Connect with us

Corina Crețu

Corina Crețu salută nivelul de reprezentare a femeilor în noul Guvern israelian și face apel la autoritățile din România să utilizeze fondurile europene pentru consolidarea drepturilor femeilor

Published

on

© European Union 2017 - Source : EP

Eurodeputatul Corina Crețu salută nivelul de reprezentare a femeilor în noul Guvern israelian și semnalează că ”este vital ca, dincolo de vorbe și declarații pompoase, să existe o preocupare reală pentru politici privind femeile și nevoile lor fundamentale – care încă sunt ignorate sau insuficient tratate de cei care pot lua decizii”.

”Salut formarea noului Guvern israelian. E încă o lecție pe care ne-o oferă atâtea state, cum sunt cele nordice sau Spania, de exemplu, unde peste jumătate din Guvern este reprezentat de femei. România are doar două femei în Guvern și mult sub 10% în administrația locală. Sunt convinsă că, dacă acest număr ar crește semnificativ, societatea românească ar fi mai aplecată spre problemele sociale și mult mai umană”, a menționat Crețu într-un mesaj publicat pe Facebook.

Europarlamentarul și-a exprimat regretul față de faptul că ”politica românească nu reușește să depășească acest nivel critic al discriminării, societatea noastră fiind în continuare mult mai conservatoare decât ne place să credem și îndepărtată de standardele europene”.

”Când ne întrebam de ce nu trăim ca în majoritatea țărilor UE, cred că trebuie să ne punem și problema dacă facem ce trebuie pentru a ne alinia nivelului european în toate privințele, inclusiv din punctul de vedere al reprezentării femeilor în viața publică. Sigur, sunt și contra-exemple, dar eu vorbesc de un principiu care ar trebui să fie de la sine înțeles în România secolului 21. Mă consider un om norocos prin faptul că mi s-au oferit șanse de afirmare și de aceea voi face întotdeauna tot ce pot pentru consolidarea statutului femeii în societatea românească și în Europa”, a completat Corina Crețu.

Aceasta a atras atenția că țara noastră se află printre statele europene care ” înregistrează cele mai mari diferențe în ceea ce privește rata de angajare a femeilor, în comparație cu bărbații”.

”În cazul femeilor cu vârstele cuprinse între 20 și 64 de ani, aceasta este de doar 61%, în condițiile în care rata de angajare pentru bărbați este de 79%. Totodată, procentul pentru femeile de vârstă activă este semnificativ mai mic în România față de media europeană, care este de 67%. Aceste date sunt un semnal privind dificultățile foarte mari cu care femeile din România încă se confruntă pe piața muncii”, a semnalat Corina Crețu.

Europarlamentarul a subliniat că ”femeile încă se confruntă cu dificultăți enorme în România” în pofida faptului că ”au existat progrese în ultimii ani, cu precădere după integrarea europeană a României și dezvoltarea care a decurs de aici”.

Crețu a explicat că aceste dificultăți decurg din ”inegalități de gen, din sărăcie, din fenomene barbare încă foarte des întâlnite precum violența domestică, acces dificil la oportunități, lipsă de sprijin pentru susținerea în paralel a carierei și vieții de familie”.

”Este vital ca, dincolo de vorbe și declarații pompoase, să existe o preocupare reală pentru politici privind femeile și nevoile lor fundamentale – care încă sunt ignorate sau insuficient tratate de cei care pot lua decizii. Acum avem și oportunitatea uriașă a fondurilor europene, pe care trebuie să le folosim cât mai mult”, a punctat Corina Crețu.

Aceasta a amintit că ”sunt bani europeni care pot fi utilizaţi pentru proiecte care să consolideze direct şi indirect drepturile femeilor, dar şi care să le asigure un trai mai bun. Sunt bani mulţi, sunt bani nerambursabili. Iar pentru ca aceşti bani să fie folosiţi este nevoie doar de muncă şi bună credinţă din partea autorităților”, a conchis europarlamentarul.

O Uniune a egalității este una dintre prioritățile majore ale Comisiei von der Leyen. 

Pentru a duce UE mai aproape de acest obiectiv, Comisia Europeană a prezentat la începutul lunii martie strategia privind egalitatea de șanse și de tratament între femei și bărbați în Europa. Aceasta prezintă acțiuni-cheie pentru următorii 5 ani și angajamentul Comisiei de a integra perspectiva egalității în toate domeniile de politică ale UE. Strategia prezintă modul în care Comisia va îndeplini promisiunea făcută de președinta von der Leyen ca Europa să ofere aceleași oportunități tuturor celor care au aceleași aspirații.

Acțiuni concrete pentru egalitate în perioada 2020-2025

Niciun stat membru al UE nu a realizat egalitatea de gen. Progresele sunt lente, iar disparitățile de gen persistă în ceea ce privește ocuparea forței de muncă, remunerarea, îngrijirea și pensiile. Pentru a elimina aceste disparități și pentru ca Europa să își poată valorifica pe deplin potențialul în afaceri, politică și societate, strategia definește un set de acțiuni-cheie, printre care se numără și următoarele: încetarea violenței bazate pe gen și eliminarea stereotipurilor, asigurarea unei participări și a unor oportunități egale pe piața forței de muncă, inclusiv a egalității de remunerare, și realizarea unui echilibru între bărbați și femei în procesul decizional și în politică.

  1. În UE, 33 % din femei au fost supuse violenței fizice și/sau sexuale, în timp ce 55 % au fost hărțuite sexual. Trebuie să înceteze violența bazată pe gen și stereotipurile dăunătoare cărora le cad victimă femeile. În acest scop, strategia solicită adoptarea de măsuri juridice de incriminare a violenței împotriva femeilor. Comisia intenționează, în special, să extindă domeniile de criminalitate în care armonizarea este posibilă în întreaga Europă la formele specifice de violență împotriva femeilor, inclusiv hărțuirea sexuală, abuzul asupra femeilor și mutilarea genitală feminină. În plus, Comisia va propune actul legislativ privind serviciile digitale care să clarifice ce măsuri se așteaptă din partea platformelor pentru a combate activitățile ilegale online, inclusiv violența online care vizează femeile.
  2.  În UE, femeile câștigă în medie cu 16 % mai puțin decât bărbații și se confruntă în continuare cu bariere în calea accesului și a menținerii pe piața forței de muncă. Egalitatea de gen este o condiție esențială pentru o economie europeană inovatoare, competitivă și prosperă. Având în vedere provocările demografice, precum și tranziția verde și cea digitală, sprijinirea femeilor în găsirea de locuri de muncă în sectoarele care se confruntă cu un deficit de personal calificat, în special cele ale tehnologiei și inteligenței artificiale, va avea un impact pozitiv asupra economiei Europei. De asemenea, pentru ca femeile să își poată realiza întregul potențial pe piața forței de muncă, Comisia își va intensifica eforturile de asigurare a respectării standardelor UE privind echilibrul dintre viața profesională și cea privată, astfel încât atât femeile, cât și bărbații să aibă posibilitatea reală de a face alegeri în ceea ce privește dezvoltarea lor pe plan personal și profesional. Egalitatea de gen în contextul legat de piața forței de muncă, de incluziunea socială și de educație va continua să fie monitorizată prin intermediul semestrului european.
  3. Femeile sunt în continuare subreprezentate în pozițiile de conducere, inclusiv în cele mai mari întreprinderi din UE, unde doar 8 % din directorii generali sunt femei. Pentru ca femeile să devină lideri în afaceri, Comisia va susține cu fermitate, printre altele, adoptarea propunerii din 2012 privind echilibrul de gen în consiliile de administrație ale întreprinderilor. Comisia va promova, de asemenea, participarea femeilor în politică, inclusiv la alegerile pentru Parlamentul European din 2024, și prin intermediul finanțării și al schimbului de bune practici. Pentru a da un exemplu, Comisia va depune eforturi pentru a atinge un echilibru de gen de 50 % la toate nivelurile propriei conduceri până la sfârșitul anului 2024.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

Corina Crețu

Eurodeputatul Corina Crețu se va adresa Comisiei Europene pentru combaterea traficului de persoane: România rămâne o zonă din care sunt recrutate victimele acestui trafic infam

Published

on

© Corina Crețu/ Facebook

România a fost și rămâne o zonă din care sunt recrutate victimele traficului de persoane, țara noastră fiind în continuare monitorizată din cauza creșterii semnificative a cazurilor, a afirmat vineri europarlamentarul Corina Crețu, într-un mesaj cu ocazia Zilei mondiale pentru combaterea traficului de persoane. Ea a anunțat, totodaăt, că va adresa Comisiei Europene o întrebare cu privire la combaterea acestui fenomen.

“Astăzi e Ziua mondiala pentru combaterea traficului de persoane, o zi în care Guvernele naționale ar trebui să raporteze măsurile adoptate pentru diminuarea și stoparea acestui fenomen inacceptabil pentru secolul 21. Din păcate, țara noastră este monitorizata in continuare din cauza creșterii semnificative a cazurilor de trafic de persoane. Este vorba de copii, folosiţi în activităţi precum cerșetoria și furturile din buzunare, dar și de femei, care sunt traficate în principal în activităţi legate de prostituţie. Lor li se adaugă cazuri de adevărata sclavie, legate de munca la negru. Nu mai departe de anul trecut, televiziunile naționale au prezentat condițiile inacceptabile in care trăiesc și muncesc unii din conationalii noștri, in căutarea unei vieți mai bune”, a scris Crețu, într-un mesaj pe pagina sa de Facebook.

Ea a arătat că statele membre ale Uniunii Europene au luat o serie de măsuri de combatere a acestui fenomen periculos și că “România a fost și rămâne, din păcate, o zonă din care sunt recrutate victimele acestui trafic infam, care aduce atingere gravă demnităţii și vieţii victimelor”.

“Constatând că eforturile conjugate ale statelor afectate sunt insuficiente pentru a pune sub control fenomenul, care aduce beneficii uriașe reţelelor de criminalitate transfrontalieră implicate, voi adresa Comisiei Europene o întrebare despre modul în care înţelege să analizeze cadrul instituţional comunitar pentru combaterea acestui fenomen și, la nevoie, să-l completeze, pentru a pune la îndemâna poliţiei și justiţiei noi instrumente de luptă împotriva traficanţilor de persoane”, a spus europarlamentarul român.

Corina Crețu a criticat faptul că Guvernul nu prezintă măsurile care ar trebui luate pentru a combate fenomenul.

“Din păcate, știu că în țară Guvernul, autoritățile nu răspund întrebărilor noastre. Dar cred că, măcar moral, Guvernul României ar trebui să ofere explicații in legătura acele cazuri traumatizante din ultimii ani (ex.Caracal), prezentând – cu prilejul Zilei mondiale pentru combaterea traficului de persoane – măsurile pe care înţelege să le ia pentru a reduce factorii de risc în zonele din care se recrutează victimele acestui trafic, reputate pentru sărăcia lor și pentru lipsa de perspective”, a conchis ea.

Ziua mondială împotriva traficului de persoane se marchează anual la 30 iulie. Această zi a fost instituită de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite prin Rezoluţia 68/192, la 18 decembrie 2013, pentru a creşte gradul de conştientizare a situaţiei victimelor traficului de fiinţe umane şi pentru promovarea protecţiei drepturilor lor.

Amintim că Departamentul de Stat al SUA a lansat la 1 iulie Raportul privind Traficul de Persoane pe anul 2021, care plasează România, pentru al treilea an consecutiv, pe lista de supraveghere la nivel 2 datorită eforturilor făcute de Guvern în direcția combaterii traficului de persoane, în ciuda absenței standardelor minime pentru eradicarea acestei probleme. România se situează pe această listă alături de state precum Azerbaidjan, Belarus sau Thailanda și majoritatea țărilor din Africa.

Continue Reading

Corina Crețu

Eurodeputatul Corina Crețu atenționează din nou Guvernul: România începe cu cel puțin 6 luni mai târziu folosirea banilor prin PNRR

Published

on

© Corina Cretu/ Facebook

„România ratează ultimul tren privind aprobarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) vara aceasta. Suntem, în acest moment, cu câteva luni bune în urma altor state europene privind implementarea proiectelor de relansare economică”, atenționează deputatul european Corina Crețu la câteva zile după ce Consiliul UE a mai dat undă verde la încă patru Planuri Naționale de Redresare și Reziliență pentru Cipru, Slovenia, Croația și Lituania.

„Comisia Europeană a dat undă verde zilele acestea ultimelor PNRR-uri până la toamnă. În acest moment, două treimi din Statele Membre au aceste planuri aprobate – din păcate, nu și România! Cu toate acestea, în loc să găsească soluții, Guvernul de la București găsește scuze: ba că au trimis mai târziu PNRR-ul, ba că intră Comisia Europeană în vacanță”, a mai adăugat Corina Crețu.

Eurodeputatul român menționează că nu e vorba despre o competiție între țări: „Faptul că timpul trece în defavoarea noastră. Primii bani vor veni cel mai devreme la finalul acestui an, deci am pierdut cel puțin șase luni. Pentru că termenul de finalizare a implementării este același pentru toată lumea.”

De asemenea, Corin Crețu în calitate de Membră a Comisiei pentru Control Bugetar a Parlamentului European (CONT), a reușit extinderea termenelor de finalizare a proiectelor prin PNRR până în 2026, dar angajarea sumelor trebuie să se realizeze până în 2024: „Așadar, grav este că România începe cu cel puțin o jumătate de an mai târziu folosirea banilor prin PNRR. Și când ne amintim că în luna mai Guvernul folosea un ton atât de optimist privind PNRR-ul”, a conchis aceasta.

Reamintim că Premierul Florin Cîţu a afirmat, marţi, că Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) ar urma să fie aprobat de Comisia Europeană în jurul datei de 15 septembrie.

NextGenerationEU reprezintă un instrument temporar de redresare în valoare de 750 de miliarde de euro, menit să contribuie la repararea daunelor economice și sociale imediate provocate de pandemia de coronavirus, obiectivul fiind acela de a face Europa mai verde, mai digitală, mai rezilientă și mai bine pregătită să facă față provocărilor actuale și viitoare.

Elementul central al acestui instrument il reprezintă Mecanismul de redresare și reziliență (MRR), în valoare de 672,5 miliarde de euro, destinat sprijinirii reformelor și investițiilor întreprinse de țările UE, suma fiind împărțită astfel: 312,5 miliarde granturi și 360 de miliarde împrumuturi.

România a transmis documentul la 31 mai și l-a publicat la 2 iunie. Țara noastră dispune de o alocare de 29,2 miliarde de euro, 14,2 miliarde de euro granturi și 14,9 miliarde de euro împrumuturi, și ar urma să finanțeze cu sume mari trei sectoare importante: Transporturi – 6,7 miliarde de euro, Educaţia – 3,6 miliarde de euro şi Sănătatea – 2,4 miliarde de euro.

Primele fonduri UE pentru redresare și reziliență în vederea stimulării economiilor au început deja să plece către 12 state membre UE, după ce miniștrii economiei și finanțelor au adoptat pe 13 iulie prima serie de decizii de punere în aplicare ale Consiliului privind aprobarea planurilor naționale de redresare și de reziliență.

Continue Reading

Corina Crețu

Corina Crețu critică ”lentoarea și indolența autorităților” din cauza cărora România se află în ”situația de a pierde peste jumătate de miliard de euro pentru linia de metrou M6”

Published

on

© European Union 2019 - Source : EP

Eurodeputatul Corina Crețu deplânge faptul că ”lentoarea și indolența autorităților au făcut ca România să se afle în situația de a pierde peste jumătate de miliard de euro pentru linia de metrou M6 din Capitală”.

Într-un msaj publicat pe Facebook, aceasta a reamintit că a lucrările ar fi trebuit să înceapă din 2019, având în vedere că a aprobat încă de atunci, din calitatea de comisar european pentru politică regională, ”peste 517 milioane de euro pentru linia de metrou M6 (între stațiile 1 Mai – Tokyo). Acest proiect major a fost parte a Programului Operațional Infrastructură Mare și prevedea construcția a 6 kilometri din linia de metrou, șase noi stații de metrou subterane, precum și achiziționarea a 12 garnituri de metrou, fiecare cu câte șase vagoane”, a explicat Crețu.

”În 2020, văzând că nu există niciun contract semnat pentru M6 (deși licitația era lansată încă din martie 2019), am atenționat asupra fapului că România riscă să piardă banii alocați. În 2021, acum câteva luni, am lansat un apel către autorități să urgenteze întregul proces, pentru că angajamentul era ca până anul viitor, acest proiect să fie finalizat, ceea ce părea tot mai nerealist. Săptămâna aceasta a devenit aproape cert faptul că toate aceste întârzieri fac imposibilă respectarea termenului de implementare a proiectului: stabilit la 4 ani și jumătate de către autoritățile române. E foarte trist faptul că proiecte de o asemenea anvergură sunt pierdute”, s-a arătat dezamăgită Corina Crețu.

Aceasta și-a exprimat speranța că bucureștenilor le vor fi date explicații pentru această situație, ”care nu va ușura sub nicio formă transportul spre Otopeni sau traficul de pe DN1 – ba chiar din contră”.

”Mă tem, totodată, ca acesta să nu fie doar unul dintr-un șir mai lung de proiecte cu privire la care aflăm că România pierde finanțarea europeană”, a conchis eurodeputatul român.

La sfârșitul anului 2017, Ministerul Transporturilor a anunţat că a aprobat şi transmis la Comisia Europeană, cererea de finanţare pentru Magistrala 6 de metrou 1 Mai – Otopeni, cu o valoare totală a proiectului de circa 1,392 miliarde de euro, cerere de finanțare acceptată ulterior de Executivul european.

Magistrala 6 urma să extindă reţeaua din staţia 1 Mai până la Aeroportul Internaţional Henri Coandă Bucureşti pe o lungime de 14,2 km și să cuprindă 12 stații, care să asigure legătura directă între Gara de Nord şi Aeroport Otopeni, fără transbordarea călătorilor prin schimbarea peroanelor şi a trenurilor. Autoritățile anticipau o capacitate de transport de 50.000 de călători/oră.

Cu prilejul unei vizite în România, premierul japonez de la acea vreme, Shinzo Abe, și-a exprimat deschiderea de a sprijini construcția magistralei 6 de metrou dintre București și Aeroportul Internațional ”Henri Coandă”, alăturându-se efortului Băncii Europene de Reconstrucție și Dezvoltare de a aloca 300 de milioane de euro pentru acest proiect.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
COMISIA EUROPEANA1 week ago

Comisarul european Janez Lenarcic îi răspunde premierului sloven, care l-a acuzat că acționează împotriva intereselor țării sale: Prejudiciile sunt provocate de cei care subminează statul de drept

INTERNAȚIONAL1 week ago

Emmanuel Macron, aflat la Tokyo pentru Jocurile Olimpice, a discutat cu premierul japonez despre lupta împotriva schimbărilor climatice și despre o regiune ”indo-pacifică liberă”

REPUBLICA MOLDOVA1 week ago

Republica Moldova: Bogdan Aurescu a anunțat un nou sprijin de 300.000 euro pentru societatea civilă și presa independentă

REPUBLICA MOLDOVA1 week ago

Vizita lui Bogdan Aurescu la Chișinău: România va fi mereu alături de Maia Sandu. R. Moldova poate deveni un model de orientare pro-europeană în vecinătatea estică a UE

ROMÂNIA1 week ago

Premierul Florin Cîțu apreciază că viteza cu care România va face tranziția la o economie verde va fi diferită de cea a altor țări UE: Partenerii europeni trebuie să ne sprijine mai mult

IMAGINEA ZILEI1 week ago

IMAGINEA ZILEI Militari ai Forțelor Aeriene SUA ajută localnicii afectați de inundațiile devastatoare din Germania

ROMÂNIA1 week ago

Premierul Florin Cîțu: Se vor construi trei centre de mari arși la București, Timișoara și Târgu Mureș. Finanțarea se va face printr-un program cu Banca Mondială

ROMÂNIA1 week ago

Premierul Florin Cîțu: Recunoștință și respect față de militarii români care au participat la acțiunile din Afganistan. Sunt eroi ai României

ROMÂNIA2 weeks ago

România: CE constată o îmbunătățire a cadrului general privind situația statului de drept în 2021, dar subliniază necesitatea desființării SIIJ și modificarea codurilor penale

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Comisia Europeană publică al doilea raport privind situația statului de drept în toate țările membre UE: Progresele au fost neuniforme și există motive serioase de îngrijorare determintate de mai multe țări

Team2Share

Trending