Connect with us

#RO2019EU

Corina Crețu, mesaj după întâlnirea Guvernului României cu Colegiul Comisiei Europene: ”A fost un moment istoric pentru mine!”

Published

on

Comisarul european pentru politică regională, Corina Crețu, califică drept ”un moment istoric” participarea sa la la reuniunea comună a Colegiului Comisarilor cu Guvernul României, un moment premergător preluării Președinției Consiliului UE de către România.

Într-un mesaj publicat pe pagina Comisiei Europene, Crețu subliniază că România va deține Președinția Consiliului UE într-un moment plin de provocări, apreciind faptul că politica de coeziune reprezintă o prioritate pentru mandatul României.

FOTO: CaleaEuropeana.ro

Reamintim că premierul Viorica Dăncilă și cabinetul de miniștri au avut, miercuri, la Bruxelles, o întrevedere cu comisarii europeni pe care i-a asigurat că România este deplin pregătită pentru preluarea preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene (UE), de la 1 ianuarie 2019În cadrul reuniunii comune a Guvernului României şi a Colegiului comisarilor, care este organizată în mod tradiţional înaintea preluării Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene de către un stat membru, şeful Executivului de la Bucureşti “a reiterat angajamentul şi voinţa Românei de a exercita o preşedinţie eficientă şi pragmatică”.

Redăm integral conținutul mesajului Corinei Crețu remis CaleaEuropeană.ro:

”Ca Membru al Colegiului Comisarilor și Comisar European pentru politică regională nominalizat de România, a fost o onoare și o plăcere să particip astăzi la reuniunea comună a Colegiului Comisarilor cu Guvernul României, un moment premergător preluării Președinției Consiliului UE de către România. A fost un moment istoric pentru mine!

România va deține Președinția UE într-un moment plin de provocări. Este crucial ca în următoarele șase luni să folosim toate oportunitățile pentru a avansa în negocierea dosarelor prioritare, inclusiv în ceea ce privește politica de coeziune pentru perioada 2021-2027.

Mă bucur să constat că politica de coeziune reprezintă o prioritate pentru Președinția română. Acest lucru oglindește impactul pe care această politică a solidarității l-a avut în ultimii ani în România.

Încheiem acum perioada financiară 2007-2013 cu o rată de absorbție de 91% a fondurilor europene alocate, creându-se astfel peste 51.000 de locuri de muncă, sprijin pentru mii de IMM-uri, modernizări de școli, spitale, instituții sociale și investiții în domeniul transporturilor, acestea din urmă nefiind, din păcate, pe măsura așteptărilor.

Sprijinul puternic al Comisiei Europene continuă și pentru actuala perioadă de programare, 2014-2020. Lucrăm în continuare cu autoritățile române pentru accelerarea implementării proiectelor și pentru pregătirea unui portofoliu solid de proiecte care să îmbunătățească viața oamenilor.

Sprijinul financiar a fost dublat de măsuri adaptate condițiilor specifice ale unor țări, printre care și România, pentru a maximiza impactul politicii de coeziune.

Încă de la începutul mandatului meu, am creat un Grup de Lucru pentru o mai bună implementare (datorită căruia România a reușit performanța de ajunge la 91% absorbție pentru perioada 2007-2013) și Inițiativa pentru regiunile rămase în urmă, pentru a consolida inovarea și competitivitatea în regiunile-pilot selectate.

De asemenea, Comisia a lansat Inițiativa pentru regiunile carbonifere în tranziție, în cadrul căreia am insistat să fie inclusă și Valea Jiului. Astfel, Comisia asistă autoritățile române pentru dezvoltarea economică și socială a Văii Jiului, una dintre cele mai sărace regiuni din Europa.

Aceste inițiative ilustrează cooperarea de zi cu zi a Uniunii Europene cu România.

Comisia Europeană va fi alături de România și după 2020. În propunerea noastră pentru bugetul 2021-2027, România are alocate 27 miliarde de euro prin politica de coeziune, ceea ce înseamnă cu 8% în plus față de actuala perioadă; iar la nivel național, aceasta reprezintă o creștere cu 13% a ajutorului financiar pentru fiecare cetățean român.

Așa cum am transmis și azi, în cadrul lucrărilor comune, este important să existe o tranziție ușoară între Președinția austriacă și cea română, pentru a putea începe cât mai curând negocierile inter-instituționale pe toate dosarele prioritare, inclusiv pe cel privind propunerea Comisiei pentru politica de coeziune de după 2020. 

