Connect with us

PARLAMENTUL EUROPEAN

Corina Crețu, semnal de alarmă privind subfinanțarea ”cronică” a cercetării în România: E o situație inadmisibilă pentru o țară europeană cu o resursă umană capabilă de performanță

Published

on

©️ Corina Crețu/ Facebook

Eurodeputatul Corina Crețu (S&D, PRO România) atenționează autoritățile române privind subfinanțarea cercetării în România.

E o situație inadmisibilă pentru o țară europeană, cu atât mai mult cu cât avem resursa umană care să realizeze performanță: dovadă stau rezultatele excelente ale cercetătorilor români din străinătate”, transmite fostul comisar european pentru Politică Regională.

Potrivit deputatului european, subfinanțarea în domeniul inovației și cercetării în România este una ”cronică”: Cercetătorii (și mai ales tinerii cercetători) se află adesea în situații materiale dificile, sunt puși să aleagă între pasiunea și dăruirea pentru cercetare și găsirea altor surse de venituri care să le permită un trai decent.”

Această finanțare a autorităților române pentru domeniul cercetării este ”o situație inadmisibilă”.

Principalii vinovați sunt ”Guvernele României care s-au succedat în ultimii ani și au ținut în frâu, prin subfinanțare, creativitatea și potențialul cercetătorilor români”, a subliniat Corina Crețu în mesajul său.

”Nu putem evolua ca societate atât timp cât nu vom înțelege că inovarea (emanație a cercetării) funcționează în beneficiul tuturor”, mai scrie Corina Crețu.

Corina Crețu are așteptări ca și România să acorde cercetării statutul pe care îl merită, așa cum se întâmplă deja în întreaga Europă.

Reamintim că la începutul mandatului său de eurodeputat, Corina Crețu a subliniat în cadrul unei intervenții în Comisia pentru Control Bugetar a Parlamentului European, a cărui membru este, importanța alocării de fonduri suplimentare pentru cercetare și inovare, aceasta punctând că cele două domenii ”trebuie să devină priorități strategice atât pentru Uniunea Europeană, cât și pentru statele membre”.

Citiți și: Europarlamentarul Corina Crețu: Sper ca următorul CFM 2021-2027 să permită o mai bună coordonare între fondurile pentru cercetare și inovare, astfel încât cei care fac performanță în aceste domenii să poată beneficia de finanțare adecvată

De reținut faptul că pași în direcția sprijinirii inovării și cercetării au fost făcuți de Comisia Juncker.

Astfel, la 18 martie 2019, Comisia Europeană a luat măsuri decisive în vederea instituirii unui Consiliu european pentru inovare (CEI), a cărui fază pilot a fost lansată în 2017, ce va avea drept misiune să transforme descoperirile științifice ale Europei în întreprinderi care au capacitatea de a se dezvolta mai rapid.

Consiliul european pentru inovare va deveni realitate începând cu anul 2021, în cadrul următorului program al UE pentru cercetare și inovare, Orizont Europa.

Având în vedere importanța economică din ce în ce mai mare a inovațiilor revoluționare și disruptive, precum și succesul inițial al proiectului-pilot al CEI, Comisia a propus alocarea unor fonduri de 10 miliarde de euro pentru CEI în cadrul Orizont Europa, programul UE de finanțare a cercetării și inovării pentru perioada 2021-2027.

Diana Zaim este foto jurnalist, premiată în cadrul #România@10EU, concurs de fotografie organizat cu ocazia a 10 ani de la aderarea la Uniunea Europeană. Studentă la secția germano-portugheză în cadrul Universității din București și pasionată de promovarea valorilor europene, Diana este parte a comunității Model European Union, cea mai amplă simulare la nivel european a procesului decizional din cadrul Uniunii Europene.

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Traian Băsescu: Măsurile excepționale luate de UE oferă tuturor firmelor românești șansa de relansare. Totul depinde de inteligența cu care va acționa Guvernul României

Published

on

© European Union 2019 - Source : EP

Fostul președinte al României Traian Băsescu a comentat duminică într-o analiză publicată pe pagina sa de Facebook că setul de măsuri excepționate adoptate de instituțiile Uniunii Europene “garantează şanse aproape egale pentru toate statele”, iar în privința României ele oferă “cadrul de reglementare temporar” prin care firmele se pot relansa, cu condiția ca Guvernul să acționeze hotărât și inteligent.

Un Plan Marshall făcut de Europa, pentru Europa! Acţiunea coordonată a statelor UE. Comisia Europeană, Parlamentul European şi Consiliul au adoptat un set de măsuri excepţionale menit a stimula relansarea economică a Uniunii Europene după ce pandemia generată de coronavirus a oprit pur şi simplu economia Uniunii Europene”. a scris Băsescu, europarlamentar PMP și PPE.

El s-a referit astfel la planul de ajutor economic de 37 de miliarde de euro, la planul de 750 de miliarde de euro propus de Banca Centrală Europeană pentru datoriile publice, precum și la suspendarea temprară a Pactului de Stabilitate Și Creștere prin relaxarea regulilor bugetare, care în mod normal solicită ca ținta de deficit bugetar de 3% din PIB să nu fie depășită.

“La propunerea Comisiei Europene, prin Parlamentul European au fost modificate Regulamente (legi) ale Uniunii Europene, au fost aplicată clauza de salvgardare, au fost mobilizate cele două bănci ale Uniunii Europene, BCE şi BEI, au fost acordate derogări la utilizarea banilor europeni alocaţi statelor”, a mai arătat Băsescu, precizând că acesta este un cadru de reglementare temporar cu rolul de a răspunde coordonat la nivelul UE crizei economice majore generată de pandemia de coronavirus în Europa.

Potrivit lui Băsescu, toate aceste măsuri alcătuiesc un pachet de excepţii de la regulile care sunt impuse de tratatele Uniunii. 

“Practic se suspendă toate restricţiile care erau destinate a impune Statelor Membre o disciplină financiară şi fiscală care să genereze deficite bugetare mici, sub 3 la sută din PIB, grad de îndatorare sub 60 la sută din PIB, inflaţie mică, un deficit structural sub 1 la sută. Altfel spus, se suspendă până la 31.12.2020 „Pactul de Stabilitate şi Creştere” care prelua elemente din faimosul Tratat Fiscal (căruia îi mai spunem şi Ponta MTO) şi elemente din Criteriile de la Mastricht şi pachetul de 6 reglementări cunoscut sub numele de „six pac””, a adăugat actualul europarlamentar.

Fostul șef al statului precizează că toate aceste măsuri garantează şanse aproape egale pentru toate statele, indiferent că vorbim despre statele bogate sau statele sărace.

“Dacă ne referim la România, cadrul de reglementare temporar oferă tuturor societăţilor fie că sunt mici sau mari şansa de a se relansa. Totul depinde de hotărârea, abilitatea şi inteligenţa cu care va acţiona Guvernul României. Cheia relansării economice are un singur nume: lichidităţi pentru relansarea producţiei. Şi putem să-i mai dăm un nume: să existe comenzi (consum)”, a conchis Traian Băsescu.

Continue Reading

PARLAMENTUL EUROPEAN

Președintele Parlamentului European îl critică pe premierul Olandei: Unde își va mai vinde lalelele dacă nu consolidăm Uniunea Europeană și piața unică?

Published

on

Președintele Parlamentului European, David Sassoli, l-a criticat sâmbătă în mod indirect pe prim-ministrul olandez Mark Rutte, care se opune planului de salvare a economiei europene dorit de țările cele mai afectate de criza COVID-19.

Într-un interviu pentru postul de televiziune Rai 1, Sassoli a întrebat retoric “unde își vor vinde lalelele” statele care acum se manifestă “ezitante și timide” în fața crizei.

Nu vrem ca țările noastre să fie de vânzare la finalul acestei crize. De ceea trebuie să consolidăm Uniunea Europeană și piața unică. De exemplu, anumite țări care își exprimă rezerve în acest moment, unde își vor vinde tehnologia sau lalelele dacă piața europeană nu este protejată în aceste momente? De aceea, eu sunt convins că amploarea acestei crize îi va convinge și pe cei ezitanți sau timizi. Sunt convins că avem șanse să reușim în această bătălie cu cetățenii noștri pentru că Europa să iasă puternică din criză”, a spus președintele Parlamentului European, având pe masă un buchet de lalele.

Reacția lui Sassoli vine ca o continuare a declarației pe care șeful legislativului european a făcut-o vineri. Acesta a criticat lipsa de asumare din partea guvernelor naționale și a liderilor UE, care în urma summitului prin videoconferință de joi nu au ajuns la un acord pentru mare plan de relansare economică, căzând doar de acord că Uniunea Europeană are nevoie de ”o strategie de ieșire” din criza COVID-19 cu ”investiții fără precedent”.

Liderii UE nu au ajuns la un acord privind mobilizarea Mecanismului European de Stabilitate (MES) sau emiterea de “obligaţiuni corona”, măsuri ce rămân pe masa discuţiilor care vor avea loc la nivelul Eurogrupului, iar marii opozanți au fost Germania și Olanda, în timp ce state precum Italia, Spania, Portugalia sau Franța își doresc măsuri rapide, urgente și planuri economice ambițioase.

De altfel, vorbind presei prin videoconferință, cancelarul german Angela Merkel a spus că emiterea de obligațiuni corona nu reprezintă viziunea Germaniei și a altor state.

În schimb, Merkel a spus că mobilizarea Mecanismului European de Stabilitate este ”opțiunea pe care eu o aleg, deoarece a fost creat pentru momente cu adevărat dificile”. În ce-l privește, prim-ministrul olandez Mark Rutte a spus că țara să se opune emiterii de obligațiuni corona.

Prim-ministrul olandez a fost criticat puternic și de omologul portughez, Antonio Costa acuzându-l pe Mark Rutte de “meschinărie” politică.

 

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Eurodeputatul Rareș Bogdan: România este pe locul patru în Europa la numărul de paturi pentru terapie intensivă

Published

on

© Rareș Bogdan/ Facebook

Europarlamentarul Rareș Bogdan (PNL, PPE) salută topul potrivit căruia România se afla pe locul patru în Uniunea Europeană la numărul de paturi de terapie intensivă în anul 2017.

Și avem medici, asistente și infirmiere de top”, a mai adăugat acesta în mesajul postat pe pagina de Facebook.

Aceste date eurostat au fost prelucrate de agenția de presă POLITICO în contextul actual, în care pandemia de COVID-19 afectează tot mai mulți cetățeni europeni, aceștia având nevoie de îngrijiri medicale speciale, iar paturile de terapie intensivă și aparetele de ventilare artificială sunt vitale în tratarea lor.

Potrivit Digi24 și Politico, țări precum Marea Britanie, Suedia, Finlanda, Spania sau Olanda se confruntă cu un dezavantaj major în lupta cu COVID-19, din cauza lipsei locurilor la ATI și a aparatelor de ventilație, odată cu creșterea numărului de infecții cu coronavirus, iar România, în topul țărilor, la numărul de paturi de terapie intensivă.

Grupul de Comunicare Strategică al guvernului de la București a anunțat, luni, că la nivelul spitalelor din România sunt 2.653 de paturi ATI și de 1.361 ventilatoare mecanice. „La acest moment dispunem la nivelul spitalelor de 2.653 de paturi ATI și de 1.361 ventilatoare mecanice. Vom reveni cu detalii pe măsură ce se vor concretiza noile achiziții”, potrivit Digi24.

Potrivit ultimului bilanț, de la ora 13:00, în data de 27 martie, în România au fost înregistrate 1.452 de cazuri de infectări cu COVID-19 și 29 de decese.

 

Continue Reading

Facebook

Guvernul României: Măsuri de prevenție coronavirus (COVID-19)

Măsuri de prevenție - COVID19

Măsuri de prevenție - COVID-19#Coronavirus #COVID19

Publicată de Guvernul României pe Miercuri, 11 martie 2020
Advertisement
Advertisement

Trending