Corina Crețu
Corina Crețu, scrisoare deschisă: Proiectul privind autonomia invită la intoleranţă. Nu credeam că în anul 2020, în România europeană, vom vedea gesturi ale unor mentalități depăşite
Published
4 years agoon

Eurodeputatul Corina Creţu, fost comisar european, a publicat o scrisoare deschisă în care arată că unele forţe politice sunt mai interesate de promovarea unor proiecte care invită la intoleranţă decât de probleme mai importante, cum e cazul combaterii pandemiei de coronavirus.
“Credeam că, odată cu trecerea timpului şi mai ales odată cu izbucnirea acestei crize, orice discuţie privind autonomia se va închide. În secolul în care trăim şi în care încercăm să găsim mai degrabă ceea ce ne poate aduce mai aproape unii de alţii, nu mai e loc de astfel de diviziuni pe criterii etnice. Nu credeam că în anul 2020, în România europeană, vom vedea astfel de gesturi care sunt expresii ale unor mentalităţi absolut depăşite”, a scris Crețu, pe Facebook, referindu-se la scrisoarea cu pricina.
“Toate ţările lumii, organizaţii naţionale sau internaţionale caută în aceste momente soluţii pentru depăşirea acestei perioade şi pentru redresarea economică de după. Din păcate, în România, în ciuda acestei drame care se desfăşoară în faţa noastră zilnic, agenda politică a şovinismului merge mai departe fără a fi perturbată. Gestul celor doi deputaţi UDMR care au iniţiat un proiect de lege privind autonomia aşa-numitului Ţinut Secuiesc nu trebuie să treacă neobservat pentru că intoleranţa – la care invită şi cei doi iniţiatori – tocmai aşa ceva îşi doreşte: să funcţioneze neperturbată”, explică eurodeputatul Corina Creţu într-o scrisoare deschisă.
Corina Creţu menţionează faptul că a avut numeroase intervenţii pe această temă în ultimii ani.
“Scriu aceste rânduri pentru că înţeleg foarte bine lupta împotriva acestui fenomen al urii faţă de România. Am luptat fără menajamente, încă din 2013, împotriva tendinţelor autonomiste şi anti-româneşti ale celor care au considerat util să arunce în derizoriu ideea de unitate naţională a României. Exact din acest motiv, în 2013 am solicitat retragerea Ordinului ”Steaua României” care i se conferise lui Laszlo Tokes – care din poziţia de ”reprezentant al României în Parlamentul European” (ce titulatură absurdă dat fiind contextul!) nu a făcut decât să militeze pentru desprinderea unei părţi din România, promovând neobosit ideea autonomiei”, mai afirma europdeputatul Pro România.
Redăm scrisoarea Corinei Creţu:
“Trăim momente de cumpănă. Sănătatea şi chiar viaţa noastră sunt puse în pericol de această pandemie care ne afectează pe toţi, direct sau indirect. Toate ţările lumii, organizaţii naţionale sau internaţionale caută în aceste momente soluţii pentru depăşirea acestei perioade şi pentru redresarea economică de după. Din păcate, în România, în ciuda acestei drame care se desfăşoară în faţa noastră zilnic, agenda politică a şovinismului merge mai departe fără a fi perturbată. Gestul celor doi deputaţi UDMR care au iniţiat un proiect de lege privind autonomia aşa-numitului Ţinut Secuiesc nu trebuie să treacă neobservat pentru că intoleranţa – la care invită şi cei doi iniţiatori – tocmai aşa ceva îşi doreşte: să funcţioneze neperturbată.
Scriu aceste rânduri pentru că înţeleg foarte bine lupta împotriva acestui fenomen al urii faţă de România. Am luptat fără menajamente, încă din 2013, împotriva tendinţelor autonomiste şi anti-româneşti ale celor care au considerat util să arunce în derizoriu ideea de unitate naţională a României. Exact din acest motiv, în 2013 am solicitat retragerea Ordinului ”Steaua României” care i se conferise lui Laszlo Tokes – care din poziţia de ”reprezentant al României în Parlamentul European” (ce titulatură absurdă dat fiind contextul!) nu a făcut decât să militeze pentru desprinderea unei părţi din România, promovând neobosit ideea autonomiei. Aşa cum am arătat atunci, din cele aproape 200 de luări de cuvânt din Parlamentul European de până în 2013, niciuna nu a fost în limba română. Iar în 2014, acelaşi Laszlo Tokes a devenit reprezentant din partea Ungariei în Parlamentul European. Ce dovezi mai potrivite că rolul său nu a fost niciodată acela de a apăra interesele României? S-a făcut dreptate şi în 2016 i-a fost retras Ordinul ”Steaua României”.
Dar nu este vorba despre Laszlo Tokes, pentru că, din păcate, şovinismul nu poartă doar un nume sau o figură. Din contră, aşa cum vedem, aproape oricine poate fi purtător al acestor mesaje. Credeam că, odată cu trecerea timpului şi mai ales odată cu izbucnirea acestei crize, orice discuţie privind autonomia se va închide. În secolul în care trăim şi în care încercăm să găsim mai degrabă ceea ce ne poate aduce mai aproape unii de alţii, nu mai e loc de astfel de diviziuni pe criterii etnice. Nu credeam că în anul 2020, în România europeană pe care o celebrăm cu toţii, vom vedea astfel de gesturi care sunt expresii ale unor mentalităţi absolut depăşite, încremenite în nostalgii istorice care nu au adus decât suferinţă. Am uitat oare de episodul Târgu Mureş?
Acest episod trist al unei noi încercări absolut josnice de obţinere a autonomiei pe criterii etnice îmi relevă şi cât de naivi suntem – sau cât de naivi suntem consideraţi: în timp ce discutăm cu toţii despre solidaritate, despre unitate, în timp ce majoritatea dintre noi facem tot ce ne stă în putinţă să ne unim forţele, unii caută cu tot dinadinsul dezbinarea. Constituţia României statuează clar, la Articolul 1, alineatul (1) că ”România e stat naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil”. Trebuie să respectăm cu sfinţenie această prevedere, cu toţii”.
Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

You may like
Liderii din Parlamentul European au adoptat pachetul de reformă pentru modernizarea și consolidarea capacității de acțiune a instituției
“Fit for 55”: Acord între instituțiile UE asupra propunerii de revizuire a directivei privind performanța energetică a clădirilor
Eurodeputatul Mircea Hava: Grupul PPE susține revizuirea legislației pentru a avea o piață energetică ”predictibilă, corectă și lipsită de abuzuri”
Eurobarometru: 69% dintre români consideră că România a beneficiat de apartenența la UE. 75% ar merge la vot dacă alegerile europene ar avea loc într-o săptămână
Acord la Bruxelles privind stabilirea unor norme comune pentru piețele interne în domeniul gazelor naturale, al regenerabilelor și al hidrogenului
Raportul eurodeputatului Victor Negrescu, cu elemente cheie pentru aderarea României la spațiul Schengen, a fost aprobat în Comisia pentru afaceri constituționale din Parlamentul European
Corina Crețu
Corina Crețu, după vizita de lucru la Chișinău: Vă asigur că Republica Moldova este pregătită să înceapă negocierile de aderare imediat la începutul anului viitor
Published
2 months agoon
October 4, 2023
Eurodeputatul Corina Creţu a susţinut la Strasbourg, marţi seara, în plenul Parlamentului European, că Republica Moldova este pregătită să înceapă negocierile de aderare la începutul anului viitor, având în vedere atât de reformele care se întreprind, cât şi situaţia geopolitică.
„Am fost săptămâna trecută la Chișinău și vreau să vă asigur că Republica Moldova este pregătită să înceapă negocierile de aderare imediat la începutul anului viitor ținând cont atât de reformele care se întreprind, de aspirațiile europene ale poporului care au fost clar manifestate în cadrul Adunării *Moldova Europeană* dar și luând în calcul situația geopolitică”, a afirmat eurodeputatul în intervenția sa.
În acest sens, Corina Crețu, consideră necesară includerea Republicii Moldova în programele, instrumentele și agențiile europene, precum și posibilitatea de a beneficia de instrumentele financiare de preaderare ale UE cât mai curând posibil. „Astfel este nevoie să fie revizuite Regulamentele europene și să fie majorat bugetul instrumentului IPA III”, a adăugat acesta.
Eurodeputatul a solicitat punerea pe agendă și acordarea votului pozitiv de către Consiliului UE pentru inițierea negocierilor de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană î„n cel mai scurt timp posibil”.
Corina Crețu a mai amintit că Republica Moldova „și-a manifestat puternic dorința de apartenență la familia europeană, fiind fermă în fața atacurilor hibride venite din partea Rusiei, făcând față multiplelor crize și primind cu brațele deschise cel mai mare număr de refugiați ucraineni raportat la numărul locuitorilor”. Pe 23 iunie 2022 a devenit țară candidată la Uniunea Europeană.
Corina Crețu
Corina Crețu, vizită de lucru la Chișinău: Voi face în continuare tot ce îmi stă în putinţă pentru ca R. Moldova să devină parte a UE
Published
3 months agoon
September 18, 2023
Eurodeputatul Corina Creţu, fost comisar european, a anunţat, luni, că va efectua o vizită de lucru la Chișinău pentru a discuta despre parcursul european al acestei ţări la Uniunea Europeană, adăugând că va face tot ce îi stă în putinţă pentru ca Republica Moldova să devină parte a UE.
„În această săptămână voi efectua o vizită la Chişinău, unde am programate mai multe întrevederi importante (…) Republica Moldova este o ţară importantă atât pentru Uniunea Europeană, cât şi pentru România, contribuind la menţinerea stabilităţii în regiune şi fiind un suport important pentru Ucraina, ţară aflată într-un război de agresiune crud şi nedrept. În calitate de Membru al Parlamentului European şi Comisar European pentru Politică Regională (2014-2019), mă bucur că am contribuit la apropierea Republicii Moldova de Uniunea Europeană şi voi face în continuare tot ce îmi stă în putinţă pentru ca Republica Moldova să devină parte a Uniunii Europene”, a scris Corina Creţu, pe Facebook.
Eurodeputatul a precizat că va discuta despre parcursul european al Republicii Moldova cu premierul Dorin Recean, cu preşedintele Parlamentului, Igor Grosu, cu preşedintele Congresului Autorităţilor Locale, Tatiana Badan, cu ambasadorii Janis Mazeiks (şeful Reprezentantei Uniunii Europene în Republica Moldova), Cristian Leon Ţurcanu ( Ambasadorul României la Chişinău), cu Rectorul Universităţii de Stat, Igor Şarov, cu rectorul Academiei de Studii Economice, Alexandru Stratan, cu cadre didactice şi cu studenţi.
„Fiind o ţară cu aspiraţii europene, dar şi ţinând cont de parcursul istoric, Republica Moldova se află în sufletul tuturor românilor, iar pentru mine va fi o vizită emoţionantă (având în vedere că bunica mea dinspre mamă s-a născut la Chişinău)”, a mai menţionat Corina Creţu.
Corina Crețu
Corina Crețu solicită înființarea unor puncte de coordonare transfrontalieră la nivelul UE și al statelor membre: PIB-ul din regiunile frontaliere ale Uniunii ar putea crește cu 3%
Published
3 months agoon
September 14, 2023
Statele membre ale Uniunii Europene ar trebui să instituie puncte de coordonare transfrontalieră la nivel național, iar Comisia Europeană ar trebui să înființeze un punct de coordonare la nivelul Uniunii Europene, a afirmat miercuri, în plenul Parlamentului European, eurodeputatul Corina Crețu, precizând că eliminarea barierelor juridice și administrative care constrâng aceste regiuni ar duce la creșterea cu 3% a produsului intern brut din UE.
“Regiunile frontaliere terestre interne reprezintă 40% din teritoriul Uniunii Europene, aici fiind situate locuinţele a circa 30% din cetăţenii europeni. Constatăm însă cu tristeţe că aceste regiuni au rezultate economice mai scăzute din punct de vedere economic decât alte regiuni din cadrul unui stat membru. Cetățenii, întreprinderile și autoritățile publice din regiunile frontaliere se confruntă cu dificultăți specifice în special legate de serviciile medicale, reglementarea pieței muncii, impozite, dezvoltarea întreprinderilor, precum și obstacole legate de diferențele dintre culturile administrative și cadrele juridice naționale”, a afirmat Corina Crețu.
Potrivit europarlamentarului român, dacă barierele juridice și administrative ar fi eliminate, PIB-ul din regiunile frontaliere ar putea să crească cu valoarea aproximativă a 3% din PIB-ul UE, astfel, regiunile frontaliere ar fi cu 8,7% mai bogate decât sunt în prezent.
Astfel, statele membre ar trebui să instituie puncte de coordonare transfrontalieră la nivel național și să definească sarcinile și competențele acestora, în acelaşi timp Comisia Europeană ar trebui să înființeze un punct de coordonare la nivelul Uniunii care să colaboreze cu punctele naţionale de coordonare transfrontaliere şi să le susţină în activitatea lor.
“Am propus ca statele membre să poată aplica mecanismul și în cazul frontierelor externe, pe bază voluntară pentru toate părțile implicate. State vecine precum Republica Moldova, Ucraina, Serbia, etc vor putea pune în aplicare acest mecanism pe bază voluntară”, a spus Crețu.
Ea a indicat că în calitatea de comisar European pe politică regională a fost mereu preocupată de regiunile frontaliere și și-a exprimat speranța că și Consiliul va vota în favoarea acestei propuneri legislative care va reduce obstacolele transfrontaliere, va contribui atât la dezvoltarea socioeconomică, cât și la reducerea disparităților dintre nivelurile de dezvoltare ale diferitelor regiuni pentru ca nici o regiune să nu fie lăsată în urmă.
Concrete & Design Solutions

Viktor Orbán își reafirmă opoziția față de deschiderea negocierilor de aderare la UE cu Ucraina, dar arată că este dispus la compromisuri în alte privințe

Liderii din Parlamentul European au adoptat pachetul de reformă pentru modernizarea și consolidarea capacității de acțiune a instituției

Comisia Europeană urmează să aprobe o propunere legală privind utilizarea activelor rusești înghețate

Modificarea PNRR a fost evaluată pozitiv de Consiliul UE. Planul modificat include capitolul REPowerEU și se ridică la 28,5 mld. de euro

Eurogrupul a ajuns la un acord privind direcția politicii bugetare pentru 2024, stabilind un echilibru între menținerea flexibilității și adaptarea la condițiile globale

Luminița Odobescu și James O’Brien au discutat despre dezvoltarea Parteneriatului Strategic, cu accent pe creșterea prezenței economice a SUA în România

SUA, alături de România, Ucraina, R. Moldova și UE, pentru a consolida exporturile de cereale ucrainene și securitatea alimentară globală

Nadia Calviño, ministrul spaniol al economiei și finanțelor, va deveni prima femeie președintă a Băncii Europene de Investiții, după un acord al țărilor UE

Marcel Ciolacu: Am reușit să setăm premisele pentru ca România să devină un hub de investiții și suport logistic pentru marile proiecte americane

FMI sfătuiește România să introducă noi taxe și impozitarea progresivă în 2024, pentru a aduce mai mulți bani la buget

V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie

Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013

Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”

Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia

Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa

Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”

Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat

9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial

Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar

Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei

Marcel Ciolacu: Am reușit să setăm premisele pentru ca România să devină un hub de investiții și suport logistic pentru marile proiecte americane

Cătălin Predoiu, la reuniunea JAI: Astăzi nu se votează procesul de extindere a spațiului Schengen. Discutăm aspectele de progres sau de vulnerabilități în toate statele membre

Președintele Senatului, Nicolae Ciucă, subliniază că ”viitorul nostru este în UE şi în NATO” și îndeamnă la reflecție pentru că ”deciziile de azi vor deveni istoria de mâine a României”

Klaus Iohannis le mulțumește românilor pentru sprijinul acordat națiunii: O economie solidă, investiții și securitatea cetățenilor nu ar fi fost posibile dacă nu am fi avut o guvernare stabilă, fără blocaje toxice

Klaus Iohannis, discurs către români de Ziua Națională: Maratonul electoral din 2024 va fi decisiv pentru viitorul României, la 35 de ani de la Revoluție

Înaintea reuniunii miniștrilor de externe NATO, Stoltenberg reafirmă sprijinul aliaților pentru Ucraina: România a deschis un centru de pregătire F-16 pentru piloții ucraineni. Germania și Olanda au promis sprijin de 10 miliarde de euro

Ministrul Mediului îndeamnă „să începem hora reciclării”: Lansarea sistemului de garanție-returnare, „o investiție care folosește cele mai noi tehnologii”

Marcel Ciolacu: Lansarea sistemului de garanție-returnare va poziționa România pe o poziție de leadership european în protecția mediului și gestionarea ambalajelor, fiind al doilea cel mai mare astfel de sistem după cel din Germania

Rareș Burlacu, președintele ARICE, constată o schimbare a paradigmei economice în rândul investitorilor: Se observă o îngemănare între acțiunile unui guvern și forța economică degajată de sectorul privat

Klaus Iohannis, la finalul turneului politico-diplomatic în Africa: Am repus România pe radarul african. Neglijarea relației cu Africa, o eroare strategică în politica externă românească
Trending
- COMISIA EUROPEANA1 week ago
Dana Spinanț, purtător de cuvânt adjunct al Comisiei von der Leyen, a fost numită director general al Direcției Generale pentru Comunicare a Comisiei Europene
- U.E.1 week ago
“Vântul schimbării”: Donald Tusk, desemnat cea mai puternică persoană din Europa în topul Politico 28 – clasamentul celor mai influente persoane din Europa
- NATO1 week ago
Generalul Gheorghiță Vlad va fi învestit joi în funcția de șef al Statului Major al Apărării, în prezența președintelui Klaus Iohannis
- CONSILIUL UE5 days ago
“Situația actuală” a demersurilor de aderare a României și Bulgariei la Schengen se află pe agenda Consiliului JAI. O decizie nu va fi supusă la vot
- COMISIA EUROPEANA1 week ago
Liderii instituțiilor UE fac un apel la “pornirea” apărării europene pentru a reflecta nivelul de ambiție al “Uniunii geopolitice”