În încheiere aș dori să reafirm că atât eu personal, cât și Comisia Europeană, suntem gata să sprijinim cu tot ce putem autoritățile române pentru a avea o Președinție de succes”.

 

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

#RO2019EU

Premierul Viorica Dăncilă: Președinția română a Consiliului Uniunii Europene a închis de la preluarea mandatului 43 de dosare legislative

Published

on

Președinția română a Consiliului Uniunii Europene a închis de la preluarea mandatului 43 de dosare legislative, între acestea aflându-se și acordul politic provizoriu obținut în această săptămână pe directivei privind gazele naturale, care va conduce la consolidarea securităţii energetice a UE, a declarat premierul Viorica Dăncilă, vineri, în deschiderea şedinţei de guvern, informează Agerpres.

”Am avut în această săptămână o serie de reuniuni cu rezultate foarte bune în exercitarea Preşedinţiei rotative a Consiliului Uniunii Europene. În ultimele zile zile am obţinut consens pe 12 teme importante pentru proiectul european. În total, de la preluarea mandatului, am închis 43 de dosare legislative, 5 dintre ele au fost deja confirmate de ambasadorii statelor membre, iar pentru 37 am obţinut acorduri politice provizorii cu Parlamentul European”, a precizat Viorica Dăncilă.

Premierul a precizat că acordul politic provizoriu obținut în această săptămână pe revizuirea directivei privind gazele naturale va conduce la consolidarea securității energetice a Uniunii Europene.

”Este un succes recunoscut în plan internaţional, un dosar complex, aflat în discuţie de mai bine de un an de zile, pe care am obţinut un acord în doar câteva săptămâni de la preluarea Preşedinţiei. De asemenea, un progres substanţial a fost şi în privinţa directivei privind drepturile de autor, un dosar aflat pe masa discuţiilor de trei ani. Miercuri seară, am ajuns la un acord provizoriu cu Parlamentul European pe actualizarea legislaţiei privind dreptul de autor ca parte a procesului de creare a unei veritabile pieţe unice digitale în UE. Sunt şi alte domenii importante în care Preşedinţia română a Consiliului UE a obţinut rezultate notabile, şi mă refer la siguranţa şi transparenţa lanţului alimentar, promovarea vehiculelor nepoluante, combaterea terorismului şi a infracţiunilor grave, transport mai eficient şi mai sigur, pescuit şi instituirea unei autorităţi europene a muncii”, a mai declarat Dăncilă.

”Săptămâna următoare vom conduce lucrările Consiliului Afaceri Externe, Consiliului Competitivitate şi Consiliului Afaceri Generale la Bruxelles şi vom găzdui la Bucureşti reuniunea informală a miniştrilor responsabili pentru comerţ. Am încredere că în cadrul tuturor reuniunilor viitoare vom continua să obţinem rezultate bune pentru toate statele membre”, a anunţat Dăncilă.

Continue Reading

#RO2019EU

Agenția Spațială Română și misiunea permanentă a României pe lângă organizațiile internaționale de la Viena au organizat cu ocazia RO2019EU evenimentul ,,Space as Enabler”

Published

on

Pe 13 februarie 2019, Agenția Spațială Română (ROSA) și Misiunea Permanentă a României pe lângă Organizațiile Internaționale cu sediul la Viena au organizat evenimentul „Space as Enabler”, în cadrul celei de-a 56-a sesiuni a Subcomitetului Științific și Tehnic al UN COPUOS. Evenimentul a fost organizat cu ocazia Președinției României la Consiliul Uniunii Europene.

FOTO: RO2019EU/ Facebook

Evenimentul a început cu discursurile de deschidere ale ambasadorului Cristian Istrate, șeful Misiunii Permanente a României pe lângă Organizațiile Internaționale cu sediul la Viena, dlui Marius-Ioan Piso, șeful delegației României la UN-COPUOS, ambasadorului Didier Lenoir, șeful delegației Uniunii Europene la Organizațiile Internaționale de la Viena, șeful delegației Agenției Spațiale Europene (ESA), dna Simonetta di Pippo, director al Biroului Națiunilor Unite pentru Afaceri Spațiale, și dlui Dumitru Dorin Prunariu, co-vicepreședinte al Grupului de Lucru Agenda Spațiului 2030.

Dl. Marius-Ioan Piso, Președinte și Director General al Agenției Spațiale Române (ROSA), a prezentat Strategia Spațială a României și Prioritățile privind Spațiul, în contextul Președinției române a Consiliului Uniunii Europene.

Foto: ROSA

Evenimentul a inclus alte trei prezentări:

  • Echipamente de integrare a sateliților mici, dl Mugurel Bălan, Centrul de Competențe ROmanian nanoSatellite Technology;
  • Date de Observare a Pământului pentru monitorizarea defrișării, dl Cristian Flueraru, Terrasigna;
  • Educație spațială – încurajarea și implicarea elevilor în domeniile STEM, dra Cristina Stancu, Biroul European de Resurse pentru Educație Spațială (ESERO) România.

Continue Reading

#RO2019EU

#RO2019EU. Uniunea Europeană va dispune de un cadru mai solid de reglementare și supraveghere a băncilor

Published

on

Ambasadorii la UE au aprobat, vineri, un acord la care au ajuns Preşedinţia română şi Parlamentul cu privire la o serie de norme revizuite care urmăresc reducerea riscurilor în sectorul bancar din UE, informează un comunicat de presă al Consiliului UE, anunță un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

”Măsurile de reducere a riscurilor convenite astăzi vor asigura că sectorul bancar dispune de capital suficient pentru a acorda împrumuturi persoanelor fizice şi juridice în condiţii de siguranţă. Totodată, contribuabilii sunt protejaţi împotriva eventualelor dificultăţi cu care s-ar putea confrunta băncile”, a declarat ministrul Finanţelor din România, Eugen Teodorovici.

Pachetul convenit de către Consiliu şi Parlament cuprinde două regulamente şi două directive, referitoare la: cerinţele de capital impuse băncilor (modificări aduse Regulamentului nr. 575/2013 şi Directivei 2013/36/UE) şi redresarea şi rezoluţia băncilor aflate în dificultate (modificări aduse Directivei 2014/59/UE şi Regulamentului nr. 806/2014).

Pachetul de reducere a riscurilor vizează punerea în aplicare a reformelor convenite la nivel internaţional în urma crizei financiare din 2007-2008 în vederea consolidării sectorului bancar şi a soluţionării provocărilor care au rămas de abordat în privinţa stabilităţii financiare. Prezentate în noiembrie 2016, acestea includ elemente convenite de Comitetul de la Basel pentru supraveghere bancară şi de Consiliul pentru Stabilitate Financiară (CSF).

Una dintre principalele măsuri convenite pentru reducerea riscurilor în sistemul bancar este consolidarea cadrului pentru rezoluția instituțiilor bancare. Acesta le impune instituțiilor de importanță sistemică globală (”G-SII”) să aibă o mai mare capacitate de absorbție a pierderilor și de recapitalizare prin stabilirea de cerințe în ceea ce privește valoarea și calitatea fondurilor proprii și a pasivelor eligibile (MREL) pentru a asigura un proces eficace și ordonat de ”recapitalizare internă”. Acesta oferă, de asemenea, garanții provizorii și posibile măsuri suplimentare pentru autoritățile de rezoluție.

Pachetul consolidează şi cerinţele de capital impuse băncilor în vederea reducerii stimulentelor pentru asumarea excesivă de riscuri, incluzând un indicator obligatoriu al efectului de levier, un indicator obligatoriu de finanţare stabila netă şi stabilirea de norme sensibile la risc pentru tranzacţiile cu titluri de valoare şi instrumente derivate.

În plus, pachetul bancar conţine măsuri pentru a îmbunătăţi capacitatea de creditare a băncilor şi pentru a facilita un rol mai important al băncilor pe pieţele de capital, cum ar fi: reducerea sarcinilor administrative pentru băncile mai mici şi mai puţin complexe, legate în special de cerinţele de raportare şi de informare; consolidarea capacităţii băncilor de a acorda împrumuturi IMM-urilor şi de a finanţa proiecte de infrastructură.

Pachetul bancar conţine, de asemenea, un cadru pentru cooperare şi schimb de informaţii între diferitele autorităţi implicate în supravegherea şi rezoluţia grupurilor bancare transfrontaliere. Măsurile convenite menţin echilibrul obţinut prin poziţia Consiliului între competenţele autorităţilor de supraveghere din ţara de origine şi din ţara gazda pentru a facilita fluxurile transfrontaliere de capital şi lichiditate, asigurând, în acelaşi timp, un nivel adecvat de protecţie a deponenţilor şi creditorilor şi stabilitatea financiară în toate statele membre. De asemenea, acordul introduce modificări pentru a îmbunătăţi cooperarea între autorităţile competente cu privire la aspecte legate de supravegherea activităţilor de combatere a spălării banilor.

Textul va fi supus revizuirii experților juriști-lingviști. Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene vor fi invitate ulterior să adopte în prima lectură regulamentul propus.

Continue Reading

Facebook

Advertisement

Trending