Connect with us

Corina Crețu

Corina Crețu: Nutresc speranța ca Brexit-ul să nu fie un ”adio”, ci un ”la revedere”, iar Marea Britanie să revină în marea familie europeană într-un viitor cât mai apropiat

Published

on

© Corina Crețu/Facebook

de Corina Crețu

Se încheie o săptămână emoționantă la Bruxelles, marcată de votarea, în Parlamentul European, a Acordului privind retragerea Marii Britanii din Uniunea Europeană.

Începând de mâine, Marea Britanie își va pierde cei 73 de Membri ai Parlamentului European. E finalul unei perioade lungi de incertitudine care a debutat odată cu validarea rezultatelor referendumului din iunie 2016, dar începe o perioadă de tranziție care – conform actualelor previziuni – se va încheia la finalul acestui an.

Eram comisar european pentru politică regională când am aflat că britanicii au votat majoritar pentru ieșirea din Uniunea Europeană și am fost cuprinsă de tristețe pentru că toți din Comisia Europeană speram că referendumul nu va trece, că rațiunea va învinge. Din păcate, nu a fost așa, iar primele două lucruri la care m-am gândit au fost ceea ce se va întâmpla cu Uniunea Europeană într-un scenariu fără precedent, dar și cu cetățenii europeni, în special cu cei români care locuiesc în Marea Britanie. După cum știm, românii reprezintă a doua cea mai mare populație de imigranți din Uniune, după polonezi, numărul lor ridicându-se undeva la aproximativ jumătate de milion.

Căutând vinovații pentru această situație, tindem să ne uităm doar la trecutul apropiat, la campania dinaintea scrutinului în care susținătorii apartenenței la UE nu au fost suficient de eficienți în a deconstrui miturile și neadevărurile despre relația dintre Regatul Unit și UE. Este adevărat că aceste lucruri au fost hotărâtoare pentru rezultatul de astăzi, însă ideea Brexit-ului fusese sedimentată în decursul a ani de zile. Să ne amintim, de pildă, că primul referendum pentru părăsirea Uniunii (pe atunci Comunitatea Economică Europeană) a avut loc la doar doi ani de la aderare, apoi felul în care Margaret Thatcher a guvernat relația cu Bruxelles-ul a fost destul de glacial, iar în cele din urmă, dezinformarea și minciunile perpetuate de Nigel Farage și al său UKIP despre beneficiile avute de cetățenii altor state membre pe spatele contribuabililor britanici, despre esticii care le fură locurile de muncă sau despre supunerea Marii Britanii la deciziile unor funcționari europeni din umbră, au creat ruptura finală în mentalul cetățenilor obișnuiți. Realitatea a fost stâlcită, iar politicienii britanici pro-UE nu au fost în stare să domolească îngrijorarea britanicilor.

Din păcate, ceea ce a fost un scenariu sumbru timp de mai bine de trei ani, a devenit realitate, iar pierderi vor fi atât de partea Marii Britanii, cât și a UE. Pe de-o parte, Uniunea își va pierde unul dintre cei mai mari contribuitori neți și statul care atrăgea cele mai multe investiții, iar pe de alta, este un șoc politic după care Europa își va reveni cu greu. Perioada de incertitudine premergătoare Brexit a inflamat tendințele anti-UE și populismul care au devenit adevărate forțe de mobilizare populară în unele state membre. Însă, Marea Britanie va fi marele perdant prin prisma impactului economic generat de relocarea pe continent a multor companii care operau acolo și, totodată, prin prisma influenței politice pe care o poate exercita la nivel internațional în raport cu UE, SUA și China. Desigur, trebuie să recunoaștem că și Uniunea ar fi fost mult mai relevantă la nivel internațional cu Marea Britanie în componența sa.

Uitându-ne și la impactul în particular asupra cetățenilor români, ar fi de notat câteva aspecte, precum faptul că românii, la fel ca cetățenii celorlalte state membre, nu vor mai beneficia de dreptul automat de a lucra în Marea Britanie, în absența unui statut de rezident; costurile pentru tinerii români care vor dori să studieze în Marea Britanie vor crește, iar posibilitatea de a accesa împrumuturi pentru studii acolo va scădea; și, nu în ultimul rând, România ar putea contribui mai mult cu 150 milioane de euro anual la Bugetul UE, ceea ce ar reprezenta o creștere cu aproximativ 10% față de contribuțiile din prezent.

În orice caz, odată ce Brexit-ul se va fi produs, urmează o etapă la fel de dificilă sau poate mai dificilă decât negocierile pentru retragere și anume, negocierea viitorului parteneriat dintre UE și Regatul Unit, în care componenta comercială va avea un rol semnificativ. Cert este că jumătate de secol de istorie nu poate fi ștearsă cu buretele și sunt convinsă că cele două părți vor ajunge la un acord în interesul ambelor. Personal, nutresc speranța ca Brexit-ul să nu fie un „adio”, ci un „la revedere”, iar Marea Britanie să revină în marea familie europeană într-un viitor cât mai apropiat.

Opiniile exprimate reprezintă viziunea autorului.

Corina Crețu a fost membru al Parlamentului European din 2007, anul aderării României la UE, și până în 2014. 

Din noiembrie 2014 a fost comisar pentru politică regională din partea României în Comisia Europeană condusă de Jean-Claude Juncker. De la începutul legislaturii 2014-2019 și până la preluarea mandatului de comisar european, Corina Crețu a ocupat funcția de vicepreședinte al Parlamentului European.

La 1 iulie 2019 a demisionat din funcție pentru a reveni în Parlamentul European ca urmare a alegerilor europene, fiind eurodeputat din partea Partidului Pro România și membru al grupului Socialiștilor și Democraților din Parlamentul European. În legislativul actual, Crețu este membră în Comisiile REGI și CONT, precum și membru supleant în Comisia AGRI.

Corina Crețu

Eurodeputatul Corina Crețu anunță că “România ar putea beneficia de mai mulți bani” europeni după ce Comisia REGI a votat opinia sa privind redresarea UE

Published

on

© Corina Cretu/ Facebook

România va putea beneficia de mai mulți bani din Mecanismul de Redresare și Reziliență al Uniunii Europene, a afirmat eurodeputatul Corina Crețu, într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro în care anunță că în Comisia pentru dezvoltare regională din Parlamentul European (REGI) a fost votată săptămâna trecută opinia sa privind Mecanismul de Redresare și Reziliență.

”Dar dincolo de aceste aspecte tehnice, există mai multe vești bune pentru România: am pledat pentru punerea la dispoziția Statelor Membre a unor resurse financiare suplimentare pentru anii bugetari 2023-2024, condiția fiind ca statul interesat să depună o cerere în acest sens – ceea ce înseamnă că și România ar putea beneficia de mai mulți bani, în cazul in care va face pașii necesari. Totodată, am reușit prin mari eforturi să renunțăm la toate condiționalitățile macrofinanciare pentru acordarea acestui ajutor financiar prin Mecanismul de Redresare și Reziliență, ceea ce din nou avantajează statele cu economii mai puțin dezvoltate, cum este și România””, a spus Corina Crețu.

Pe marginea acestei Opinii au fost discutate, în Comisia REGI, 247 de amendamente legislative. În urma negocierilor, au fost adoptate majoritatea amendamentelor de compromis și majoritatea amendamentelor depuse.

Totodată, Crețu a explicat care sunt principalele aspecte decise, la propunerea sa, în Comisia pentru Dezvoltare Regională a Parlamentului European, printre care cel puțin 60% din suma disponibilă pentru sprijinul nerambursabil va trebui să fie accesat de Statele Membre până la 31 decembrie 2024 – în loc de 2022, cum era prevăzut inițial, iar suma rămasă ar trebui să fie accesată până la 31 decembrie 2025 – în loc de 2024, propunerea inițială.

De, asemenea. Se va stabili și un proces foarte clar prin care fiecare Stat Membru va face public Planul său de Redresare și Reziliență. Aceste planuri vor trebui prezentate până la data de 30 aprilie a anului în care se cere sprijinul financiar, după ce – în anul precedent – a fost prezentat un proiect de plan, alături de proiectul de Buget.

Continue Reading

Corina Crețu

Comisia REGI din PE a votat opinia eurodeputatului Corina Crețu privind Mecanismul de Redresare și Reziliență, cu un buget de 672,5 miliarde de euro

Published

on

© European Union 2019 - Source : EP

Comisia pentru dezvoltare regională din Parlamentul European (REGI) a votat săptămâna trecută opinia eurodeputatului Corina Crețu privind Mecanismul de Redresare și Reziliență al Uniunii Europene, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Pe marginea acestei Opinii au fost discutate, în Comisia REGI, 247 de amendamente legislative. În urma negocierilor, au fost adoptate majoritatea amendamentelor de compromis și majoritatea amendamentelor depuse.

”Mecanismul de Redresare și Reziliență, cu un buget de peste 600 miliarde EUR, a fost conceput pentru a oferi Statelor Membre sprijinul financiar necesar investițiilor și reformelor care să atenueze șocul pandemiei COVID-19. Dar acest sprijin va fi oferit doar în baza unor planuri elaborate de fiecare Guvern național în parte, document prin care statele vor trebui să demonstreze faptul că banii vor ajunge acolo unde e cel mai mult nevoie de ei în această perioadă, și anume în domenii precum coeziunea, sustenabilitatea și digitalizarea”, a afirmat europarlamentarul Corina Crețu, raportor asupra opiniei privind Mecanismul de Redresare și Reziliență.

Totodată, aceasta a explicat care sunt principalele aspecte decise, la propunerea sa, în Comisia pentru Dezvoltare Regională a Parlamentului European.   

”Cel puțin 60% din suma disponibilă pentru sprijinul nerambursabil va trebui să fie accesat de Statele Membre până la 31 decembrie 2024 – în loc de 2022, cum era prevăzut inițial, iar suma rămasă ar trebui să fie accesată până la 31 decembrie 2025 – în loc de 2024, propunerea inițială. Tot până în 2025 am propus și extinderea termenului limită pentru împrumuturile acordate Statelor Membre”, a declarat Corina Crețu.

”Se va stabili și un proces foarte clar prin care fiecare Stat Membru va face public Planul său de Redresare și Reziliență. Aceste planuri vor trebui prezentate până la data de 30 aprilie a anului în care se cere sprijinul financiar, după ce – în anul precedent – a fost prezentat un proiect de plan, alături de proiectul de Buget. Ca atare, procedurile vor fi relativ stricte, deci e important ca Guvernele naționale să-și planifice foarte bine acest proces. Evaluarea Planului de Recuperare și Reziliență a fiecărui Stat se va face de către Comisia Europeană, dar după consultarea Parlamentului European. Statul Membru în cauză va trebui să furnizeze toate informațiile suplimentare solicitate și poate revizui planul său dacă este necesar, înainte de prezentarea sa oficială”, a mai adăugat europarlamentarul Corina Crețu.

”Dar dincolo de aceste aspecte tehnice, există mai multe vești bune pentru România: am pledat pentru punerea la dispoziția Statelor Membre a unor resurse financiare suplimentare pentru anii bugetari 2023-2024, condiția fiind ca statul interesat să depună o cerere în acest sens – ceea ce înseamnă că și România ar putea beneficia de mai mulți bani, în cazul in care va face pașii necesari. Totodată, am reușit prin mari eforturi să renunțăm la toate condiționalitățile macrofinanciare pentru acordarea acestui ajutor financiar prin Mecanismul de Redresare și Reziliență, ceea ce din nou avantajează statele cu economii mai puțin dezvoltate, cum este și România””, a conchis Corina Crețu.

Conform procedurilor din cadrul Parlamentului European, Corina Crețu urmează să transmită o scrisoare către comisiile ECON si BUDG prin intermediul căreia vor fi prezentate amendamentele și compromisurile votate.

Continue Reading

Corina Crețu

Corina Crețu: Întârzierile de la linia de metrou M5 se pot repeta și în cazul liniei M6 spre aeroportul Otopeni, pentru care există deja bani de la UE

Published

on

© Corina Cretu/ Facebook

Fostul comisar european pentru politica regională, Corina Crețu, actualmente eurodeputat, atrage atenția că întârzierile de la linia de metrou M5 se pot repeta și în cazul liniei M6 spre aeroportul Otopeni, pentru care UE a aprobat o finanțare de 520 milioane de euro în 2019. 

„Normalitatea care a venit mai târziu: linia de metrou M5. Din păcate, termenul pentru M6 rămâne încă necunoscut. Mă bucur că, în sfârșit, toți cei care locuim în București – precum și cei care vizitează Capitala – putem beneficia de deschiderea liniei de metrou M5. În 2017 am aprobat în calitate de Comisar European pentru Politică Regională suma de 252 milioane EUR din Fondul de coeziune, special pentru acest proiect. Atunci, finalizarea lucrărilor era prevăzută pentru iunie 2018. Așadar, sunt aproape doi ani și jumătate de întârziere”, amintește Corina Crețu. 

Fostul comisar subliniază, însă, că „dincolo de nerespectarea acestui termen (care nu este, din păcate, primul), cred că e important să privim către proiectele viitoare”, făcând referire la un proiect de infrastructură de transport urban asemănător, însă cu potențialul de a ridica Bucureștiul la nivelul altor capitale europene în ceea ce privește dezvoltarea rețelei de transport public cu conexiune spre marile aeroporturi. 

„În 2019 am aprobat 520 de milioane EUR pentru construcția liniei 6 de metrou, între zona 1 Mai și centrul comercial Băneasa (unde urmează să fie amplasată stația Tokyo), precum și pentru achiziționarea a douăsprezece garnituri de metrou, fiecare cu câte șase vagoane. În final, acest proiect ar urma să lege stația de metrou 1 Mai de Aeroportul Internațional Otopeni – ceea ce ar înscrie Bucureștiul în rândul marilor capitale europene, care au o infrastructură bine pusă la punct între aeroport și centrul orașului”, spune politicianul român. „Deocamdată, însă, nu e cunoscut niciun termen de finalizare”, adaugă Corina Crețu, exprimându-și speranța „ca bucureștenii să beneficieze și de această linie de metrou cât mai curând posibil, pentru că banii deja există”.

Continue Reading

Facebook

U.E.3 hours ago

Franța, Lituania și Letonia propun UE un plan de protejare a alegerilor în Europa împotriva atacurilor cibernetice

Cristian Bușoi3 hours ago

Eurodeputatul Cristian Bușoi: România dependentă de cărbune are nevoie de timp pentru a asigura securitatea energetică în vederea tranziției ecologice

POLITICĂ3 hours ago

Ambasadoarea Franței în România, decorată de președintele Klaus Iohannis pentru contribuţia excepţională avută la dezvoltarea relaţiilor politico-diplomatice

U.E.4 hours ago

UE reia negocierile privind aderarea la Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Cetățenii europeni ar putea contesta acțiunile UE la CEDO

ROMÂNIA4 hours ago

România susține o abordare coordonată în UE pentru restricționarea liberei circulații ca răspuns la pandemia COVID-19

U.E.5 hours ago

Germania transmite Regatului Unit că UE nu va accepta redeschiderea Acordului de retragere: Acest tratat internațional a fost semnat cu doar nouă luni în urmă și deja îl puneți sub semnul întrebării ?

NATO5 hours ago

Mircea Geoană, președintele Board-ului pentru inovare din cadrul NATO: Trebuie să păstrăm nealterată supremația tehnologică a Alianței

PPE6 hours ago

PPE solicită redefinirea relației cu China, „ca partener global esențial”, ținând cont de universalitatea valorilor fundamentale

COMISIA EUROPEANA6 hours ago

Comisia Europeană își exprimă încrederea deplină pentru vicepreședinta Vera Jourova, după ce premierul Ungariei i-a cerut demisia

U.E.6 hours ago

Premierul Viktor Orban, scrisoare către președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în care cere demisia vicepreședintelui Vera Jourova după ce aceasta din urmă l-a criticat pe liderul de la Budapesta

SUA1 day ago

Alegeri prezidențiale SUA: Ambasadorul Adrian Zuckerman explică procedura de vot prin corespondență pentru cetățenii americani din România

COMISIA EUROPEANA1 day ago

Uniunea Vamală: Comisia Europeană, nou plan de acțiune care să creeze condiții mai bune de funcționare, inovare și eficiență pentru vămile din UE

Marian-Jean Marinescu1 day ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu susține reducerea emisiilor de carbon în toate domeniile, dar cu condiția protejării locurilor de muncă în zonele afectate

CONSILIUL EUROPEAN1 week ago

Charles Michel, apel la liderii lumii la 75 de ani de la crearea ONU: Curajul nostru de astăzi va crea oportunități pentru ca generațiile de mâine să-și deschide aripile

ROMÂNIA2 weeks ago

Ludovic Orban, la începerea lucrărilor la conducta submarină Midia – MGD: Susținem investițiile în gaze naturale care pot genera dezvoltare economică și creșterea calității vieții

Dragoș Pîslaru2 weeks ago

Dragoș Pîslaru: România trebuie să găzduiască viitoarea agenție a UE pentru cercetări biomedicale. Nu mai putem rata o nouă ocazie

Dacian Cioloș2 weeks ago

Dacian Cioloș: Legătura dintre bani și valori și consolidarea resurselor proprii sunt două aspecte esențiale în reconstrucția proiectului european

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Seceta pedologică din România, menționată de Ursula von der Leyen în pledoaria pentru salvarea ”planetei noastre fragile”: Am văzut tot ce se întâmplă în jurul nostru: de la incendiile din Oregon până la culturile din România distruse de cea mai puternică secetă de zeci de ani

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Comisia Europeană va numi în premieră un coordonator anti-rasism care să lucreze direct cu societatea civilă și instituțiile

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Ursula von der Leyen anunță investiții de până la 20% din valoarea fondului de redresare Next Generation EU pentru a pava „calea europeană spre era digitală”

Advertisement
Advertisement

Trending