Connect with us

Corina Crețu

Corina Crețu, mesaj la finalul mandatului de comisar european: A fost o onoare pentru mine să fiu parte a echipei Juncker. Privesc cu încredere spre noile provocări din mandatul de europarlamentar

Published

on

©Corina Cretu/ Facebook

Sunt mândră de cei aproape cinci ani în care am fost comisar european pentru Politică Regională și privesc cu încredere spre noile provocări din mandatul pe care îl încep săptămâna viitoare în cadrul Parlamentului European, a precizat Corina Crețu într-o postare pe pagina sa de Facebook, mesaj ce vine la finalul perioadei în care aceasta a fost membru în Comisia Juncker și înainte de a-și prelua noile atribuții în calitate de europarlamentar.

”A fost o onoare pentru mine să fiu parte a echipei Juncker timp de aproape cinci ani. Sunt ani de care sunt foarte mândră, ani în care am muncit mult și în care am încercat să ajut toate Statele Membre ale UE să atragă fonduri europene pentru propria dezvoltare și pentru a le oferi o viață mai bună tuturor cetățenilor europeni”, a mai scris Crețu, mulțumindu-le și celor care au făcut parte din Cabinetul său și echipei de specialiști din cadrul DG REGIO.

Aceasta a trecut în revistă o parte din realizările obținute în cei aproape cinci ani de mandat: ”Grupul de lucru pentru o mai bună implementare; Grupul la nivel înalt pentru simplificare, Inițiativa privind regiunile mai puțin dezvoltate sau cea pentru regiunile carbonifere aflate în tranziție; măsurile speciale pe care le-am luat pentru Grecia, precum și Agenda Urbană a UE”.

”Includ aici și propunerea noastră privind bugetul politicii de coeziune și noile regulamente simplificate de folosire a fondurilor europene după 2021. Sunt mulțumită de toate aceste rezultate bune pe care le-am obținut împreună”, a mai spus Crețu.

”De săptămâna viitoare mă reîntorc în Parlamentul European, urmând să îmi încep mandatul de europarlamentar, câștigat în urma votului românilor din 26 mai 2019, in urma increderii acordate echipei PRO Romania. Sunt mândră de cei aproape cinci ani în care am fost Comisar European pentru Politica Regională și privesc cu încredere spre noile provocări din mandatul pe care îl începe săptămâna viitoare în cadrul Parlamentului European, din partea PRO România.

Le mulțumesc încă o dată tuturor – inclusiv pentru acest moment de suflet, foarte emoționant pentru mine”, a conchis Corina Crețu.

Citiți și:
Corina Crețu va activa în trei comisii importante în Parlamentul European – REGI, CONT și AGRI: ”Sunt sigură că pot sprijini în continuare țara mea”

Potrivit unei informații oferită în exclusivitate CaleaEuropeană, comisarul Corina Crețu, care va renunța la 1 iulie la mandatul de comisar european și va prelua la 2 iulie un nou mandat de membru al Parlamentului European, va activa în calitate de membru al Comisiei pentru dezvoltare regională (REGI) și al Comisiei pentru control bugetar (CONT) ale legislativului european, iar în același timp va fi și membru supleant al Comisiei pentru agricultură (AGRI).

Corina Crețu a mai fost membru al Parlamentului European în perioada 2007-2014, la începutul mandatului 2014-2019 fiind aleasă și vicepreședinte al Parlamentului, înainte de a renunța la mandat pentru a deveni cel de-al treilea comisar european din istoria apartenenței României la UE.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Corina Crețu

Corina Crețu, intervenție privind raportul de audit al Curții de Conturi Europene privind aplicarea procedurilor de azil în Grecia și Italia

Published

on

© European Union 2017 - Source : EP

Eurodeputatul Corina Crețu a adresat Comisiei Europene și Curții de Conturi Europene o întrebare privind soluțiile pe termen scurt, mediu și lung pe care le-au identificat pentru a remedia blocajele legate de aplicarea eficientă a procedurilor de azil la nivelul Uniunii Europene, în contextul în care în Italia și Grecia, țările care gestionează cele mai multe sosiri din fluxul migratoriu și care primesc cei mai mulți bani pentru migrație, acordarea protecției internaționale este un proces de lungă durată.

,,În ultimii ani, Uniunea Europeană s-a confruntat cu un val fără precedent de migranți, care a rezultat într-o creștere a aplicațiilor de azil. Criza migrației a atins cote maxime în 2015, când au ajuns peste 1 milion de migranți pe continent, dar în anii următori fluxul s-a diminuat pentru a ajunge la un nivel pre-criză. Deși bugetul original pentru gestionarea migrației era de 160 milioane euro pentru 2014-2015, până în 2019 el a ajuns la 1,1 miliarde de euro”, a afirmat Corina Crețu.

Cu toate acestea, a punctat aceasta, ,,sunt întristată să constat că sunt discrepanțe mari între obiectivele de asistență pe migrație și azil ale UE și ceea ce s-a realizat concret.  În ciuda îmbunătățirii capacității de gestionare a migranților de către autoritățile italiene și grecești, Italia și Grecia fiind două dintre statele membre care au cea mai mare alocare financiară pentru azil, acordarea protecției internaționale este încă un proces tărăgănat din cauza procedurilor foarte lungi ca timp”. De asemenea, a precizat eurodeputatul centrele de primire a refugiaților au o capacitate depășită, cooperarea cu țările de origine a migranților în vederea returnării este dificilă”,

În acest context, a spus Corina Crețu, ,,mă întreb dacă este o problemă la cadrul legislativ din aceste două state sau pur și simplu statele membre nu implementează corect procedurile privind azilul. De asemenea, ea a întrebat ,,care sunt soluțiile pe termen scurt, mediu și lung pe care le-au identificat Comisia și Curtea de Conturi Europeană pentru a remedia aceste blocaje”

Intervenția fostului comisar european pentru politică regională a avut loc în cadrul Comisiei pentru Control Bugetar din Parlamentul European, care a dezbătut joi Raportul Curții de Conturi Europene ,,Azil, relocare și returnare a migranților: Este timpul să intensificăm acțiunile pentru a aborda disparitățile dintre obiective și rezultate”.

În cadrul acestui raport de audit, Curtea a evaluat dacă acțiunile de sprijin finanțate de UE pentru Grecia și Italia și-au atins obiectivele și dacă procedurile de azil și de returnare au fost eficiente și rapide.

Continue Reading

Corina Crețu

Corina Crețu avertizează: România este dezavantajată de formula de calcul pentru distribuirea fondurilor europene din propunerea privind CFM 2021-2027 a președinției finlandeze a Consiliului

Published

on

© European Union 2018 - Source : EP

România a avut șansa de a ajunge la un acord pe Cadrul Financiar Multianual (CFM) 2021-2027 în timpul mandatului său la Președinția Consiliului UE, care ar fi avantajat-o la distribuirea fondurilor europene, însă șansa a fost ratată, iar acum, propunerea Președinției finlandeze o dezavantajează, transmite eurodeputatul Corina Crețu, fost comisar european pentru politică regională, într-un mesaj pe Facebook. 

,,La 2 mai 2018, Comisia Europeană a propus un proiect de Buget al Uniunii Europene (Cadrul Financiar Multianual) echilibrat și echitabil pentru următorii șapte ani (2021 – 2027). Propunerea a fost precedată de o muncă asiduă, iar dacă aceasta va fi adoptată, pentru prima dată în istoria Uniunii Europene Politica de Coeziune va avea cea mai importantă alocare (374 de miliarde EUR pentru perioada 2021 – 2027)”, scrie Corina Crețu. 

Aceasta reamintește că, în calitate de comisar european pentru Politică Regională, convinsă fiind de nevoia reducerii decalajelor dintre regiunile europene, am luptat pentru un mod de calcul care să avantajeze țările mai puțin dezvoltate, iar fondurile europene să se aloce în funcție de Produsul Intern Brut pe cap de locuitor. Potrivit acestui mod de calcul, România, Bulgaria, Grecia, Spania și Italia ar avea mai multe fonduri europene pentru exercițiul financiar 2021-2027”, precizează fostul înalt oficial european. 

De asemenea, Corina Crețu subliniză cu regret faptul că ,,România ar fi avut șansa să adopte acest Buget pe parcursul mandatului său la Președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene, dar a ratat această oportunitate, iar actualmente negocierile pentru Cadrul Financiar Multianual sunt blocate din cauza poziției unor state membre care refuză să contribuie cu o sumă mai mare la Bugetul UE”. 

Mai mult, ,,Președinția Finlandeză a Consiliului Uniunii Europene propune o altă formulă de calcul decât cea stabilită inițial, care dezavantajează România”, explică eurodeputatul, adăugând că ,,suntem într-un moment crucial și trebuie să depunem toate eforturile ca formula de calcul inițială să fie păstrată”. Altfel, atenționează aceasta, ,,riscăm să pierdem sume importante de bani, în lipsa cărora dezvoltarea pe termen mediu a României ar putea avea de suferit”.

Corina Crețu a mai transmis că militează împreună cu președintele Pro România, Victor Ponta, pentru reducerea decalajelor dintre state și ,,sperăm ca Guvernul si Președintele României să lupte în Consiliu pentru păstrarea variantei de Buget propuse de Comisia Juncker anul trecut”. 


Președinția finlandeză  a Consiliului Uniunii Europene a transmis, joi, statelor membre propunerea pentru următorul buget pe termen lung al UE, cadrul financiar multianual (CFM) pentru 2021-2027. Propunerea este un buget de 1 087 miliarde EUR pentru perioada de șapte ani, egală cu 1,07% din venitul național brut (VNB) al statelor membre ale UE. Bugetul propus se concentrează pe noile priorități ale UE, precum acțiunea climatică, cercetarea și inovarea și gestionarea migrației. De asemenea, asigură finanțarea pentru o politică agricolă reformată și pentru o politică de coeziune care să sprijine creșterea.

Cu toate acestea, este improbabil ca Parlamentul European să accepte propunerea Consiliului. 

Parlamentul și Comisia Europeană și-au exprimat deja nemulțumirea și îngrijorarea privind reducerile severe din propunerea înaintă de președinția finlandeză a Consiliului.

Propunerea Finlandei de a limita CFM 2021-2027 la 1,07% din venitul național brut (VNB) al blocului a ajuns sub plafonul de 1,11% prezentat de Comisie, dar peste nivelul de 1% impus de cel mai mare contributor net, Germania. De asemenea, cifra propusă de președinția finlandeză este mult sub așteptările Parlamentului European care susține majorarea propunerii Comisiei la 1,3% din VNB al UE. 

David Sassoli, președintele Parlamentului European, a exprimat o poziție comună cu cea a președintelui Comisiei Europene, precizând că noua propunere de buget multianual înaintată de Finlanda este ,,mult, mult sub nevoi și nu permite realizarea programului de lucru al Comisiei, pentru care aceasta a obținut votul de încredere al Parlamentului”. 

Citiți și Comisia și Parlamentul European, nemulțumite de ,,reducerile severe” propuse de Finlanda pentru bugetul UE 2021-2027: Anumite guverne nu vor să investească în Europa

De asemenea, Sassoli a avertizat că Parlamentul European nu îți va da consimțământul asupra CFM în absența unui acord paralel privind finanțarea din resurse proprii ale UE.

În acest sens, săptămânile următoare ,,vor fi cruciale pentru momentul în care Parlamentul își va explicita propria poziție în ceea ce privește contribuția națională la bugetul european în fața cetățenilor și factorilor politici”, a precizat președintele instituției.

Situaţia viitorului cadru bugetar multianual va fi discutată la Consiliul European din 12-13 decembrie. Liderii UE şi-au stabilit ca ţintă sfârşitul anului în curs pentru definitivarea acestui buget, care trebuie adoptat de statele membre în unanimitate.

Continue Reading

Corina Crețu

Corina Crețu, intervenție în PE privind întârzierea adoptării CFM 2021-2027: Statele membre trebuie să-și asume responsabilitatea unor negocieri mai intense

Published

on

© Corina Crețu/Facebook

Fostul comisar european pentru politică regională, eurodeputatul Corina Crețu, a luat cuvântul în Comisia pentru Control Bugetar, unde a avut loc descărcarea de gestiune pe Bugetul General al Uniunii Europene pentru anul 2018, susținută de Comisarul European responsabil de Buget și Administrare, Johannes Hahn. 

În intervenția sa, Corina Crețu a vorbit despre efectele negative pe care le poate avea asupra implementării a peste 100 de mii de proiecte întârzierea obținerii unui acord între Parlamentul European și Consiliu pe tema Cadrului Financiar Multianual 2021-2027. Aceasta a reamintit membrilor Comisiei pentru Control Bugetar că o situație similară s-a petrecut și pe finalul mandatului Comisiei Barrosso. 

,,În ceea ce privește Cadrul Financiar Multianual, dle. Hahn, ați vorbit despre 13 decembrie 2013. Este clar că nu puteam începe în 2014 din cauza întârzierii adoptării cu întârziere a legislației și din cauza depunerii târzii de către echipa Barrosso a proiectului. Nu spun acest lucru pentru că eram comisar în echipa Juncker, dar realitatea este realitate. Avem acum pe masa Parlamentului propunerea Consiliului privind CFM 2021-2027, dar progresul este în continuare blocat. Am vorbit în Comisia REGI despre necesitatea de a avea relații mai bune cu Consiliul, însă este nevoie și de voința acestuia pentru că este nevoie întotdeauna de doi pentru a dansa tango”, a precizat eurodeputatul român. 

,,CFM nu progresează și va fi aproape imposibil de a începe perioada de implementare la 1 ianuarie 2020 pentru că avem peste 100 de mii de proiecte care sunt periclitate de întârzierea aceasta”, a explicat Corina Crețu care a mai spus că, în acest context, ,,Parlamentul trebuie să joace un rol pentru a debloca situația și de a înregistra progrese de îndată. Rândul trecut a fost nevoie de 173 de trialoguri pe CFM, iar noi am avut doar trei de data aceasta. Aici vreau să subliniez și responsabilitatea statelor membre. Cred că noi, cei din PE, evităm să vorbim despre această situație”, a punctat aceasta. 


Președinția finlandeză  a Consiliului Uniunii Europene a transmis, joi, statelor membre propunerea pentru următorul buget pe termen lung al UE, cadrul financiar multianual (CFM) pentru 2021-2027. Propunerea este un buget de 1 087 miliarde EUR pentru perioada de șapte ani, egală cu 1,07% din venitul național brut (VNB) al statelor membre ale UE. Bugetul propus se concentrează pe noile priorități ale UE, precum acțiunea climatică, cercetarea și inovarea și gestionarea migrației. De asemenea, asigură finanțarea pentru o politică agricolă reformată și pentru o politică de coeziune care să sprijine creșterea.

Cu toate acestea, este improbabil ca Parlamentul European să accepte propunerea Consiliului. 

Parlamentul și Comisia Europeană și-au exprimat deja nemulțumirea și îngrijorarea privind reducerile severe din propunerea înaintă de președinția finlandeză a Consiliului.

Propunerea Finlandei de a limita CFM 2021-2027 la 1,07% din venitul național brut (VNB) al blocului a ajuns sub plafonul de 1,11% prezentat de Comisie, dar peste nivelul de 1% impus de cel mai mare contributor net, Germania. De asemenea, cifra propusă de președinția finlandeză este mult sub așteptările Parlamentului European care susține majorarea propunerii Comisiei la 1,3% din VNB al UE. 

David Sassoli, președintele Parlamentului European, a exprimat o poziție comună cu cea a președintelui Comisiei Europene, precizând că noua propunere de buget multianual înaintată de Finlanda este ,,mult, mult sub nevoi și nu permite realizarea programului de lucru al Comisiei, pentru care aceasta a obținut votul de încredere al Parlamentului”. 

Citiți și Comisia și Parlamentul European, nemulțumite de ,,reducerile severe” propuse de Finlanda pentru bugetul UE 2021-2027: Anumite guverne nu vor să investească în Europa

De asemenea, Sassoli a avertizat că Parlamentul European nu îți va da consimțământul asupra CFM în absența unui acord paralel privind finanțarea din resurse proprii ale UE.

În acest sens, săptămânile următoare ,,vor fi cruciale pentru momentul în care Parlamentul își va explicita propria poziție în ceea ce privește contribuția națională la bugetul european în fața cetățenilor și factorilor politici”, a precizat președintele instituției.

Situaţia viitorului cadru bugetar multianual va fi discutată la Consiliul European din 12-13 decembrie. Liderii UE şi-au stabilit ca ţintă sfârşitul anului în curs pentru definitivarea acestui buget, care trebuie adoptat de statele membre în unanimitate.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending