Connect with us

Corina Crețu

Corina Crețu: “Parlamentul European vine in sprijinul muncitorilor disponibilizati de la Mechel Campia Turzii”

Published

on

In plin scandal intre Putere si Opozitie pe tema nominalizarii sale de catre Guvernul Ponta ca si candidat la functia de Comisar European, Corina Cretu a dat un comunicat de presa, privind sprijinirea muncitorilor disponibilizati la Campia Turzii. Potrivit comunicatului transmis catre caleaeuropeana.ro, europarlamentarul PSD Corina Crețu, Vicepreședinte al Parlamentului European anunta ca a votat astăzi, in cadrul Comisiei pentru ocuparea fortei de munca si afaceri sociale a Parlamentul European, in favoarea mobilizarii Fondului european de ajustare la globalizare (FEG) pentru persoanele disponibilizate de SC Mechel Câmpia Turzii SA.

corina-cretu„Aceasta decizie este foarte importanta deoarece vine în sprijinul a 1000 de foști angajați ai Mechel Câmpia Turzii, oameni pe care i-am întâlnit acum câteva luni și care își pierduseră orice speranță. Astfel, lucratorii concediati vor beneficia de servicii personalizate care asigura reinsertia profesionala a acestora ”, a declarat astăzi, după vot, Corina Crețu.

„Raportul votat astazi subliniaza reactia rapida a autoritatilor din Romania care inca din luna martie 2012 au inceput implementarea acestui pachet de servicii personalizate, respectiv cu mult inainte de a se lua decizia la nivel european. Ma bucura faptul ca am reusit da adoptam acest Raport si astfel, la fel ca și în cazul muncitorilor disponibilizați de la Jucu, sa venim in sprijinul celor care au avut de suferit si a familiilor lor”, a mai adăugat europarlamentarul PSD.

Corina Crețu

Eurodeputatul Corina Crețu, mesaj de condoleanțe pentru David Sassoli: Parlamentul European pierde azi un europenist convins

Published

on

© Corina Cretu/ Facebook

Europarlamentarul Corina Crețu regretă trecerea în neființă a președintelui Parlamentelui European, David Sassoli, „un jurnalist, om politic, un prieten.”

„David a fost un coleg, prieten, am îndeplinit împreuna o perioada funcția de Vice-președinți ai Parlamentului European, instituție care pierde azi un europenist convins, dar mai presus de toate un om sensibil și atent la nevoile semenilor săi. Un jurnalist, om politic, un prieten”, a scris Corina Crețu într-un mesaj pe pagina de Facebook.

„Nimic nu este posibil fără oameni, nimic nu este durabil fără instituţii” – acesta a fost motto-ul său, citându-l adesea pe Jean Monnet, unul din părinții fondatori ai Uniunii Europene.

Preşedintele Parlamentul European David Sassoli a încetat din viaţă marţi la spitalul din orașul italian Aviano, la ora 01:15, la vârsta de 65 de ani, a anunțat purtătorul său de cuvânt Roberto Cuillo, într-o postare pe Twitter.

Președintele PE David Sassoli a încetat din viață la ora 1.15, la 11 ianuarie, la CRO din Aviano( PN), Italia, unde era internat. Data și locul înmormântării vor fi comunicate în următoarele ore“, a precizat Cuillo.

După ce s-a vindecat de leucemie, sănătatea i-a devenit călcâiul lui Ahile. Fumător pasionat şi ”bon vivant”, el a fost spitalizat în septembrie anul trecut în stare gravă din cauza unei pneumonii, ceea ce l-a făcut să lipsească din Parlament timp de câteva săptămâni, aminteşte EFE, potrivit Agerpres. Luni, Parlamentul European a confirmat că David Sassoli, care  a fost internat pe 26 decembrie “din cauza unei complicaţii grave ca urmare a unei disfuncţii a sistemului imunitar”. Acest lucru a fost făcut public abia luni, două săptămâni mai târziu, când purtătorul său de cuvânt a anunţat anularea tuturor evenimentelor sale publice. În urma acestui anunţ, paginile sociale ale liderilor instituţiilor europene şi ale mai multor şefi ai principalelor grupuri din Parlamentul European, precum şi ale clasei politice italiene, au fost pline de mesaje de susţinere şi afecţiune pentru preşedintele Parlamentului European.

