Connect with us

Corina Crețu

Corina Crețu, replică ironică la acuzele premierului Dăncilă potrivit cărora nu ar fi ajutat România în timpul mandatului de comisar european: Singurul lucru pe care l-aș mai fi putut face ar fi fost să scriu în locul Guvernului proiectele care nu există

Published

on

© Corina Crețu/Facebook

Fostul comisar european pentru politică regională, Corina Crețu, transmite o ultimă replică la atacurile premierului Viorica Dăncilă referitoare la faptul că nu a ajutat România în timpul mandatului său de comisar, într-o postare pe Facebook. 

Potrivit actualului eurodeputat Pro România, deși a lăsat în urmă legăturile cu partidul principal din coaliția de guvernare, ,,este de datoria mea să îmi apăr munca din ultimii ani, a mea și a sutelor de specialiști din cadrul Comisiei Europene și să vorbesc despre mandatul meu de Comisar European pentru Politică Regională”. Corina Crețu a scris că afirmațiile Vioricăi Dăncilă, potrivit cărora Comisarii trimiși de România nu au ajutat țara ,,sunt absolut regretabile”.

Citiți și Corina Crețu, eurodeputat și fost comisar european pentru politică regională, apel la Guvernul României pentru a evita dezastrul dezangajării fondurilor europene pe toate programele de finanțare din fonduri structurale

Corina Crețu atrage atenția că asemenea afirmații dovedesc  ,,necunoasterea prevederilor Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene: Comisarul European trebuie să reprezinte toate statele europene și deservește interesul Uniunii Europene, nu al unui partid sau un grup de oameni”.

De altfel, aceasta mărturisește că, pe întreg parcursul mandatului său, ,,eu una nu am putut uita țara din care provin – iar Doamna Prim-Ministru știe foarte bine eforturile pe care le-am depus pentru România, dar continuă în mod absolut gratuit campania de denigrare a mea începută de luni de zile”.

De exemplu, explică Corina Crețu, la preluarea mandatului său, rata de absorbție în cazul României, pentru perioada 2007-2014, era de doar 58%, dar prin crearea Grupului de lucru pentru o mai bună implementare, în care au fost incluse țările cu o rată de absorbție de sub 60%  și în favoarea cărora a aprobat masuri exceptionale,  rata de absorbție pentru perioada menționată a depasit 91% în cazul României.

De asemenea, fostul comisar european a făcut eforturi majore pentru a evita dezangajarea celor 800 de milioane EUR, din cauza proiectelor insuficiente în cadrul Programului Operaţional Regional.

,,În urma zecilor de întâlniri și videoconferințe între experții DG REGIO și specialiștii Guvernului, ca și între mine și miniștrii de resort, am decis să modific POR dublând sumele alocate IMM-urilor și aprobând achiziționarea de ambulanțe moderne și de echipamente de ajutor în caz de dezastre naturale pentru toate județele țării. Acest proiect a fost inițiat de Ministerul de Interne, dar inițial nu fusese introdus în POR. A fost o soluție în beneficiul oamenilor. Sunt, de altfel, soluții concrete pe care le-am identificat pentru îmbunatatirea vietii românilor si, in acelasi timp, salvarea a 800 milioane EUR care riscau a fi definitiv pierdute in anul 2018”, preciează Corina Crețu.

Mai mult, Corina Crețu a amintit că, în perioada actuală de programare (2014 – 2020), a aprobat pentru România 57 de proiecte majore prevăzute în Programul Operațional Infrastructura Mare (POIMM), Programul Operațional Regional (POR) si Programul Operațional Competitivitate (POC) (proiecte a căror valoare depășește fiecare 50 de milioane EUR, respectiv 75 de milioane EUR pentru proiectele în domeniul transporturilor).

Aceasta a mai vorbit și despre insistențele făcute pe lângă Guvernul României pentru construirea spitalelor regionale, prin intermediul unor scrisori oficiale care au rămas fără răspuns.

,,Am manifestat toată deschiderea pentru găsirea celor mai rapide și fezabile soluții privind construirea spitalelor regionale și m-am adresat în repetate rânduri Guvernului pe marginea acestei teme, fără să primesc vreun răspuns”.

Nu în ultimul rând, fostul înalt oficial al Comisiei Europene punctează faptul că a depus toate eforturile și a reușit ca, pentru România, alocarea pe politica de coeziune pentru perioada 2021 – 2027 să fie de 31 miliarde de euro, ceea ce înseamnă cu 8% mai mult faţă de intervalul 2014 – 2020.

,,Singurul lucru pe care l-aș mai fi putut face ar fi fost, eventual, să scriu de una singură, în locul Guvernului, proiectele care nu există, să mă ocup de implementarea efectivă a lor și să produc din neant facturile pentru lucrările care nu sunt efectuate, astfel încât să putem face și plățile pentru ceva ce nu există de fapt. Probabil doar atunci Doamna Premier nu ar mai avea ce să critice în legătură cu activitatea mea de Comisar pentru Politică Regională”, încheie, într-o notă ironică, Corina Crețu mesajul pentru premierul Viorica Dăncilă. 

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

Corina Crețu

Europarlamentarul Corina Crețu: Trebuie lansată o dezbatere națională în ce măsură România își permite să acceseze planul de relansare Next Generation EU

Published

on

© European Union 2019 - Source : EP

Europarlamentarul Corina Creţu (Pro România, S&D) consideră că în România este nevoie de o dezbatere naţională pentru a se stabili priorităţile şi pentru a se vedea în ce măsură ţara noastră îşi permite să acceseze creditele oferite prin pachetul extraordinar de redresare, cunoscut sub denumirea Next Generation EU, în valoare de 750 de miliarde de euro.

“Din cauza acestei pandemii care afectează toate statele membre, pe lângă cadrul financiar anual 2021-2027 s-a mai creat un fond pentru redresare şi rezilienţă, Next Generation EU, pentru viitorul general, iar modul în care va funcţiona acesta încă nu s-a stabilit, nu s-au stabilit normele, urmează să fie depuse în Parlamentul European. Eu sunt raportor la acest instrument pentru toate cele 27 de ţări, fără Marea Britanie care a părăsit UE, este vorba despre 750 miliarde de euro. Noi am sperat că cei mai mulţi bani prin acest instrument vor veni prin granturi, dar ştitţi bine că ţările dezvoltate au dorit ca partea de împrumuturi să fie mult mai mare decât grantul. Şi aici lansez o provocare pentru că trebuie lansată o dezbatere naţională în ce măsură România îşi permite să mai amaneteze viitorul, mai ales că deja s-a împrumutat foarte mult. Sigur că împrumuturile care vor veni prin acest mecanism vor fi negociate de Comisia Europeană cu o dobândă mai mică decât o fac statele membre, dar şi aşa tot vor trebui plătite”, a declarat, pentru Agerpres, Corina Creţu.

Parlamentarul european, fost comisar european, a arătat că aceste fonduri nu vor fi alocate până când ţările nu îşi vor prezenta la Bruxelles proiectele concrete, inclusiv cele referitoare la impactul pandemiei şi cele legate de infrastructură.

“Ceea ce este important este că niciunul dintre aceşti bani din acest fond nu au venit şi nu vor veni până când nu se va prezenta la Bruxelles un program al României şi al fiecărei ţări în funcţie de priorităţi, de necesităţi, de proiecte concrete, inclusiv legate de impactul pandemiei şi cele legate de infrastructură. De aceea spuneam, la Comisia Europeană nu sunt depuse proiecte majore, nici măcar autostrada Târgu Mureş-Iaşi nu este depus. E cumva trist, pentru că mi-e foarte frică să nu ne trezim ca în situaţia actuală, am avut peste 30 de miliarde şi suntem în 2020, deci pentru perioada 2014-2020 nu s-au cheltuit mai mult de 30%. Nu banii sunt problema, ci lipsa proiectelor mature şi riscul de a pierde aceşti bani, iar după aceea lumea să spună că Uniunea Europeană nu ne dă. Nu, banii sunt prevăzuţi la Bruxelles şi pentru spitalele regionale, şi pentru autostrăzi, au fost consfinţite sumele prin programele operaţionale, toate aceste programe vor fi atent monitorizate şi până acum nu ştim, cel puţin public, care este lista de proiecte în baza căror se vor cheltui cele 80 de miliarde de euro (pentru cadrul financiar 2021-2027- n.r.). Fac un apel la transparenţă şi la o dezbatere naţională despre priorităţile României. Este o şansă istorică, dar care poate fi valorificată doar dacă se face o echipă de negociere, de profesionişti, care să elaboreze proiecte concrete”, a subliniat Corina Creţu.

Potrivit europarlamentarului, în lunile septembrie-octombrie Guvernul României ar trebui să prezinte Comisiei Europene acest plan pentru accesarea pachetului Next Generation EU, fiindcă se va merge pe ideea primul venit-primul servit şi a afirmat că “banii nu sunt totul, dacă nu avem capacitatea de a-i folosi”.

La ultimul Consiliu European, România a negociat o sumă de aproximativ 80 de miliarde de euro pe cadrul financiar anual 2021-2027. 

Cele 79,9 miliarde de euro vor proveni după cum urmează: 33,5 miliarde de euro din cadrul NGEU și 46,4 miliarde de euro din cadrul CFM, au declarat surse europene pentru CaleaEuropeană.ro. Sursele citate au mai precizat că alocarea de 79,9 miliarde de euro este calculată la prețurile de referință din 2018, însă în prețuri curente pachetul va ajunge la 84 de miliarde de euro. În ce privește cele 46,4 miliarde de euro fonduri nerambursabile din Cadrul Financiar Multianual 2021-2027, României îi sunt alocate 26,8 miliarde de euro pentru politica de coeziune; 18,7 miliarde de euro pentru politica agricolă comună, 760 de milioane de euro din Fondul pentru o tranziție justă și 160 de milioane de euro pentru pescuit.

Continue Reading

Corina Crețu

Eurodeputatul Corina Crețu: Autostrada Ungheni – Iaşi – Târgu Mureş trebuie să devină prioritatea zero a actualei administraţii din România

Published

on

© European Union 2016 - Source : EP

Europarlamentarul Corina Creţu a declarat vineri, la Târgu Mureş, că termenul oferit de ministrul Transporturilor pentru finalizarea Autostrăzii Unirii, pentru anul 2027, este foarte lung şi că autostrada Ungheni – Iaşi – Târgu Mureş trebuie să devină prioritatea zero a actualei administraţii.

“Am văzut ieri declaraţia ministrului Transporturilor care spunea că îşi doreşte ca această autostradă să fie terminată în anul 2027. Mi se pare un termen foarte lung, mai ales că la Comisia Europeană, pe vremea când eram comisar european, s-a încheiat programul de infrastructură mare, în 2015, şi deja din anul 2016 am oferit autorităţilor române, celor opt miniştri ai Transporturilor care s-au perindat până în anul 2020, când mi-am încheiat mandatul de comisar, am oferit posibilitatea de a face studiul de fezabilitate şi pregătirea proiectului până în anul 2020, astfel încât acum, anul viitor, să înceapă construcţia. Au fost momente ratate (…). Cred că acest proiect al autostrăzii Târgu Mureş – Iaşi care este un proiect atât de necesar şi de important, de fapt Ungheni – Iaşi – Târgu Mureş care ar lega şi Republica Moldova şi Moldova noastră de restul ţării şi de Europa, trebuie să devină prioritatea zero a actualei administraţii”, a declarat Corina Creţu, citată de Agerpres.

Eurodeputatul a arătat că, pe fondul pandemiei, au fost ridicate foarte multe restricţii, astfel că autostrada Târgu Mureş – Iaşi trebuie să devină prioritate naţională și a amintit sprijinul oferit de Comisia Europeană în perioada în care acesta ocupa poziția de comisar european pentru politică regională.

“Am sperat sincer ca anul 2018, ca Anul Centenarului, să marcheze, mai ales că banii erau, miliarde de euro pe programul de insfrastructură mare. În opinia experţilor noştri de la Comisia Europeană studiul de fezabilitate, studiile de pregătire, acordul de mediu costă cam 70 milioane de euro, banii există şi acum prin Programul Operaţional Infrastructură Mare 2014-2020. Mai ales acum, din cauza pandemiei s-au ridicat foarte multe restricţii şi de aceea cred că Târgu Mureş – Iaşi trebuie să devină prioritate naţională, trebuie rezolvată şi problema contestaţiilor care nu mai are voie să dureze ani de zile. Toate ţările europene au găsit soluţii ca proiectele pe fonduri europene să fie soluţionate în maximum şase luni, ceea ce în România nu s-a realizat”, a susţinut Corina Creţu. 

Continue Reading

Corina Crețu

Eurodeputatul Corina Crețu solicită Guvernului să facă publică agenda Planului de relansarea economică: “Timpul trece în defavoarea României”

Published

on

© Corina Cretu/ Facebook

Europarlamentarul Corina Crețu (PRO România, S&D) solicită Guvernului României să facă publică agenda care privește Planul de Relansare Economică din fonduri europene, avertizând că timpul trece în defavoarea României.

“Suntem la exact două săptămâni de la momentul acordului la care a ajuns Consiliul European privind Cadrul Financiar Multianual 2021-2027. Însă în afara anunțurilor triumfaliste de atunci din partea Palatului Victoria, cu un puternic iz electoral, încă nu există niciun semnal cu privire la proiectele pe care Guvernul României le are în vedere”, a spus Crețu, într-o postare pe Facebook în contextul unei intervenții avute la Libertatea.ro.

Fostul comisar european pentru politică regională a făcut referire și la faptul că Guvernul a lansat în consultare publică toate proiectele Programelor Operaționale pentru viitorul Cadru Financiar Multianual.

“E foarte bine”, a completat ea, avertizând însă că nu există o agendă clară și transparentă privind Planul de Relansare Economică.

“La fel cum nu există nici o listă publică a proiectelor pe care le are în vedere Guvernul României pentru următorii șapte ani (cât durează un exercițiu financiar la nivel european). Îmi pare rău, dar chiar nu e suficient să declari, sec, că vei investi în ”infrastructură, școli și spitale”, ci e nevoie de proiecte solide, mature. Banii nu sunt acordați fără niciun angajament sau în baza unor idei vagi, ci România – la fel ca orice alt stat european – va trebui să prezinte un proiect credibil de revitalizare economică, un plan realist, credibil în fața tuturor celorlalte State Membre. România nu-și permite luxul de a întârzia cu acest Plan, cu atât mai mult cu cât cetățenii au nevoie – mai mult decât oricând – să beneficieze de acești bani și de proiectele care le-ar putea îmbunătăți viața”, a mai explicat Corina Crețu.

Ministerul Fondurilor Europene a publicat vineri, 31 iulie, proiecte ale Acordului de Parteneriat și ale Programelor Operaționale prin care România va atrage fondurile europene alocate pentru viitoarea perioadă de programare, 2021-2027.

România urmează să beneficieze de fonduri în valoare de 79,9 miliarde de euro, conform acordului încheiat de cei 27 de șefi de stat sau de guvern din UE în urma negocierilor maraton începute la 17 iulie și încheiate la 21 iulie, a anunțat președintele Klaus Iohannis. Cele 79,9 miliarde de euro vor proveni după cum urmează: 33,5 miliarde de euro din cadrul NGEU și 46,4 miliarde de euro din cadrul CFM, au declarat surse europene pentru CaleaEuropeană.ro. Sursele citate au mai precizat că alocarea de 79,9 miliarde de euro este calculată la prețurile de referință din 2018, însă în prețuri curente pachetul va ajunge la 84 de miliarde de euro. În ce privește cele 46,4 miliarde de euro fonduri nerambursabile din Cadrul Financiar Multianual 2021-2027, României îi sunt alocate 26,8 miliarde de euro pentru politica de coeziune; 18,7 miliarde de euro pentru politica agricolă comună, 760 de milioane de euro din Fondul pentru o tranziție justă și 160 de milioane de euro pentru pescuit.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending