Connect with us

Corina Crețu

Corina Crețu: România, a 22-a țară din UE care a trimis PNRR la Bruxelles. Planul României nu prevede recuperarea decalajelor între regiuni

Published

on

© European Union 2018 - Source : EP

România este a 22-a țară care a trimis la Comisia Europeană Planul Național de Redresare și Reziliență după ce Guvernul a trebuit să refacă de două ori acest plan, a afirmat marți europarlamentarul Corina Crețu, subliniind că o mare problemă a PNRR este aceea că nu prevede recuperarea decalajelor care există în acest moment între regiunile țării.

“România a trimis la Bruxelles, în sfârșit, Planul Național de Redresare și Reziliență. Suntem a 22-a țară care a făcut acest lucru, după ce Guvernul României a trebuit să refacă de două ori PNRR-ul. Îmi pare rău că, în ciuda tuturor apelurilor venite atât dinspre mine, cât și din partea altor experți de la nivelul UE, dezvoltarea acestui document a rămas netransparentă. Din ceea ce se cunoaște în spațiul public, o mare problemă a PNRR este aceea că nu prevede recuperarea decalajelor care există în acest moment între regiunile țării. E o primă sursă de nemulțumire din partea multor autorități locale. Vom vedea, însă, cum arată concret PNRR-ul în momentul în care va fi dat publicității – ceea ce sper să se întâmple cât mai curând”, a scris Crețu, pe pagina sa de Facebook.

Reacția sa vine după ce Consiliul Uniunii Europene a anunțat luni că a primit în mod oficial notificări din partea tuturor statelor membre privind Planurile Naționale de Redresare și Reziliență, ceea ce permite Comisiei Europene să se împrumute în numele Uniunii Europene pe piețele de capital.

Comisia Europeană va examina, în următoarele două luni, toate Planurile Naționale de Redresare și Reziliență, ultima etapă fiind cea a aprobării în Consiliu. Tot începând de azi, Comisia lansează procesul de emitere a datoriilor prin reunirea marilor bănci internaționale și europene, iar emiterea de titluri de valoare va avea loc în această lună”, a conchis Corina Crețu.

Ministrul investițiilor și proiectelor europene, Cristian Ghinea, a anunțat, luni, că a trimis în mod oficial Planul Național de Redresare și Reziliență la Comisia Europeană, în baza căruia România ar urma să accese granturi și împrumuturi în valoare de 29,2 miliarde de euro.

Ulterior, și Comisia Europeană a precizat că a primit un plan oficial de redresare și reziliență din partea României, care prezintă reformele și proiectele de investiții publice pe care România intenționează să le pună în aplicare cu sprijinul mecanismului de redresare și reziliență (RRF).

Planul României este structurat în jurul a șase piloni: tranziția ecologică, transformarea digitală, creșterea inteligentă, coeziunea socială și teritorială, sănătatea și reziliența și politicile pentru generația următoare. Planul include măsuri privind transportul durabil, educația, asistența medicală, renovarea clădirilor și digitalizarea administrației publice. Proiectele din plan acoperă întreaga durată de viață a RRF până în 2026. Planul propune proiecte în toate cele șapte domenii emblematice europene. Proiectele din plan acoperă întreaga durată de viață a RRF până în 2026.

Comisia va evalua acum planul României pe baza celor unsprezece criterii stabilite în regulament și va transpune conținutul acestuia în acte obligatorii din punct de vedere juridic. Această evaluare va include, în special, o analiză a măsurii în care planurile contribuie la abordarea eficientă a tuturor sau a unui subset semnificativ de provocări identificate în recomandările relevante specifice fiecărei țări, emise în contextul semestrului european. De asemenea, Comisia va evalua dacă planul alocă cel puțin 37 % din cheltuieli pentru investiții și reforme care sprijină obiectivele climatice și 20 % pentru tranziția digitală.

Consiliul va avea la dispoziție, de regulă, patru săptămâni pentru a adopta propunerea Comisiei de decizie de punere în aplicare a Consiliului.

În prezent, Comisia a primit 22 de planuri de redresare și de reziliență din partea Belgiei, Danemarcei, Germaniei, Greciei, Spaniei, Franței, Croației, Italiei, Irlandei, Ciprului, Letoniei, Lituaniei, Luxemburgului, Ungariei, Austriei, Poloniei, Portugaliei, României, Sloveniei, Slovaciei, Finlandei și Suediei. Comisia va continua să se implice intensiv cu celelalte state membre pentru a le ajuta să elaboreze planuri de înaltă calitate.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Corina Crețu

Corina Crețu solicită Comisiei Europene să se implice în combaterea fenomenului Fake News: Pandemia a demonstrat cât de nocive pot fi știrile false

Published

on

© European Union 2019 - Source : EP

Europarlamentarul Corina Crețu reiterează importanța implicării Comisiei Europene în combaterea fenomenului Fake News, care a luat amploare în această pandemie și care a devenit tot mai nociv.

„Această pandemie a demonstrat – încă o dată – cât de nocive pot fi știrile false (Fake News), discursul urii și dezinformarea, precum și conținuturile care pot induce panica în rândul cetățenilor. Prin votul pe care l-am acordat anul trecut, pentru un mediu online mai sigur pentru cetățeni, am solicitat Comisiei Europene să combată aceste fenomene prin măsuri concrete și să aducă la zi normele europene privind comerțul online”, a transmis deputatul european într-un mesaj pe pagina de Facebook

Ca Raportor din partea Comisiei de Control Bugetar din Parlamentul European (CONT) pentru Raportul privind măsurile de prevenire a fraudelor în comerțul online, Corina Crețu a militat pentru combaterea mai strictă a acestor fenomene.

De asemenea, eurodeputatul Corina Crețu subliniază că trebuie luate măsuri astfel încât cetățenii să poată înțelege și identifica mai ușor știrile care diseminează conținut dăunător și ilegal: „Va trebui ca, de acum înainte, Uniunea Europeană să analizeze mai atent modul în care este generat conținutul personalizat, astfel încât acesta să nu se bazeze pe vulnerabilitățile personale, care în fond sunt caracteristice oricărui utilizator. E nevoie de mai multă transparență – cu precădere în privința politicilor de monetizare, iar acum e un bun moment să inițiem aceste schimbări atât de necesare.”

Potrivit eurodeputatului, prevederile acestui Raport ar trebui implementate de urgență, mai ales în actualul context.

Citiți și: Corina Crețu a prezentat în plenul Parlamentului European raportul privind Fondul de Solidaritate al UE, “dovada vie că UE este o prezență concretă în viața cetățenilor”

 

 

Continue Reading

Corina Crețu

Parlamentul European a aprobat cu o largă majoritate raportul Corinei Crețu privind Fondul de Solidaritate al UE: Solidaritatea dintre europeni este esențială

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Parlamentul European a aprobat miercuri, cu o largă majoritate, raportul coordonat de europarlamentarul Corina Crețu cu privire la Fondul de Solidaritate al Uniunii Europene, prin care acest instrument a fost extins și pentru situații de urgență care privesc crizele sanitare.

Eurodeputații au adoptat raportul cu 675 de voturi pentru, 14 împotriva și 11 abțineri.

“Fondul de Solidaritate al Uniunii Europene este un exemplu concret al sprijinului pe care Uniunea Europeană și statele sale membre îl acordă necondiționat tuturor cetățenilor europeni, atunci situația o reclamă. Sunt bucuroasă că raportul pe care l-am coordonat a fost adoptat cu o majoritate atât de largă. Acest lucru are o semnificație aparte și arată că atunci când este nevoie de solidaritate, înțelegem cu toții valoarea adăugată a apartenenței noastre, a tuturor, la Uniunea Europeană. Cutremurele din Italia, incendiile din Grecia și Portugalia, sau inundațiile din România, toate sunt evenimente tragice în care FSUE a demonstrat faptul că solidaritatea dintre cetățenii europeni, dintre țările europene și prin instituțiile europene este esențială pentru a depăși și învinge crizele”, a declarat Corina Crețu pentru CaleaEuropeană.ro după anunțul rezultatelor votului.

© printscreen live video europarl

Potrivit Corinei Crețu, FSUE a fost extins și pentru situații de urgență care privesc crizele sanitare, însă a insistat pentru mai multe măsuri din partea Comisiei Europene.

Între măsurile solicitate de eurodeputatul român se află simplificarea procedurilor pentru obținerea de sprijin financiar; reducerea timpilor necesari pentru oferirea unui răspuns și pentru alocarea sumelor necesare; propunerea de soluții proactive mult mai eficiente; și eficientizarea sistemelor de control.

Totodată, Corina Crețu a subliniat importanța ca statele membre să aibă în vedere sinergii cu alte politici si programe – în special cu fondurile de coeziune, Mecanismul de protecție civilă al Uniunii Europene, Pactul Verde European și alte programe ale Uniunii care sprijină prevenirea dezastrelor și gestionarea riscurilor.

Adoptarea acestui raport vine după ce Comisia pentru control bugetar din Parlamentul European a adoptat la 27 septembrie raportul coordonat de eurodeputatul Corina Crețu cu privire la Fondul de Solidaritate al Uniunii Europene.

Raportul urmează a fi votat în cadrul sesiunii plenare din 18-21 octombrie.

Citiți și Corina Crețu, pledoarie în Parlamentul European pentru ca Fondul de Solidaritate al UE să fie pus mai rapid la dispoziția statelor afectate de dezastre naturale

Fondul de Solidaritate al Uniunii Europene (FSUE) este principalul instrument de care dispune UE pentru a face faţă catastrofelor naturale majore şi pentru a-şi manifesta solidaritatea cu regiunile din Europa afectate de dezastre. Fondul a fost creat ca reacţie la inundaţiile devastatoare care au lovit Europa Centrală în vara anului 2002.

De atunci, a fost utilizat în cazul a 80 de dezastre de diverse tipuri: inundaţii, incendii forestiere, cutremure, furtuni şi secetă. Până în prezent, au fost sprijinite 24 de ţări europene diferite, suma totală alocată depăşind 5 miliarde de euro.

Ca răspuns la epidemia de COVID-19, domeniul de aplicare al Fondului de solidaritate al Uniunii Europene (FSUE) a fost extins începând cu 1 aprilie 2020 pentru a include urgențe majore în domeniul sănătății publice.

Continue Reading

Corina Crețu

Corina Crețu a prezentat în plenul Parlamentului European raportul privind Fondul de Solidaritate al UE, “dovada vie că UE este o prezență concretă în viața cetățenilor”

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Europarlamentarul Corina Crețu, raportor privind Fondul de Solidaritate al Uniunii Europene, a pledat luni pentru revizuirea acestuia, într-o intervenție pe care a susținut-o în plenul legislativului european de la Strasbourg cu ocazia prezentării raportului.

“FSUE este dovada vie a faptului că Uniunea Europeană nu e ceva abstract, ci o prezență cât se poate de concretă în viața tuturor cetățenilor. Fie că ne referim la cutremurele din Italia, incendiile din Grecia și Portugalia, sau inundațiile din România, FSUE a demonstrat faptul că solidaritatea dintre țările europene este esențială – mai ales în momente de cumpănă”, a afirmat Corina Crețu.

Ea a indicat că FSUE a fost extins și pentru situații de urgență care privesc crizele sanitare, însă a insistat pentru mai multe măsuri din partea Comisiei Europene. Între măsurile solicitate de eurodeputatul român se află simplificarea procedurilor pentru obținerea de sprijin financiar; reducerea timpilor necesari pentru oferirea unui răspuns și pentru alocarea sumelor necesare; propunerea de soluții proactive mult mai eficiente; și eficientizarea sistemelor de control.

Totodată, Corina Crețu a subliniat importanța ca statele membre să aibă în vedere sinergii cu alte politici si programe – în special cu fondurile de coeziune, Mecanismul de protecție civilă al Uniunii Europene, Pactul Verde European și alte programe ale Uniunii care sprijină prevenirea dezastrelor și gestionarea riscurilor.

“Mi-am exprimat, cu această ocazie, întreaga compasiune pentru cetățenii europeni afectați de fenomene naturale. Sper ca, prin votul din Parlamentul European, să alinăm durerea lor și, pe cât posibil, să evităm situații similare în viitor”, a conchis ea.

Prezentarea acestui raport vine după ce Comisia pentru control bugetar din Parlamentul European a adoptat la 27 septembrie raportul coordonat de eurodeputatul Corina Crețu cu privire la Fondul de Solidaritate al Uniunii Europene.

Raportul urmează a fi votat în cadrul sesiunii plenare din 18-21 octombrie.

Citiți și Corina Crețu, pledoarie în Parlamentul European pentru ca Fondul de Solidaritate al UE să fie pus mai rapid la dispoziția statelor afectate de dezastre naturale

Fondul de Solidaritate al Uniunii Europene (FSUE) este principalul instrument de care dispune UE pentru a face faţă catastrofelor naturale majore şi pentru a-şi manifesta solidaritatea cu regiunile din Europa afectate de dezastre. Fondul a fost creat ca reacţie la inundaţiile devastatoare care au lovit Europa Centrală în vara anului 2002.

De atunci, a fost utilizat în cazul a 80 de dezastre de diverse tipuri: inundaţii, incendii forestiere, cutremure, furtuni şi secetă. Până în prezent, au fost sprijinite 24 de ţări europene diferite, suma totală alocată depăşind 5 miliarde de euro.