Social-democratul italian, care înainte de a intra în politică în urmă cu aproximativ un deceniu a avut o lungă carieră în jurnalism, a fost ales preşedinte al Parlamentului European în iulie 2019 şi se afla în ultima săptămână a mandatului său, în condiţiile în care marţea viitoare Parlamentul va alege un nou preşedinte, întrucât a ajuns la jumătatea acestei legislaturi (2019-2024).

Este pentru prima dată în istoria Parlamentului European când un preşedinte în exerciţiu a murit. În conformitate cu Regulamentul de procedură al Parlamentului, primul vicepreşedinte trebuie să exercite funcţia de preşedinte până la alegerea unui succesor. În acest caz, prim-vicepreşedintele este Roberta Metsola din partea Partidului Popular European (PPE) din Malta, care era deja favorită pentru a câştiga postul în cadrul remanierii de la sesiunea plenară de la Strasbourg de săptămâna viitoare.

Fost prezentator de ştiri la o televiziune italiană, care nu era predispus la izbucniri, dar controla cu fermitate dezbaterile din hemiciclu, Sassoli a preluat preşedinţia Parlamentului European în urma negocierilor dintre principalele forţe politice şi guverne pentru preşedinţiile celor trei instituţii europene, amintește AFP într-un obituar jurnalistic în memoria liderului PE.

Comisia Europeană a mers la PPE (dreapta pro-europeană), condusă de Ursula von der Leyen, Consiliul Uniunii Europene la liberali avându-l ca şef pe Charles Michel şi Parlamentul European la socialişti cu David Sassoli în frunte.

Naţionalitatea sa, partidul din care făcea parte – al doilea ca mărime din grupul social-democrat – şi cunoştinţele sale despre instituţie – fusese unul dintre vicepreşedinţii din legislatura precedentă – au făcut din el, în ultima clipă, omul potrivit pentru acest post.

În semn de solidaritate în mijlocul pandemiei, a pus la dispoziţie spaţiile goale ale Parlamentului, atât la Strasbourg, cât şi la Bruxelles, pentru a pregăti mese pentru familiile nevoiaşe şi pentru a înfiinţa un centru de testare COVID-19, conchide sursa citată.

Sassoli a condus Parlamentul European în timpul celei mai grave crize din istoria UE – pandemia – și în timpul punerii pe șine a celui mai mare plan de redresare aprobat vreodată în Uniunea Europeană.

Continue Reading

Corina Crețu

Corina Crețu: La 15 ani de la aderare, trebuie să ne gândim la rolul României în UE și la cum putem contribui la proiectul european

Published

on

© European Union 2017 - Source : EP

Europarlamentarul Corina Crețu a transmis, într-un mesaj ocazionat de aniversarea a 15 ani de la aderarea României la UE, că trebuie să ne gândim cu toată seriozitatea la rolul nostru în Uniunea Europeană și la modul în care putem contribui la proiectul european, având în vedere potențialul pe care îl are România.

“La exact 15 ani de la aderarea României la Uniunea Europeană, îmi doresc ceea ce cred că își doresc, de fapt, toți românii: o țară mai prosperă, în care lupta împotriva sărăciei și solidaritatea socială își fac simțită prezența în viața fiecărui cetățean. Cred că acum, la un deceniu și jumătate de la momentul la care România a devenit Stat Membru al UE, trebuie să ne gândim cu toată seriozitatea la rolul nostru în Uniunea Europeană și la modul în care putem contribui la proiectul european, având în vedere potențialul pe care îl are România. Uniunea Europeană nu e ceva abstract, nu e ceva exterior nouă. Fiecare dintre noi suntem, de fapt, Uniunea Europeană! La mulți ani tuturor! La mulți ani României în Uniunea Europeană!”, a scris Corina Crețu, pe Facebook.

