Connect with us

#RO2019EU

Corina Crețu, mesaj după întâlnirea Guvernului României cu Colegiul Comisiei Europene: ”A fost un moment istoric pentru mine!”

Published

on

Comisarul european pentru politică regională, Corina Crețu, califică drept ”un moment istoric” participarea sa la la reuniunea comună a Colegiului Comisarilor cu Guvernul României, un moment premergător preluării Președinției Consiliului UE de către România.

Într-un mesaj publicat pe pagina Comisiei Europene, Crețu subliniază că România va deține Președinția Consiliului UE într-un moment plin de provocări, apreciind faptul că politica de coeziune reprezintă o prioritate pentru mandatul României.

FOTO: CaleaEuropeana.ro

Reamintim că premierul Viorica Dăncilă și cabinetul de miniștri au avut, miercuri, la Bruxelles, o întrevedere cu comisarii europeni pe care i-a asigurat că România este deplin pregătită pentru preluarea preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene (UE), de la 1 ianuarie 2019În cadrul reuniunii comune a Guvernului României şi a Colegiului comisarilor, care este organizată în mod tradiţional înaintea preluării Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene de către un stat membru, şeful Executivului de la Bucureşti “a reiterat angajamentul şi voinţa Românei de a exercita o preşedinţie eficientă şi pragmatică”.

Redăm integral conținutul mesajului Corinei Crețu remis CaleaEuropeană.ro:

”Ca Membru al Colegiului Comisarilor și Comisar European pentru politică regională nominalizat de România, a fost o onoare și o plăcere să particip astăzi la reuniunea comună a Colegiului Comisarilor cu Guvernul României, un moment premergător preluării Președinției Consiliului UE de către România. A fost un moment istoric pentru mine!

România va deține Președinția UE într-un moment plin de provocări. Este crucial ca în următoarele șase luni să folosim toate oportunitățile pentru a avansa în negocierea dosarelor prioritare, inclusiv în ceea ce privește politica de coeziune pentru perioada 2021-2027.

Mă bucur să constat că politica de coeziune reprezintă o prioritate pentru Președinția română. Acest lucru oglindește impactul pe care această politică a solidarității l-a avut în ultimii ani în România.

Încheiem acum perioada financiară 2007-2013 cu o rată de absorbție de 91% a fondurilor europene alocate, creându-se astfel peste 51.000 de locuri de muncă, sprijin pentru mii de IMM-uri, modernizări de școli, spitale, instituții sociale și investiții în domeniul transporturilor, acestea din urmă nefiind, din păcate, pe măsura așteptărilor.

Sprijinul puternic al Comisiei Europene continuă și pentru actuala perioadă de programare, 2014-2020. Lucrăm în continuare cu autoritățile române pentru accelerarea implementării proiectelor și pentru pregătirea unui portofoliu solid de proiecte care să îmbunătățească viața oamenilor.

Sprijinul financiar a fost dublat de măsuri adaptate condițiilor specifice ale unor țări, printre care și România, pentru a maximiza impactul politicii de coeziune.

Încă de la începutul mandatului meu, am creat un Grup de Lucru pentru o mai bună implementare (datorită căruia România a reușit performanța de ajunge la 91% absorbție pentru perioada 2007-2013) și Inițiativa pentru regiunile rămase în urmă, pentru a consolida inovarea și competitivitatea în regiunile-pilot selectate.

De asemenea, Comisia a lansat Inițiativa pentru regiunile carbonifere în tranziție, în cadrul căreia am insistat să fie inclusă și Valea Jiului. Astfel, Comisia asistă autoritățile române pentru dezvoltarea economică și socială a Văii Jiului, una dintre cele mai sărace regiuni din Europa.

Aceste inițiative ilustrează cooperarea de zi cu zi a Uniunii Europene cu România.

Comisia Europeană va fi alături de România și după 2020. În propunerea noastră pentru bugetul 2021-2027, România are alocate 27 miliarde de euro prin politica de coeziune, ceea ce înseamnă cu 8% în plus față de actuala perioadă; iar la nivel național, aceasta reprezintă o creștere cu 13% a ajutorului financiar pentru fiecare cetățean român.

Așa cum am transmis și azi, în cadrul lucrărilor comune, este important să existe o tranziție ușoară între Președinția austriacă și cea română, pentru a putea începe cât mai curând negocierile inter-instituționale pe toate dosarele prioritare, inclusiv pe cel privind propunerea Comisiei pentru politica de coeziune de după 2020. 

În încheiere aș dori să reafirm că atât eu personal, cât și Comisia Europeană, suntem gata să sprijinim cu tot ce putem autoritățile române pentru a avea o Președinție de succes”.

 

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

#RO2019EU

Președinția română a Consiliului încheie dosarul prin care UE facilitează protecția consulară pentru cetățenii europeni nereprezentați în țările terțe

Published

on

@romania2019.eu

Președinția română a Consiliului încheie negocierile asupra dosarului privind Directiva prin care Uniunea Europeană facilitează protecția consulară pentru cetățenii nereprezentați ai UE din țările terțe prin simplificarea emiterii de documente de călătorie în regim de urgență sigure și pe scară largă, se arată într-un comunicat.

Directiva actualizează regulile, formatul și caracteristicile de securitate ale documentului  de călătorie în regim de urgență al UE (ETD). Actul legislativ simplifică formalitățile pentru cetățenii UE nereprezentați în țările terțe al căror pașaport sau document de călătorie au fost pierdute, furate sau distruse, pentru a se asigura că aceștia primesc un document de călătorie în regim de urgență de la autoritățile competente alte altui stat membru pentru a le permite să călătorească acasă. Prin urmare, directiva permite cetățenilor UE nereprezentați să-și exercite dreptul la protecție consulară într-un mod mai ușor și mai eficient.

De asemenea, directiva vizează asigurarea coerenței între condițiile specifice și procedurile de emitere a ETD-urilor UE și normele generale privind măsurile de coordonare și cooperare pentru a facilita protecția consulară a cetățenilor UE nereprezentați în țările terțe.

Un document de călătorie în regim de urgență este un document emis pentru o singură călătorie, care permite purtătorului să se întoarcă acasă sau, în mod excepțional, într-o altă destinație, în cazul în care nu are acces la documentul de călătorie obișnuit, de exemplu, pentru că a fost furat sau pierdut. Cetățenii nereprezentați ar trebui să poată solicita un astfel de document la ambasada sau consulatul oricărui stat membru al UE. Statul membru care asistă cetățeanul va verifica apoi statul membru al persoanei în cauză pentru a-și confirma naționalitatea și identitatea. Aceste consultări între statele membre ar trebui efectuate cât mai repede posibil, în general în termen de 5 zile.

Documentul ETD eliberat ar trebui să fie valabil pe perioada necesară pentru efectuarea călătoriei și, cu excepția unor circumstanțe excepționale, pentru cel mult 15 zile calendaristice. Acesta va avea un format uniform (format dintr-o formă și un autocolant), va conține toate informațiile necesare și va îndeplini standarde tehnice înalte pentru a evita falsificarea, inclusiv caracteristicile de securitate recunoscute. Pentru a consolida securitatea, destinatarii unui astfel de document ar trebui să îl returneze autorităților după ce au ajuns acasă în siguranță.

Continue Reading

#RO2019EU

România găzduiește miercuri reuniunea ministerială UE-SUA în domeniul Justiție și Afaceri Interne

Published

on

© EC - Audiovisual Service

Reuniunea ministerială UE – SUA a miniştrilor Justiţiei şi Afacerilor Interne va avea loc, miercuri, la Bucureşti, la Palatul Parlamentului, în contextul exercitării de către România a preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene.

Sesiunea de Justiţie va include discuţii referitoare la cooperarea judiciară în spaţiul cibernetic, precum şi rezilienţa sistemelor electorale şi va fi prezidată de ministrul Ana Birchall, informează Ministerul Justiţiei, pe pagina de Facebook.

Ministeriala este a doua reuniune UE-SUA organizată în timpul preşedinţiei române a Consiliului UE în domeniul Justiţiei şi Afacerilor Interne, după reuniunea în format SOM (Senior Officials Meeting) de la Bucureşti, din 28 februarie.

România are rolul de a prezida întreaga reuniune la care vor fi prezenţi ministrul Justiţiei, Ana Birchall, ministrul Afacerilor Interne, Carmen Dan, şi ministrul delegat pentru Afaceri Europene, George Ciamba.

Uniunea Europeană va fi reprezentată de Vera Jourová, comisar responsabil pentru justiţie, consumatori şi egalitate de gen, Dimitris Avramopoulos, comisar responsabil pentru migraţie, afaceri interne şi cetăţenie, şi Julian King, comisar responsabil pentru securitatea Uniunii.

De asemenea, din partea UE, mai participă Serviciul European de Acţiune Externă, Secretariatul General al Consiliului, EUROPOL, EUROJUST, Coordonatorul UE pentru lupta împotriva terorismului, FRONTEX.

“Aceasta este prima reuniune ministerială la care participă procurorul general al SUA William Barr, conducătorul delegaţiei americane, şi secretarul adjunct ad interim în cadrul Departamentului de Securitate Naţională al SUA, David Pekoske”, arată sursa citată.

Totodată, Finlanda, în calitate de viitoare preşedinţie a Consiliului UE, va fi reprezentată de Maria Ohisalo, ministrul Afacerilor Interne, şi de Anna-Maja Henriksonn, ministru al Justiţiei. Această ţară va participa la lucrări în calitate de observator.

În marja reuniunii ministeriale UE-SUA a miniştrilor Justiţiei şi Afacerilor Interne, ministrul român al Justiţiei va avea întâlniri bilaterale cu procurorul general al SUA, comisarul pentru justiţie, consumatori şi egalitate de gen şi omologul său finlandez.

Dialogul UE-SUA pe dimensiunea externă a domeniilor Justiţie şi Afaceri Interne este unul tradiţional şi are loc semestrial, pe durata fiecărei preşedinţii. 

Continue Reading

#RO2019EU

Premierul Viorica Dăncilă a deschis dineul oferit participanților la reuniunea Reprezentanților Speciali pentru combaterea Antisemitismului

Published

on

© Guvernul României

Premierul Viorica Dăncilă a deschis, în seara de 17 iunie, dineul oferit participanților la reuniunea Reprezentanților Speciali pentru combaterea Antisemitismului, organizată pentru prima dată la București, în perioada 17-18 iunie 2019, potrivit unui comunicat al Guvernului. 

Cu acest prilej, premierul a transmis un mesaj de susținere din partea României a soluțiilor concrete menite să conducă la consolidarea luptei împotriva antisemitismului în Europa, dar și la nivel global.

Viorica Dăncilă a vorbit, în primul rând, despre unitate în fața provocărilor din domeniul drepturilor omului la nivel global.

,,Prezența dumneavoastră la București și fondul discuțiilor capătă o relevanță aparte pentru viitorul societății globale în care trăim. Provocările din domeniul drepturilor omului din țările de unde veniți, din Europa, America, Asia, Australia, Africa, ne determină să devenim mai uniți ca niciodată în a apăra valorile care definesc o societate democratică: libertățile fundamentale, pluralismul și toleranța”

© Guvernul României

În aceste context, premierul României a amintit rolul determinant al educației în combaterea și descurajarea manifestărilor discriminatorii de orice natură.

,,În combaterea și descurajarea manifestărilor antisemite, rasiste și xenofobe, educația în sensul ei larg – tradițională și non-tradițională – are un rol covârșitor. Dar educația nu poate reprezenta un pilon singular în prevenirea și combaterea antisemitismului.

De asemenea, Viorica Dăncilă a vorbit și despre soluțiile care pot fi create la nivel intern și extern pentru prevenirea comportamentelor rasiste, antisemite sau xenofobe

,,Consider că avem nevoie de instrumente complementare în plan național și internațional – prin crearea de coaliții internaționale, prin luări de poziție ferme, prin schimbarea unei legi, prin demararea de proiecte și programe menite să prevină exacerbarea atitudinilor rasiste, antisemite, xenofobe”.

La finalul intervenției sale, primul ministru a dat asigurări celor prezenți că ,,Guvernul României va susține inițiativele care își propun să reafirme valorile democratice universale”.

Acest eveniment se înscrie în rândul reuniunilor la nivel înalt dedicate prevenirii și combaterii antisemitismului organizate sub mandatul Președinției române a Consiliului UE.

Continue Reading

Facebook

Advertisement

Trending