Ca răspuns la epidemia de COVID-19, domeniul de aplicare al Fondului de solidaritate al Uniunii Europene (FSUE) a fost extins începând cu 1 aprilie 2020 pentru a include urgențe majore în domeniul sănătății publice.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
CONSILIUL UE18 mins ago

Consiliul UE va aproba pe 28 octombrie planul național de redresare și reziliență al României. Bucureștiul va putea accesa o prefinanțare de 3,6 miliarde de euro

CONSILIUL EUROPEAN45 mins ago

Klaus Iohannis, poziție tranșantă la Bruxelles: România va dezvolta centralele pe energie nucleară și rețeaua de gaze naturale. Am insistat ca acestea să fie finanțabile prin bani europeni

Nicolae Ștefănuță48 mins ago

Influence Index 2021: Nicu Ștefănuță, cel mai influent eurodeputat român în domeniul politicii de sănătate

PARLAMENTUL EUROPEAN54 mins ago

Parlamentul European a adoptat noi norme pentru a proteja victimele accidentelor rutiere, indiferent dacă acestea au loc în țara de reședință sau în altă parte a UE

REPUBLICA MOLDOVA59 mins ago

Maia Sandu le mulțumeşte partenerilor austrieci pentru deschiderea de a promova parcursul european al Republicii Moldova și pentru donația de 100.000 de doze de vaccin

PARLAMENTUL EUROPEAN1 hour ago

Eurodeputații cer înghețarea parțială a bugetului Agenției UE pentru Poliția de Frontieră până la realizarea unor îmbunătățiri esențiale

CONSILIUL EUROPEAN2 hours ago

Klaus Iohannis: România a primit sprijin de la opt state europene. De ce trebuie să dăm ascultare la unii care vorbesc prostii și vă fac să nu vă vaccinați ca să ajungeți la spital și la terapie intensivă?

U.E.2 hours ago

Liderii UE vor ca statele membre să aibă acces echitabil la medicamente și solicită finalizarea negocierilor pentru Uniunea Sănătății

REPUBLICA MOLDOVA2 hours ago

Consiliul de asociere UE-Republica Moldova se va reuni săptămâna viitoare pentru a șasea oară. Cooperarea economică, justiția și reformele politice, printre principalele teme

ROMÂNIA3 hours ago

Ministrul Bogdan Aurescu, întâlnire cu ambasadorii statelor UE la București: Unitatea transatlantică, esențială pentru consolidarea rezilienței Uniunii Europene

CONSILIUL EUROPEAN45 mins ago

Klaus Iohannis, poziție tranșantă la Bruxelles: România va dezvolta centralele pe energie nucleară și rețeaua de gaze naturale. Am insistat ca acestea să fie finanțabile prin bani europeni

POLITICĂ23 hours ago

Klaus Iohannis îl desemnează pe ministrul apărării Nicolae Ciucă drept candidat la funcția de prim-ministru

Marian-Jean Marinescu1 day ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu speră ca ”viitorul apropiat să ne arate că Dunărea va contribui la Green Deal și la dezvoltarea economică a tuturor” statelor străbătute de acest fluviu

Cristian Bușoi1 day ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru industrie și energie din PE, atrage atenția Comisiei Europene: Companiile din România și din întrega UE au nevoie de sprijin pentru captarea metanului

Cristian Bușoi1 day ago

Eurodeputatul Cristian Bușoi, intervenție în Parlamentul European: COP26, un moment în care să arătăm că ”Green Deal nu este doar o strategie de mediu, ci și o strategie trigger pentru o UE modernă”

Cristian Bușoi2 days ago

Criza energetică: Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru energie, cere din Parlamentul European adoptarea, cât mai repede, a ”taxonomiei pentru gazele naturale și energia nucleară”

NATO2 days ago

Klaus Iohannis l-a primit pe șeful Pentagonului: SUA sunt hotărâte să își mențină angajamentul ferm în regiunea Mării Negre și salută contribuţia majoră a României în cadrul NATO

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Ursula von der Leyen: UE va veni la COP26 cu cel mai înalt nivel de ambiție privind accelerarea tranziției climatice. O facem pentru toate generațiile viitoare!

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Criza energetică: Ursula von der Leyen anunță că va prezenta la începutul lui 2022 o strategie pentru dialog internațional privind domeniul energiei: UE trebuie să-și diversifice furnizorii

U.E.3 days ago

Franța face apel la ”fermitate” împotriva încercărilor Poloniei de a pune ”sub semnul întrebării proiectul european”: Tratatele noastre nu reprezintă o simplă bucată de hârtie

Team2Share

Trending