubrovnik de grupul ‘’Prietenii politicii de coeziune’’.

În discursul din această dimineață, Corina Crețu a vorbit despre propunerea Comisiei Europene din mai de anul trecut privind politica de coeziune de după 2020; o propunere pentru un buget echilibrat, care menține politica de coeziune ca o politică modernă și flexibilă. Dar cel mai important este faptul că și după 2020 rămâne principala politică europeană de investiții pentru toate regiunile.

Foto: Corina Cretu/ Facebook

 


,,Prin viitoarea politică de coeziune ne dorim să contribuim la o Europă mai inteligentă – prin inovare, digitalizare și transformare economică – mai ecologică – fără emisii de carbon – o Europă mai conectată – cu rețele strategice de transport și digitale – o Europă mai socială care sprijină ocuparea forței de muncă, educația și sănătatea, dar și o Europă mai aproape de cetățeni – care sprijină strategiile de dezvoltare la nivel local și dezvoltarea urbană durabilă în întreaga UE.”

Corina Crețu, Comisar pentru Politică Regională


În Croația, înaltul oficial european se va întâlni cu Gabrijela Žalac, ministrul croat pentru dezvoltare regională și fonduri europene, Jerzy Kwieciński, ministrul polonez pentru investiții și dezvoltare economică, și cu  Iztok Purič, ministrul sloven pentru politica de coeziune, precum și cu alți reprezentanți ai autorităților din 26 de state membre UE.

Diana Zaim este foto jurnalist, premiată în cadrul #România@10EU, concurs de fotografie organizat cu ocazia a 10 ani de la aderarea la Uniunea Europeană. Studentă la secția germano-portugheză în cadrul Universității din București și pasionată de promovarea valorilor europene, Diana este parte a comunității Model European Union, cea mai amplă simulare la nivel european a procesului decizional din cadrul Uniunii Europene.

U.E.

Polonia: Partidul Lege și Justiție a câștigat detașat alegerile parlamentare și își va reînnoi legitimitatea mandatului obținut cu 4 ani în urmă

Published

on

© premierrp/ instagram

Potrivit rezultatelor Exit Poll, Partidul Lege și Justiție a câștigat detașat alegerile parlamentare din Polonia, având 43,6 % din voturi, relatează Politico

Partidul condus de Jarosław Kaczyński s-a clasat cu mult înaintea principalului partid de opoziție, Coaliția Civică, care a luat 27,4%. Apoi a fost urmat Stânga Unită cu 11,9%.

Conform unei distribuții preliminare a locurilor în camera inferioară a parlamentului de 460 de membri Sejm, PiS ar ocupa 239 de locuri – suficient pentru o majoritate absolută. Coaliția Civică va obține 130, Stânga 43, Coaliția Poloneză 34 și Confederația 13 locuri. Minoritatea germană are un singur loc.

Participarea la vot a înregistrat un nivel record.

Numărătoarea finală este așteptată marți.

Continue Reading

U.E.

Cancelarul german, Angela Merkel, despre legătura cu Franța: ”Colaborarea noastră ar trebui să devină şi mai puternică”

Published

on

© France Representation to the EU/ Twitter

Cancelarul german Angela Merkel s-a angajat sâmbătă să întărească legăturile cu Franţa, înainte de o călătorie în această ţară pentru o reuniune a consiliului de miniştri franco-german, relatează dpa, potrivit Agerpres.

“În legăturile bilaterale precum şi în rezolvarea conflictelor internaţionale Germania şi Franţa lucrează foarte strâns împreună şi vor ca acest lucru să continue în viitor”, a spus Merkel în discursul său video săptămânal.

Angela Merkel, Emmanuel Macron şi miniştrii din ambele ţări urmează să se întâlnească miercuri pentru discuţii în oraşul francez Toulouse, unde liderii celor două state plănuiesc să viziteze compania Airbus, producătorul european din domeniul apărării şi aerospaţial.

Totodată, Angela Merkel a vorbit despre un nou pact de consolidare a relaţiilor bilaterale, Tratatul de la Aachen, încheiat la începutul acestui an în oraşul german eponim din apropierea frontierei franceze.

“Prin acest lucru, colaborarea noastră ar trebui să devină şi mai puternică”, a spus Merkel în mesajul video. Ea a evidenţiat planurile de a promova contactul direct între cetăţenii din regiunea de frontieră prin finanţarea instituţiilor culturale.

“În plus, va exista un comitet pentru rezolvarea problemelor în regiunile de frontieră. Acest comitet va fi înfiinţat şi ne vom prezenta primele proiecte la consiliile de miniştri franco-germane”, a spus Merkel.

Continue Reading

U.E.

Lunga istorie a alegerilor din Polonia continuă. Astăzi, 13 octombrie, cetățenii polonezi sunt așteptați la urne într-un scrutin legislativ

Published

on

© premierrp / instagram

Polonia își continuă lunga istorie a alegerilor. Duminică, 13 octombrie, au loc alegeri parlamentare.

Partidul Lege și Justiție va încerca să reînnoiască legitimitatea mandatului obținut cu 4 ani în urmă. Până în prezent PLJ a dominat detașat în sondaje cu o preferință mediană de vot de 45%, următoarea forță politică –  Coaliatia Civică – fiind la doar 27-28%, iar cea de-a treia clasată în sondaje – Stânga Unită, o coaliție de trei partide – poate speră la un procentaj de 12-13%, informează RFI.

În Polonia, opoziţia a descris alegerile legislative de duminică ca fiind o luptă „existenţială” pentru a preveni partidul naţionalist de guvernământ să câştige alţi patru ani în fruntea ţării, relatează Adevărul.

PiS a câştigat alegerile din 2015 şi a iniţiat un program de cheltuieli sociale masive, câştigând o largă susţinere. 

Simultan, partidul a fost acuzat de faptul că a atacat sistemul judiciar, a intrat într-un război cultural şi, în ultimele luni, că şi-a folosit presa loială pentru a lansa un război împotriva „ideologiei LGBT”, susţinând că partidul apără valorile adevărate, tradiţionale ale polonezilor. 

Partidele din opoziţie nu au vreo iluzie că PiS va lua cel mai mare număr de voturi, dar speră că nu va avea suficiente pentru a putea forma un guvern şi că forţele liberale şi stângiste din opoziţie ar putea să guverneze ca o coaliţie mai largă.

Din cauza unor calcule mai complicate din sistemul polonez, multe pot depinde de posibilitatea ca două partide mai mici, unul dintre ele de extremă-dreaptă să treacă de pragul de 5 la sută pentru a intra în parlament. Mare parte din sprijinul pe care PiS îl primeşte vine de la oraşe mai mici şi din zona rurală, unde cheltuielile sociale au avut un impaact mai mare.

Din 1991, alegerile din Polonia s-au desfășurat conform unui sistem parlamentar tipic. Polonia alege la nivel național un conducător al statului – președinte și o legislatură. Președintele e ales pentru o perioadă de 5 ani de către alegători. Adunarea Națională are 2 camere. Parlamentul (Seimul Poloniei) are 460 membri, aleși pentru 4 ani prin liste de partid in multi-mandate circumscripte cu un prag de 5% pentru partidele singure și 8% pentru coaliții. Senatul are 100 de membri, aleși pentru 4 ani în 40 de multi-mandate circumscripte. Din 1991 alegerile sunt supravegheate de Comisia Electorală Națională, a cărei diviziune administrativă se numește Biroul Național Electoral.

 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending