Connect with us

Corina Crețu

Corina Crețu pledează pentru accelerarea proiectelor dunărene ale României: Fără Dunăre, România nu va putea atinge ținta de 37% privind tranziția verde

Published

on

© Corina Crețu / Facebook

Europarlamentarul Corina Crețu, fost comisar european pentru politică regională, a făcut o pledoarie pentru accelerarea implementării proiectelor de pe malul Dunării, de la Tulcea, în contextul în care în 2021 se împlinesc 10 ani de la lansarea Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării (SUERD) – un mecanism important menit să ajute orașele riverane Dunării să se dezvolte.

“Tulcea este un bun exemplu în acest sens, dar per ansamblu cred că nu s-a reușit o dezvoltare la potențialul maxim al acestei regiuni. Cred că se poate face mult mai mult în domenii precum turismul, energia sustenabilă, iar prin SUERD România poate deveni un actor-cheie în regiune”, a spus Crețu, aflată într-o vizită la Tulcea, într-un interviu pentru infotulcea.ro.

Mai mult decât atât, având în vedere că Rezervația Biosferei Delta Dunării este singura ITI (Investiție Teritorială Integrată) din România, există posibilitatea de a finanța investiții majore prin fonduri structurale europene, care ar reprezenta o oportunitate unică pentru dezvoltarea socială și economică a regiunii, a mai arătat europarlamentarul.

 

În interviul menționat, Corina Crețu a deplâns faptul că România nu a făcut îndeajuns pentru ca Strategia Dunării să sprijine orașele riverane acestui fluviu.

“Eu mi-am exprimat şi în calitate de comisar european dezamăgirea pe timpul guvernărilor care au fost. Am făcut nenumărate întâlniri unde România nu a fost reprezentată la nivel de ministru, m-am şi zbătut ca România să aibă preşedinţia Dunării a fost toată colaborarea din partea celorlalte țări. Din păcate, așa cum am spus s-au cheltuit bani dar 10% e puţin din ce se putea face. Deci un schimb de bune practici, se puteau face mult mai multe lucruri. dar cred că așa cum spuneţi trebuie să ne ţinem de această Strategie”, a explicat ea.

Europarlamentarul român a mai indicat că Pactul Verde European poate fi un imbold pentru Strategia Dunării și pentru obiectivele climatice ale României.

“Sigur că poate fi un imbold pentru că în primul rând există această condiționalitate a planurilor naționale de redresare și dezvoltare 37% trebuie să meargă către tranziţia verde şi către reducerea emisiilor de carbon. Am văzut și aici, venind spre Tulcea că s-au făcut paşi importanţi pe câmpurile acelea eoliene, deci s-a investit mult şi cred că se poate face mai mult în domeniul acestei energii sustenabile care ar da un imbold industriei din regiune şi poate să devină lider. Deci este evident că fără Delta Dunării România nu va putea atinge, și fără Dunăre, acest target de 37% pentru tranziţia verde. Şi mai sunt 20% pentru digitalizare. Deci acestea sunt lucruri foarte clare pe lângă care Comisia nu poate trece acceptându-le mai puţin sau mai mult. Deci trebuie investit masiv în Delta Dunării,  ar fi şi în beneficiul României şi a judeţelor care trăiesc pe malul Dunării”, a mai precizat Corina Crețu.

Strategia Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării (SUERD) este una din cele patru strategii macroregionale ale UE. SUERD reprezintă o platformă de cooperare a statelor din bazinul Dunării destinată dezvoltării economice și sociale a macro-regiunii dunărene şi un cadru de articulare între obiectivele prioritare de dezvoltare națională și cele ale Strategiei „Europa 2020“ pentru o creștere inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii, asumată de către statele membre ale Uniunii Europene.

La Strategia Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării participă paisprezece state: nouă state membre ale Uniunii Europene (Austria, România, Bulgaria, Cehia, Croația, Germania – ca stat federal și prin landurile Baden-Württemberg și Bavaria, Slovacia, Slovenia, Ungaria) și cinci state terțe (Bosnia-Herțegovina, Muntenegru, Serbia, Republica Moldova și Ucraina). Strategia are patru mari obiective, respectiv: interconectarea regiunii Dunării, protejarea mediului ambiant în regiunea Dunării, creșterea prosperității în regiunea Dunării și consolidarea regiunii Dunării, fiind structurată pe 11 arii prioritare.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Corina Crețu

Eurodeputatul Corina Crețu face apel la ”o guvernare coerentă, îndreptată către cetățean”: ”România pierde zilnic 20 de milioane de euro, bani europeni”

Published

on

© European Union 2019 - Source : EP

Eurodeputatul Corina Crețu a atras atenția că ”România pierde zilnic 20 de milioane de euro, bani europeni, pe care nu îi folosește din PNRR și Cadrul Financiar Multianual 2021-2027, la care se adaugă pierderile din Cadrul Financiar Multianual 2014-2020”, toate acestea având loc ”în mijlocul celei mai grave crize sanitare cu care s-a confruntat vreodată țara noastră.”

Fostul comisar pentru politică regională în perioada 2014-2019 a amintit de ”lipsa celor trei spitale regionale (de la Cluj, Iași și Craiova) a căror finanțare am aprobat-o pe parcursul mandatului meu.”

”Acum, mai mult decât oricând, România are nevoie de o guvernare coerentă, îndreptată către cetățean. Altfel, neîncrederea în instituții naționale și în Uniunea Europeană va continua să crească, ceea ce e îngrijorător și, pe termen lung, extrem de dăunător”, și-a exprimat îngrijorarea Corina Crețu.

România va beneficia în perioada 2021-2027 de fonduri europene în valoare de aproximativ 80 de miliarde, după cum urmează: 29,2 miliarde de euro din Mecanismul de redresare și reziliență, elementul central al NextGenerationEU, aproximativ 28 de miliarde de euro din fondurile structurale și de coeziune, 19 miliarde de euro din Politica Agricolă Comună, și aproape 2 miliarde euro din Fondul pentru o Tranziție Justă.

Formal, Comisia Europeană a adoptat la 27 septembrie o evaluare pozitivă a planului de redresare și de reziliență al României. 

Țara noastră a transmis Planul Național de Redresare și Reziliență la 31 mai și l-a publicat la 2 iunie, dispunând de o alocare de 29,2 miliarde de euro, 14,2 miliarde de euro granturi și 14,9 miliarde de euro împrumuturi, acestea din urmă fiind contractate la o dobândă foarte avantajoasă, de 0,085%.

PNRR-ul României este structurat pe 15 componente care acoperă toți cei șase piloni prevăzuți în Regulament: tranziția verde; transformarea digitală; creșterea inteligentă, sustenabilă și favorabilă incluziunii; coeziunea socială și teritorială; sănătate, reziliență economică, socială și instituțională; politici pentru noua generație. 

De asemenea, Parlamentul European a aprobat pachetul de coeziune pentru perioada 2021-2027, în valoare totală de 373 de miliarde de euro (prețuri curente) distribuiți astfel:

  • Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) – 226 de miliarde de euro pentru finanțare regională, cu sprijin personalizat pentru anumite regiuni și zone și o atenție sporită acordată orașelor și dezvoltării urbane durabile; sprijinirea competitivității și a creării de locuri de muncă în întreprinderile mici și mijlocii. Finanțat de FEDR, programul Interreg va cheltui peste 8 miliarde de euro pentru proiecte transfrontaliere, pentru a ajuta regiunile de frontieră să își dezvolte întregul potențial economic.
  • Fondul de coeziune – 48 de miliarde de euro pentru statele membre al căror VNB pe cap de locuitor se situează sub 90% din media UE; sprijină rețelele transeuropene de transport, precum și proiectele în domeniul energiei și al transporturilor care aduc beneficii mediului.
  • Fondul social european Plus (FSE+) – 99,3 miliarde de euro pentru a sprijini crearea de locuri de muncă, educația și formarea profesională, precum și incluziunea socială.

În ceea ce privește Politica Agricolă Comună, Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene au ajuns la un acord provizoriu, Uniunea Europeană fiind cu un pas mai aproape de transformarea obiectivelor în materie de climă și mediu înconjurător în realitate.

Astfel, pe baza unor norme simplificate la nivel european, statele membre sunt invitate să pregătească și să prezinte până la 31 decembrie 2021 propunerile de plan strategic pentru a beneficia de cele 386,6 miliarde de euro din PAC, fiind nevoie de o aprobare din partea Comisiei Europene, însărcinată cu evaluarea rezultatelor. 

Continue Reading

Corina Crețu

Corina Crețu, discurs în cadrul EU Regions and Cities Week: Orașele și regiunile pot contribui la relansarea economiei prin proiecte de cercetare și inovare finanțate de PNRR și politica de coeziune

Published

on

© Corina Cretu/ Facebook

Europarlamentarul Corina Crețu a participat miercuri, la invitația Directoratului General pentru Inovare și Cercetare din cadrul Comisiei Europene, la Săptămâna Europeană a Regiunilor și Orașelor.

Fostul comisar european pentru politică regională, calitate din care a fost gazda mai multor ediții precedente ale European Regions and Cities Week, a susținut o intervenție cu privire la modul în care orașele și regiunile pot contribui la relansarea economiei prin proiecte de cercetare și inovare, utilizând la maximum resursele oferite atât de Planurile Naționale de Redresare și Reziliență, cât și de politica de coeziune.

“Am menționat, cu această ocazie, buna colaborare pe care am avut-o pe parcursul mandatului meu de Comisar European pentru Politică Regională cu DG Regio, DG Research și celelalte servicii relevante ale Comisiei Europene, precum și cu Comitetul Regiunilor, al căror rol este esențial în realizarea coeziunii regionale”, a afirmat ea.

În același timp, având în vedere impactul asimetric al crizei sanitare, Corina Crețu a încurajat investițiile în cercetare și dezvoltare – pentru că sunt cele mai eficiente în a oferi cunoașterea de care e nevoie pentru inovare și transformare pe termen lung.

“În aceeași direcție se înscriu și investițiile în IMM-uri, astfel încât acestea să devină la rândul lor inovatoare”, a opinat ea.

Potrivit acesteia, investițiile în cercetare și dezvoltare rămân motorul productivității, al creșterii economice și al locurilor de muncă.

“O tragedie precum actuala pandemia e adus cu sine o șansă istorică: Planurile Naționale de Redresare și Reziliență – o oportunitate pentru toate țările Uniunii Europene, alături de regulamentele care fac mult mai ușoare sinergiile dintre fondurile structurale și de investiții, fondurile pentru cercetare și inovare, Erasmus, Horizon. Acum e momentul să fie utilizate la capacitate maximă”, a conchis Crețu.

Săptămâna Europeană a Regiunilor și Orașelor (# EURegionsWeek), cea mai mare manifestare anuală de la Bruxelles dedicată politicii regionale, are loc loc în perioada 11-14 octombrie 2021.

Această manifestare a ajuns o platformă unică de comunicare și de colaborare, reunind regiuni și orașe din întreaga Europă, inclusiv pe reprezentanții lor politici, funcționari, experți și reprezentanți ai mediului academic.

În ultimii 18 ani, în cadrul evenimentului au fost realizate multe acțiuni de promovare a modalităților prin care regiunile și orașele utilizează fondurile UE pentru a le îmbunătăți cetățenilor viața de zi cu zi.

Continue Reading

Corina Crețu

Corina Crețu, „profund îngrijorată” în legătură cu posibilitatea reală a României de a pierde bani din exercițiul financiar 2014-2020

Published

on

© Corina Cretu/ Facebook

Europarlamentarul Corina Crețu s-a declarat sâmbătă „profund îngrijorată” în legătură cu posibilitatea reală de a pierde bani din exercițiul financiar 2014-2020 (rata de absorbție fiind doar de 55%, după ce perioada 2007-2014 a fost încheiată de România cu 91% absorbție din fondurile alocate).

Mai mult, aceasta a transmis că este îngrijorată și de înghețarea negocierilor privind Programele Operaționale pentru perioada 2021-2027.

„A fost o onoare pentru mine ca, timp de patru ani, în calitate de Comisar European pentru Politică Regională, să particip la ceremonia de decernare a premiilor RegioStars, un moment aparte în cadrul Săptămânii Europene a Regiunilor și Orașelor. Am premiat pe cei care au derulat cele mai bune proiecte finanțate cu bani europeni – spitale, scoli, infrastructura, inovare, energie regenerabilă, etc.”, a scris Corina Crețu, pe Facebook.

Europarlamentarul a amintit că, în fiecare an ceremonia este un moment special, nu doar o recunoaștere a muncii, expertizei și pasiunii celor care accesat deja fondurile europene, „ci și un moment de inspirație pentru viitor, pentru ce putem face și mai mult cu ajutorul politicii de coeziune pentru a avea cu toții o viață mai bună”.

De asemenea, Corina Crețu a subliniat că, din păcate, România nu s-a înscris în acești ani în această competiție.

„În România, vorbim de aproape 50 miliarde euro fondurile clasice (fonduri de coeziune plus agricultura plus ajutorul pentru regiunile carbonifere în tranziție) și alte aproape 30 miliarde prin PNRR. Sper sa nu se piardă aceste oportunități pentru dezvoltarea țării și îmbunătățirea calității vieții oamenilor”, a conchis Corina Crețu.

Formal, Comisia Europeană a adoptat luni, 27 septembrie, o evaluare pozitivă a planului de redresare și de reziliență al României, un pas esențial care deschide calea pentru ca UE să plătească 14,24 miliarde de euro sub formă de granturi și 14,94 miliarde de euro sub formă de împrumuturi în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență (MRR), informează un comunicat publicat de instituția de la Bruxelles.

Citiți și: INFOGRAFIC PNRR: Cum arată traseul pe care România trebuie să-l parcurgă pentru a injecta 29,2 miliarde de euro în reforme și investiții: 41% din fonduri merg către tranziție verde și 21% către digitalizare

Potrivit Comisiei Europene, cele 29,2 miliarde de euro alocate României prin NextGenerationEU vor avea un impact pozitiv, de la o creștere preconizată a PIB-ului între 1,8% și 2,9% până în 2026.

 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
MAREA BRITANIE16 mins ago

Regatul Unit dorește să-și revizuiască legislația privind drepturile omului pentru a împiedica CEDO ”să-i dea ordine”

REPUBLICA MOLDOVA1 hour ago

Republica Moldova trimite luni la Lețcani, Iași, o echipă formată din 22 de medici și asistenți medicali pentru a ajuta România în lupta cu pandemia

CONSILIUL UE3 hours ago

Bogdan Aurescu participă la reuniunea miniștrilor de externe de la Luxemburg. Relațiile UE cu statele din regiunea Golfului și perspectivele Parteneriatului Estic, temele principale pe agendă

PARLAMENTUL EUROPEAN5 hours ago

Parlamentul European se reunește în sesiune plenară (18-21 octombrie). Situația statului de drept în Polonia și accelerarea eforturilor de combatere a schimbărilor climatice, printre principalele teme

U.E.6 hours ago

”Operațiunea Santinela”: Europol, OLAF, Parchetul European, Eurojust și 19 state membre, printre care și România, își unesc forțele pentru a preveni fraudarea fondurilor NextGenerationEU

U.E.8 hours ago

În ultima vizită oficială în Turcia, Angela Merkel a salutat ”foarte buna colaborare” cu acest ”important partener”, fără a omite criticile privind drepturile omului și libertățile individuale

Dan Motreanu24 hours ago

Ziua mondială a alimentației. Dan Motreanu, vicepreședintele Comisiei pentru siguranță alimentară din PE: FAO cheamă toate guvernele să adopte politici noi care să încurajeze producția durabilă de alimente

POLITICĂ24 hours ago

Președintele PMP: Agențiile Standard & Poor’s și Moody’s nu laudă Guvernul, iar ratingul stabil nu se datorează unor politici deștepte

U.E.1 day ago

Armin Laschet își asumă ”responsabilitatea” pentru ”rezultatul amar” obținut de conservatori în alegerile federale: Trebuie să ne pregătim să intrăm în opoziție

ROMÂNIA1 day ago

Standard & Poor’s şi Moody’s au reconfirmat ratingul de țară al României, cu perspectivă stabilă. Florin Cîțu: Atestă că în ”România merită să investești”

ROMÂNIA1 day ago

Standard & Poor’s şi Moody’s au reconfirmat ratingul de țară al României, cu perspectivă stabilă. Florin Cîțu: Atestă că în ”România merită să investești”

ROMÂNIA2 days ago

Viitorul Spital Regional Brașov va avea 31 secții, 26 de săli de operație, 972 paturi și va fi inaugurat în 2028, arată concluziile studiului BERD

ROMÂNIA2 days ago

Octavian Oprea anunță că ADR lucrează la Sistemul național de interoperabilitate: Instituțiile publice nu vor mai solicita cetățeanului o informație pe care o altă instituție o deține

ROMÂNIA2 days ago

Florinel Chiș, director executiv ARMO: Cifra de afaceri din comerțul electronic din România se va situa în jurul a 6,9 mld. de euro în 2021

BANCA EUROPEANĂ DE INVESTIȚII2 days ago

Guvernul a aprobat memorandumul privind contractarea unui împrumut de 300 de milioane de euro de la BEI pentru construirea Spitalului Regional Cluj

Cristian Bușoi3 days ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei ITRE din PE, solicită Comisiei Europene ca statele UE să poată folosi pentru plafonarea și subvenționarea prețurilor la energie fondurile neutilizate din exercițiul 2014-2020

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI3 days ago

Comisarul european pentru energie, interpelat de Marian-Jean Marinescu în Comisia ITRE din PE: Care va fi necesarul de energie în 2030 dacă prevederile pachetului ”Fit for 55%” rămân neschimbate

ROMÂNIA3 days ago

Asociația Română a Magazinelor Online organizează vineri a doua ediție a Zilei Naționale a Comerțului Electronic (LIVE, 15 octombrie, ora 10:15)

Dragoș Pîslaru4 days ago

Dragoș Pîslaru: Tinerii și copiii pot beneficia de investiții pentru viitorul lor în valoare de 40 miliarde de euro prin intermediul celor 25 de PNRR-uri

Dragoș Pîslaru5 days ago

Dragoș Pîslaru, apel către Autoritatea Europeană a Muncii: Muncitorii nu trebuie să mai fie supuși practicilor de sclavie modernă!

Team2Share

Trending