România a împlinit la 1 ianuarie 2022 15 ani de la aderarea sa la Uniunea Europeană, moment care a sigilat despărțirea țării noastre de perioada post-comunism și care a marcat intrarea în cel mai puternic proiect integraționist politico-economic, cu beneficii incontestabile pentru cele peste 20 milioane de cetățeni români care, de la 1 ianuarie 2007, au devenit și cetățeni ai Uniunii Europene.

România aniversează un deceniu și jumătate de la aderarea la Uniunea Europeană cu un sentiment majoritar de sprijin cetățenesc pentru această apartenență, cea mai mare parte a măsurătorilor sociologice din ultimii 15 ani înregistrând, de cele mai multe ori, o susținere de peste 50%. Acest nivel de susținere este datorat în mod incontestabil beneficiilor concrete de care România și cetățenii săi s-au bucurat în acești 15 ani: de la apartenența la cea mai mare piață comună din lume la dreptul de liberă circulație al persoanelor și până la beneficiile economice de peste 66 de miliarde de euro intrate în țara noastră prin intermediul fondurilor europene, cu încă 80 de miliarde de euro care sunt alocate României în acest deceniu.

România a deținut în perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2019 prima sa președinție la nivelul Consiliul Uniunii Europene, un mandat ce se aștepta a fi marcat de ieșirea Marii Britanii din UE la 29 martie, de alegerile pentru Parlamentul European și debutul negocierilor pentru viitoarea garnitură de lideri ai instituțiilor UE, de negocierile pentru Cadrul Financiar Multianual, de primul summit al UE de Ziua Europei, de la Sibiu, și adoptarea Agendei Strategice a UE 2019-2024”.

De asemenea, până la 31 iulie 2021, țara noastră a beneficiat de nu mai puțin de 66 de miliarde de euro din fonduri europene.

Potrivit balanței financiare nete, evoluţia fluxurilor financiare dintre România şi Uniunea Europeană arată că țara noastră a primit 66,2 miliarde de euro, în timp ce a cotizat la bugetul Uniunii Europene cu 22,8 miliarde de euro.

România a primit 66,2 miliarde de euro de la Comisia Europeană și a contribuit la bugetul Uniunii Europene cu 22,8 miliarde de euro, în perioada 1 ianuarie 2007 – 31 iulie 2021, conform datelor furnizate de Ministerul Finanțelor Publice. Astfel, după 15 ani de apartenență, România înregistrează un sold pozitiv de 43,39 de miliarde de euro, fonduri europene primite de țara noastră peste banii cu care a contribuit la bugetul UE.

România a încheiat anul 2020 cu un record, reușind să obțină aproape 80 de miliarde de euro la negocierile referitoare la fondul de redresare Next Generation EU de 750 de miliarde de euro și privitoare la Cadrul Financiar Multianul 2021-2027, fonduri care vor putea fi utilizate pe parcursul anilor 2021-2026 în cazul NGEU și până în 2027 în privința CFM.

România poate beneficia de aproape 80 de miliarde de euro până la finalul acestui deceniu, care sunt distribuite astfel 29,2 miliarde din Mecanismul de redresare și reziliență (reprezentând 4,52% din acest instrument), 28,22 miliarde din fondurile de coeziune (reprezentând 7,52%), 19,34 miliarde din politica agricolă comună (reprezentând 5,58%) și 1,94 miliarde din Fondul pentru o Tranziție Justă (reprezentând 11,09%).

România a încheiat 2021 cu un PNRR de 29,2 miliarde de euro aprobat de către Comisia Europeană și Consiliul Uniunii Europene, iar prima tranșă de prefinanțare de 1,8 miliarde de euro a fost transferată țării noastre, o a doua tranșă fiind așteptată la începutul lunii ianuarie.

Tot din perspectivă economică, PIB-ul României a ajuns la aproape 220 de miliarde de euro în prezent față de aproximativ 98 de miliarde de euro în anul 2005.

Continue Reading

Corina Crețu

Corina Crețu, mesaj la 32 ani de la Revoluția Română: Peste o mie de români au căzut victime. Mulțumită lor suntem membri ai NATO și ai Uniunii Europene

Published

on

© Corina Crețu/ Facebook

Prin jertfa românilor care și-au pierdut viața în timpul Revoluției Române din Decembrie 1989, România este acum stat membru al NATO și al Uniunii Europene, a afirmat europarlamentarul Corina Crețu, în contextul în care în aceste zile se împlinesc 32 de ani de la prăbușirea regimului comunist din România.

“Peste o mie de români au căzut victime represaliilor, dintre care câteva sute și-au pierdut viața. Cu trecerea timpului, jertfa lor capătă o semnificație tot mai mare. Mulțumită lor și celor care au avut curajul să înfrunte un aparat de stat represiv, suntem membri ai NATO și ai Uniunii Europene. Dincolo de nemulțumirile inerente privind tranziția, dar mai ales suferințele create de pandemie, de crizele suprapuse (sanitara, socială si economică), totuși ne bucurăm astăzi de dreptul de a circula liber, de a ne stabili, de a munci și de a învăța oriunde dorim în Europa. Au fost greșeli și mai sunt multe, foarte multe de făcut pentru ca Romania sa își câștige locul pe îl merita in Europa și in lume. Dar acest lucru este in primul rând responsabilitatea autorităților române”, a precizat Corina Crețu.

“Astăzi însă este despre eroi – Eroii Revoluției. Lor le datorăm mult din ceea ce este România astăzi. În memoria lor și în numele generațiilor viitoare, trebuie să ducem mai departe speranțele de atunci ale poporului român. Orice pas înapoi este o întinare a idealurilor care ne-au animat pe toți la finele anului 1989 și pentru care ei au dat totul. Nu vă vom uita niciodată!”, a adăugat ea.

În 1989, România a fost singura ţară fost-comunistă în care trecerea de la totalitarism la democraţie s-a făcut prin violenţă şi în care conducătorii vechiului regim au fost executaţi. Între 16 şi 20 decembrie 1989 a avut loc aşa-numita “Revoluţie de la Timişoara”, iar 21 decembrie este considerată prima zi a Revoluţiei în Bucureşti. Atunci, demonstranţii s-au adunat în apropierea Hotelului Intercontinental din Piaţa Universităţii şi au ridicat o baricadă în faţa dispozitivului de intervenţie.

La 20/21 decembrie 1989, Comitetul Municipal al Partidului Comunist Român (PCR) decide organizarea, în Piaţa Republicii (Piaţa Palatului) din faţa sediului Comitetului Central al PCR, a unui mare “miting popular” care să condamne “acţiunile huliganice” de la Timişoara.

Desfăşurarea mitingului a fost transmisă în direct la radio şi televiziune. Discursul lui Nicolae Ceauşescu a fost întrerupt de huiduieli şi fluierături ale grupurilor de protestatari, constituite spontan. Mitingul s-a spart, iar pe străzile din jur mii de oameni au manifestat pentru democraţie şi împotriva dictaturii.

În cursul serii, demonstranţii, majoritatea tineri, s-au adunat în apropierea Hotelului Intercontinental din Piaţa Universităţii, unde au ridicat o baricadă în faţa dispozitivului de intervenţie. Forţele de ordine au primit dispoziţie să “cureţe zona”. În cursul nopţii, s-a tras asupra demonstranţilor, fiind înregistraţi morţi şi răniţi. De asemenea, numeroşi manifestanţi au fost arestaţi şi duşi la închisoarea Jilava, din apropierea Bucureştiului.

