Europarlamentarul Corina Crețu, fost comisar european pentru politică regională, a făcut o pledoarie pentru accelerarea implementării proiectelor de pe malul Dunării, de la Tulcea, în contextul în care în 2021 se împlinesc 10 ani de la lansarea Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării (SUERD) – un mecanism important menit să ajute orașele riverane Dunării să se dezvolte.

“Tulcea este un bun exemplu în acest sens, dar per ansamblu cred că nu s-a reușit o dezvoltare la potențialul maxim al acestei regiuni. Cred că se poate face mult mai mult în domenii precum turismul, energia sustenabilă, iar prin SUERD România poate deveni un actor-cheie în regiune”, a spus Crețu, aflată într-o vizită la Tulcea, într-un interviu pentru infotulcea.ro.

Mai mult decât atât, având în vedere că Rezervația Biosferei Delta Dunării este singura ITI (Investiție Teritorială Integrată) din România, există posibilitatea de a finanța investiții majore prin fonduri structurale europene, care ar reprezenta o oportunitate unică pentru dezvoltarea socială și economică a regiunii, a mai arătat europarlamentarul.

În interviul menționat, Corina Crețu a deplâns faptul că România nu a făcut îndeajuns pentru ca Strategia Dunării să sprijine orașele riverane acestui fluviu.

“Eu mi-am exprimat şi în calitate de comisar european dezamăgirea pe timpul guvernărilor care au fost. Am făcut nenumărate întâlniri unde România nu a fost reprezentată la nivel de ministru, m-am şi zbătut ca România să aibă preşedinţia Dunării a fost toată colaborarea din partea celorlalte țări. Din păcate, așa cum am spus s-au cheltuit bani dar 10% e puţin din ce se putea face. Deci un schimb de bune practici, se puteau face mult mai multe lucruri. dar cred că așa cum spuneţi trebuie să ne ţinem de această Strategie”, a explicat ea.

Europarlamentarul român a mai indicat că Pactul Verde European poate fi un imbold pentru Strategia Dunării și pentru obiectivele climatice ale României.

“Sigur că poate fi un imbold pentru că în primul rând există această condiționalitate a planurilor naționale de redresare și dezvoltare 37% trebuie să meargă către tranziţia verde şi către reducerea emisiilor de carbon. Am văzut și aici, venind spre Tulcea că s-au făcut paşi importanţi pe câmpurile acelea eoliene, deci s-a investit mult şi cred că se poate face mai mult în domeniul acestei energii sustenabile care ar da un imbold industriei din regiune şi poate să devină lider. Deci este evident că fără Delta Dunării România nu va putea atinge, și fără Dunăre, acest target de 37% pentru tranziţia verde. Şi mai sunt 20% pentru digitalizare. Deci acestea sunt lucruri foarte clare pe lângă care Comisia nu poate trece acceptându-le mai puţin sau mai mult. Deci trebuie investit masiv în Delta Dunării,  ar fi şi în beneficiul României şi a judeţelor care trăiesc pe malul Dunării”, a mai precizat Corina Crețu.

Strategia Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării (SUERD) este una din cele patru strategii macroregionale ale UE. SUERD reprezintă o platformă de cooperare a statelor din bazinul Dunării destinată dezvoltării economice și sociale a macro-regiunii dunărene şi un cadru de articulare între obiectivele prioritare de dezvoltare națională și cele ale Strategiei „Europa 2020“ pentru o creștere inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii, asumată de către statele membre ale Uniunii Europene.

La Strategia Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării participă paisprezece state: nouă state membre ale Uniunii Europene (Austria, România, Bulgaria, Cehia, Croația, Germania – ca stat federal și prin landurile Baden-Württemberg și Bavaria, Slovacia, Slovenia, Ungaria) și cinci state terțe (Bosnia-Herțegovina, Muntenegru, Serbia, Republica Moldova și Ucraina). Strategia are patru mari obiective, respectiv: interconectarea regiunii Dunării, protejarea mediului ambiant în regiunea Dunării, creșterea prosperității în regiunea Dunării și consolidarea regiunii Dunării, fiind structurată pe 11 arii prioritare.