Connect with us

Corina Crețu

Corina Crețu promite că va lupta în Parlamentul European pentru ca Garanția pentru Copii să devină realitate: Un copil sănătos va fi cetățeanul responsabil de mâine

Published

on

© Corina Cretu/ Facebook

Eurodeputatul Corina Crețu (Pro România, S&D) a salutat luni propunerea lansată de Comisia Europeană cu privire la Garanția pentru Copii, subliniind că Uniunea Europeană face un pas important înspre combaterea excluziunii sociale în rândul copiiilor, propunând un set de acțiuni prin care fiecare Stat Membru să ofere acces neîngrădit la serviciile de bază necesare dezvoltării oricărui copil.

“Garanția pentru Copii nu suportă amânare. (…) Salut Propunerea lansată de Comisia Europeană cu privire la Garanția pentru Copii. A lua măsuri împotriva discriminării și a excluziunii sociale în rândul copiiilor înseamnă, de fapt, a merge la rădăcina problemei. La nivelul întregii Uniuni Europene, în 2019, aproximativ 18 milioane de copii se confruntau cu riscul de a cădea victime sărăciei, iar pandemia nu a făcut decât să agraveze și mai mult lucrurile. Situația e pur și simplu dramatică dacă raportăm aceste cifre la populația țărilor europene. Numărul copiiilor defavorizați din Europa face cât o țară în sine”, a scris ea, pe Facebook.

Potrivit lui Crețu, educația, sănătatea, mâncarea și un acoperiș deasupra capului trebuie să devină lucruri firești pentru toți copiii din Europa. 

“Prin Garanția pentru Copii, vreau să facem astfel încât toate acestea să nu mai reprezinte un lux pentru atât de mulți dintre cei care se nasc pe continentul nostru – inclusiv în țara noastră. E inadmisibil ca aproape doi din zece copii din Europa să se confrunte cu sărăcia persistentă. Aceste măsuri, odată adoptate, vor ajuta mai ales copiii de la țară, din familii mai puțin norocoase. România – la fel ca toate celelalte țări europene – va trebui să își asume aceste angajamente, care vor fi monitorizate și evaluate de către Uniunea Europeană. Un copil sănătos, care se bucură azi de tot sprijinul de care are nevoie va fi mâine cetățeanul responsabil și mulțumit de viața sa”, a completat europarlamentarul.

“Mă voi lupta, așadar, în Parlamentul European, ca această Garanție pentru Copii să devină realitate, pentru că o percep ca pe o dublă responsabilitate: una față de copilul de azi și a doua față de cetățeanul adult de mâine”, a promis Corina Crețu.

Reamintim că executivul european a adoptat la 24 martie prima Strategie cuprinzătoare a UE privind drepturile copilului, precum și o propunere de recomandare a Consiliului de instituire a unei garanții europene pentru copii, în vederea promovării egalității de șanse pentru copiii expuși riscului de sărăcie sau de excluziune socială.

Împreună cu cele mai importante organizații internaționale de apărare a drepturilor copilului, Comisia a colectat opiniile a peste 10 000 de copii pentru a pregăti aceste două inițiative.

În 2019, aproape 18 milioane de copii din UE (22,2 % din copiii din întreaga lume) trăiau în gospodării expuse riscului de sărăcie sau de excluziune socială. Ia astfel naștere un cerc vicios intergenerațional al inegalității sociale, cu efecte profunde și de durată asupra copiilor. Scopul Garanției europene pentru copii este de a întrerupe acest cerc vicios și de a promova egalitatea de șanse prin garantarea accesului copiilor aflați în dificultate (care au mai puțin de 18 ani și sunt expuși riscului de sărăcie sau de excluziune socială) la o serie de servicii esențiale.

În cadrul Garanției europene pentru copii, statelor membre li se recomandă să ofere copiilor aflați în dificultate acces gratuit și eficace la: structurile de educație și îngrijire timpurie – evitându-se, de exemplu, segregarea claselor; activități educative și școlare – de exemplu, echipamente adecvate pentru învățământul la distanță și excursii școlare; cel puțin o masă sănătoasă în fiecare zi de școală; și asistență medicală – de exemplu, prin facilitarea accesului la consultații medicale și la programe de depistare a bolilor.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Corina Crețu

Corina Crețu: România, singura țară care subfinanțează sistemul de sănătate. Guvernul putea de acum un an să redirecționeze fondurile UE necheltuite spre sănătate

Published

on

© European Union 2016 - Source : EP

Romania pare a fi singura țară care, in actualul context, subfinanțează sistemul de sănătate, in principal domeniul Terapiei Intensive, locul care poate face diferența între viața și moartea unui om, a afirmat sâmbătă europarlamentarul Corina Crețu (Pro România, S&D).

Într-o postare pe Facebook, europarlamentarul român a amintit măsurile adoptate de Parlamentul European în ultimul an pentru combaterea pandemiei și sprijinirea sistemelor de sănătate din statele membre.

“Exact acum un an, am adoptat în Parlamentul European, măsuri care să ofere sprijin de urgență Statelor Membre în lupta împotriva pandemiei și care să ajute sistemele naționale de sănătate. Modificarea regulamentului privind Cadrul Financiar Multianual 2014 – 2020 a permis mobilizarea a miliarde de euro în lupta împotriva pandemiei, bani care ar fi trebuit folosiți pentru sprijinirea sistemelor medicale naționale. Totodată, am adoptat la nivelul Parlamentului European măsuri excepționale pentru flexibilizarea folosirii fondurilor structurale și de coeziune, astfel încât să fie redusă vulnerabilitatea economiilor naționale și să fie protejați cetățenii în fața efectelor economice nefaste ale acestei crize. Astfel, toate fondurile neangajate din cele trei fonduri ale politicii de coeziune (este vorba despre Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European și Fondul de Coeziune) pot fi redirecționate de Statele Membre – pana in anul 2023 – unde au cel mai urgent nevoie de ele, fiind posibile chiar transferurile dintre fonduri, precum și între categoriile de regiuni și între obiectivele de politică. Totodată, cerințele de cofinanțare sunt eliminate, ceea ce reprezintă un ajutor suplimentar pentru state. In plus, in noiembrie 2020 am votat in Parlamentul European programul EU4Health pentru o Uniune Europeană a Sănătății”, a scris Crețu, pe Facebook.

În acest context, Corina Crețu a mai spus că Guvernul României ar fi trebuit sa își planifice deja de mai bine de un an modul in care folosește bugetul national și european pentru îmbunătățirea vieții oamenilor.

“Reamintesc ca rata de absorbție pentru exercițiul financiar 2014-2020 se afla la ora actuala la 52%, deci Romania putea, încă de acum un an sa își redirecționeze fondurile necheltuite spre domeniul sănătății, atât de important pentru cetățeni”, a conchis ea.

Continue Reading

Corina Crețu

Corina Crețu, pledoarie pentru IMM-urile românești: Salvarea acestora din criza economică în care se află nu suportă amânare

Published

on

© Corina Cretu/ Facebook

Op-ed semnat de Corina Crețu, europarlamentar Pro România și S&D, comisar european pentru politică regională 2014-2019

Planul Național de Redresare și Reziliență trebuie să reprezinte o prioritate în acest moment pentru România – și, în egală măsură, comunicarea acestuia.  Am fost, sunt și voi rămâne o susținătoare a comunicării publice, mai ales pe marginea unor teme de interes național. Iar PNRR este, fără nicio îndoială, un subiect de interes național, chiar strategic pentru țara noastră. Planul Național de Redresare și Reziliență reprezintă o șansă istorică pentru dezvoltarea României și pentru recuperarea decalajelor: atât cele între țara noastră și alte state europene, cât și decalajele care încă există în interiorul țării, între regiuni și județe. Din acest punct de vedere, situația cu care se confruntă România este deosebită de situația altor țări, unde dezvoltarea este mai echilibrată. Dar pe de cealaltă parte, peste tot în Europa se caută soluții pentru IMM-uri – care au fost lovite foarte puternic de pandemie.

La nivelul întregii Uniuni Europene există 24 de milioane de Întreprinderi Mici și Mijlocii și reprezintă 99% din numărul total al întreprinderilor din UE, asigurând locuri de muncă pentru 90 de milioane de cetățeni. Așadar, nu poate nimeni nega faptul că IMM-urile sunt realmente coloana vertebrală a economiei europene. La fel și în cazul României – unde sunt peste 500.000 de astfel de întreprinderi. IMM-uri prospere înseamnă și o regiune prosperă și dezvoltată, iar legătura dintre cele două este cât se poate de clară. Acesta este și motivul pentru care, în Parlamentul European, am adoptat la 16 decembrie 2020 rezoluția privind ”Noua Strategie pentru IMM-urile europene”. Această rezoluție solicită autorităților naționale să ofere IMM-urilor sprijin financiar, dar și consiliere privind opțiunile pe care le au pentru depășirea acestei perioade. Iar o atenție sporită va trebui acordată întreprinderilor din sectorul turistic, precum și celor din sectorul cultural-creativ și – foarte important – celor care funcționează la nivel local, pentru că acestea sunt cele care pe lângă furnizarea de locuri de muncă, asigură și stabilitatea economică și socială a regiunii în care funcționează. Tot prin această rezoluție s-a solicitat Statelor Membre să reducă sarcinile administrative pentru IMM-uri și să adopte un plan de acțiune pentru IMM-uri, cu obiective și calendare clare, transparente. De altfel, Parlamentul European chiar a solicitat Comisiei Europene să stabilească astfel de obiective obligatorii la nivelul întregii Uniuni Europene începând cu anul acesta. Este foarte posibil ca la nivelul Comisiei Europene să fie numit și un Reprezentant Special al Uniunii Europene pentru IMM-uri, care să permită o mai bună cunoaștere a problemelor cu care se confruntă IMM-urile.

Soarta IMM-urilor din România a fost pe agenda mea încă din perioada mandatului meu de Comisar European pentru Politică Regională. În 2016 am adoptat Programul Operaţional ”Iniţiativa pentru IMM-uri ”2014-2020, în valoare de 100 de milioane de euro. Acest program a fost menit să sprijine întreprinzătorii tocmai pentru a avea acces la produsele de creditare în condiţii mai bune. De asemenea, această iniţiativă a permis IMM-urilor să fie mai inovatoare şi competitive. Iar apoi, la data de 17 octombrie 2018, am aprobat modificarea Programului Operațional Regional (POR) pentru România, astfel încât vechiul Program Operațional „Inițiativa pentru IMM-uri” să devină parte a Programului Operațional Regional, beneficiind de o realocare de peste 150 milioane EUR. Noua – de atunci – axă prioritară 15 din cadrul POR a fost gândită pentru a răspunde cererii tot mai mari de instrumente financiare garantate de pe piață și a urmărit să contribuie la creșterea competitivității IMM-urilor din România. Domeniul IMM-urilor a fost domeniul care a avut cea mai mare perfomanță, întotdeauna cu proiecte de calitate și singurul domeniu în care banii s-au cheltuit înainte de data finală. De aceea am și aprobat această modificare a POR, fiind conștientă de competitivitatea IMM-urilor și știind că acești bani reprezintă o oportunitate care va fi cu adevărat folosită.

Având în vedere contextul pandemiei, dar și evoluția de-alungul timpului a absorbției banilor europeni de către IMM-uri, cred că firesc ar fi să existe o alocare mai mare, prin PNRR, pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii prin PNRR. Nu îmi explic de ce există o diferență de 1,4 miliarde EUR de la prima variantă a PNRR la actuala variantă. Am fost Raportor din partea Comisiei pentru Dezvoltare Regională a Parlamentului European pentru Mecanismul de Redresare și Reziliență și știu foarte bine cât de intense au fost dezbaterile. M-am zbătut ca termenele-limită pentru folosirea acestor bani să fie extinse și am luptat ca cel puțin 60% din suma disponibilă pentru sprijinul nerambursabil să fie accesat de Statele Membre până la 31 decembrie 2024 – în loc de 2022, cum era prevăzut inițial, iar suma rămasă să fie accesată până la 31 decembrie 2025 – în loc de 2024, propunerea inițială. Cu toate acestea, trebuie să fim conștienți că foarte mult timp nu avem la dispoziție – cu atât mai mult cu cât știm cât de lent e procesul de absorbție a banilor europeni în România.

Așadar, e absolut necesar să existe un sprijin mai mare pentru IMM-uri, care chiar reușesc să folosească acești bani și ajută substanțial și economia. Urmează ca proiectul PNRR depus de România să fie dezbătut la nivelul Parlamentului European și voi urmări cu atenție acest proces. Speranța mea este aceea că, în cele din urmă, se vor aloca mai mulți bani IMM-urilor, tocmai pentru că scopul PNRR este acela de a relansa economia României, ori având în vedere toate aspectele menționate mai sus, cred că a oferi IMM-urilor posibilitatea de a folosi banii europeni înseamnă o șansă în plus – și nu orice șansă, ci una foarte solidă – de redresare economică. Aceasta este tendința majoră în Europa pe care nu avem cum să o evităm.

Continue Reading

Corina Crețu

Corina Crețu propune o colaborare transpartinică pentru o strategie de combatere a sărăciei din România: Politica de coeziune și PNRR pot asigura acest obiectiv

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Europarlamentarul Corina Crețu (Pro România, S&D) a propus miercuri o colaborare națională largă, trans-partinică pentru a lupta împotriva inegalităților dintre mediul rural și cel urban din România. Ea a subliniat că este nevoie urgent de o strategie de combatere a sărăciei din România, iar politica de coeziune și Planul Național de Redresare și Reziliență pot asigura acest obiectiv

“Având în vedere adâncirea dramatică a inegalităților dintre mediul rural și cel urban din România, propun o colaborare națională largă, trans-partinică, pentru a găsi metodele cele mai eficiente de a lupta împotriva acestei tendințe dăunătoare pentru toți cetățenii – indiferent că locuiesc la sat sau oraș”, a scris europarlamentarul român, pe Facebook.

“Sunt absolut îngrijorătoare rezultatele studiului realizat recent de către Eurostat – care indică faptul că, în România, discrepanțele dintre mediul rural și cel urban sunt tot mai accentuate. E nevoie urgent de o strategie de combatere a sărăciei din România, iar politica de coeziune și Planul Național de Redresare și Reziliență pot asigura acest obiectiv. Studiul Eurostat arată că aproape jumătate din românii de la sate se confruntă cu riscul sărăciei. Și nu orice fel de sărăcie: ci una dintre cele mai dure din întreaga Europă. Iar pandemia nu a făcut decât să înrăutățească și mai mult situația. În acest moment, în țara noastră riscul de sărăcie în mediul rural este de trei ori mai mare decât în mediul urban. Activitatea economică și veniturile gospodăriilor au fost afectate grav, iar lipsa accesului la educație a multor copii din mediul rural poate contribui la prelungirea acestei situații dramatice”, a afirmat Crețu.

Ea a mai arătat că un raport recent al Băncii Mondiale atenționa asupra faptului că prelungirea pandemiei va avea potențialul de a afecta grav economia României, mai ales în domeniul agricol – ceea ce din nou are repercusiuni în primul rând asupra mediului rural.

“E nevoie de măsuri proactive, iar Politica de Coeziune și PNRR pot contribui substanțial în acest sens, dacă investițiile se vor face potrivit nevoilor populației”, a continuat Corina Crețu.

Europarlamentarul a mai indicat că va fi foarte utilă elaborarea, la nivel european, a Agendei Rurale – document la care se lucrează în Comisia pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală din Parlamentul European (AGRI).

“Am menționat și în plenul Parlamentului European că susțin cu toată ființa Agenda Rurală. Alături de aceasta, o strategie de dezvoltare a satului românesc, bine pusă la punct, vor contribui substanțial la combaterea sărăciei în România. E un alt subiect care nu suportă amânare pentru că orice zi pierdută este, de fapt, prelungirea acestei suferințe injuste a celor care locuiesc la țară”, a conchis ea.

Continue Reading

Facebook

Team2Share

U.E.4 mins ago

Germania: Annalena Baerbock, nominalizarea istorică a Verzilor pentru funcția de cancelar

PPE25 mins ago

Grupul PPE solicită o dezbatere în plenul Parlamentului European privind amenințarea rusă la adresa Ucrainei

COMISIA EUROPEANA28 mins ago

Comisia Europeană: Proiectul Super Ligii, anunțat de 12 cluburi de fotbal, este contrar valorilor UE de ”diversitate” şi ”incluziune”

CONSILIUL UE35 mins ago

UE va adopta o strategie pentru Indo-Pacific. Miniștrii de externe europeni au stabilit că Europa își va consolida prezența în regiunea unei “intense concurențe geopolitice”

Cristian Bușoi1 hour ago

Eurodeputatul Cristian Bușoi: România nu trebuie să rateze, sub nicio formă, oportunitatea unică a fondurilor europene dedicate sănătății 

Daniel Buda2 hours ago

Comisia Europeană, răspuns la întrebarea eurodeputatului Daniel Buda privind combaterea sărăciei extreme: Mecanismul de redresare și reziliență va promova coeziunea socială a UE

Dragoș Pîslaru2 hours ago

Dragoș Pîslaru: România, lăudată de partenerii sociali pentru consultările publice privind elaborarea Planului Național de Redresare și Reziliență

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

Comisarul european Thierry Breton: Este posibil ca UE să nu prelungească contractul cu AstraZeneca din cauza întârzierilor în livrări

NATO2 hours ago

Generalul-locotenent Dumitru Scarlat și-a încheiat misiunea de reprezentant militar al României la NATO și UE

U.E.3 hours ago

Josep Borrell, privind refacerea economică post-pandemie: UE riscă să rămână ”serios” în urma SUA și a Chinei

PARLAMENTUL EUROPEAN3 days ago

Ratificarea acordului comercial între UE și Regatul Unit de către Parlamentul European, tot mai aproape. Comisiile AFET și INTA din PE recomandă aprobarea acestui tratat

COMISIA EUROPEANA6 days ago

Comisia Europeană preconizează că adeverința electronică verde va intra în vigoare la sfârșitul lunii iunie

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI6 days ago

Marian-Jean Marinescu, în dialog cu tânăra generație: Reducerea emisiilor de carbon trebuie făcută într-un mod realist, ținând cont de competitivitatea economică, de locurile de muncă

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Charles Michel explică lipsa sa de reacție cu privire la gafa de protocol din Turcia la adresa șefei Comisiei Europene: Am decis să nu facem o scenă, ci să ne concentrăm pe esența discuțiilor politice

INTERNAȚIONAL2 weeks ago

Președintele american, Joe Biden, cere Congresului să adopte planul de investiții: Este absolut necesar ca SUA să rămână ”prima putere mondială”

ROMÂNIA2 weeks ago

Guvernul mandatează Ministerul Investițiilor să negocieze Planul Național de Redresare și Reziliență la nivelul Comisiei Europene

INTERNAȚIONAL2 weeks ago

UE și Turcia sunt pregătite să-și revitalizeze relațiile în mod constructiv: Cooperarea economică, migrația și mobilitatea, pilonii unei agende „concrete și pozitive”

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: În lunile aprilie și mai vor ajunge în România 8,3 milioane de doze de vaccin anti-COVID-19

ROMÂNIA3 weeks ago

Nicolae Ciucă: Institutul ”Cantacuzino” din Capitală va fi relansat cu bani din procentul anual de 2% de la Apărare

ROMÂNIA3 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Institutul ”Cantacuzino” va pune în valoare capacitatea și expertiza pe care le are în cadrul mecanismului european de creștere a capacității de producție a vaccinului anti-COVID-19

Advertisement
Advertisement

Trending