Continue Reading

Facebook

MAREA BRITANIE2 mins ago

Premierul britanic apără dreptul suveran al Ucrainei de a ”aspira la aderarea la NATO”: Vladimir Putin nu poate ”rescrie normele” internaționale

INTERNAȚIONAL18 mins ago

Șefa diplomației canadiene, Melanie Joly, avertizează că orice incursiune în Ucraina va avea consecințe grave, inclusiv sancțiuni coordonate foarte dure

ONU30 mins ago

Secretarul general al ONU i-a propus Angelei Merkel să prezideze un consiliu consultativ format din foști șefi de stat și de guvern

RUSIA40 mins ago

Casa Albă avertizează că “Rusia ar putea ataca în orice moment Ucraina”, în timp ce Antony Blinken și Serghei Lavrov se vor întâlni la Geneva pentru a căuta o “portiţă de ieşire diplomatică” din criză

COMISIA EUROPEANA16 hours ago

Afganistan: UE sprijină educația, sănătatea și mijloacele de trai ale populației afgane cu 268,3 milioane de euro

CONSILIUL UE16 hours ago

Ministrul de Finanţe, Adrian Câciu: Implementarea directivei privind nivelul minim de impozitare de 15% pentru grupurile multinaționale din UE reprezintă o prioritate pentru România

ROMÂNIA17 hours ago

România va avea un nou Plan Național de Combatere a Cancerului. Prof. Univ. Dr. Patriciu Achimaș-Cadariu îl va prezenta mâine la Palatul Cotroceni

COMISIA EUROPEANA17 hours ago

Un nou set de instrumente privind modalitățile de atenuare a interferențelor străine în cercetare și inovare în UE a fost publicat de Comisia Europeană

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI17 hours ago

Eurodeputatul Victor Negrescu, scrisoare către Emmanuel Macron prin care solicită ca aderarea României la Schengen să se afle printre obiectivele președinției franceze a Consiliului UE

RUSIA18 hours ago

Annalena Baerbock îi transmite lui Serghei Lavrov în prima vizită la Moscova că Germania este pregătită să apere regulile comune, chiar dacă va plăti ”un preț economic ridicat”

RUSIA18 hours ago

Annalena Baerbock îi transmite lui Serghei Lavrov în prima vizită la Moscova că Germania este pregătită să apere regulile comune, chiar dacă va plăti ”un preț economic ridicat”

PARLAMENTUL EUROPEAN23 hours ago

După 20 de ani, conducerea Parlamentului European este preluată de o femeie: Roberta Metsola, a treia femeie din istorie aleasă președinte al PE

RUSIA2 days ago

Germania dă asigurări Kievului că va face ”totul pentru a garanța securitatea Ucrainei și Europei” și avertizează Rusia că va ”plăti un preț ridicat” dacă va recurge la ”un nou act de agresiune”

CHINA2 days ago

Forumul de la Davos: Președintele Chinei atrage atenția că o confruntare globală ”nu rezolvă problemele” și ar putea avea ”consecințe catastrofale”

SUA5 days ago

SUA sunt pregătite atât pentru discuții, cât și pentru represalii față de Rusia, nefiind clar că Moscova a decis „în mod categoric” să întreprindă o acțiune militară în Ucraina

NATO7 days ago

Klaus Iohannis reafirmă obiectivul creșterii prezenței militare SUA în România în contextul tensiunilor cu Rusia: Punerea sub semnul întrebării a arhitecturii de securitate europene este inacceptabilă

ROMÂNIA7 days ago

Klaus Iohannis: Finalizarea aderării României la Spaţiul Schengen este “deosebit de importantă”. Finalizarea MCV, o altă prioritate majoră

FONDURI EUROPENE3 weeks ago

Premierul Nicolae Ciucă va prelua monitorizarea operaționalizării PNRR: La începutul lui 2022 urmează să intre în contul statului încă 1,9 miliarde de euro, prefinanțare din împrumutul acordat României

ROMÂNIA3 weeks ago

Guvernul lucrează la un plan de acțiune din bani europeni care să transforme România într-un lider regional pentru dezvoltare durabilă până în 2030

ROMÂNIA3 weeks ago

Nicolae Ciucă, prima întâlnire cu reprezentanții AmCham România: Stimularea investițiilor străine și atragerea de fonduri europene prin PNRR și CFM, soluții pentru prosperitate și bunăstare

Advertisement

Team2Share

Trending