Corina Crețu
Corina Crețu solicită consolidarea seismică a clădirilor prin PNRR și propune înființarea unei comisii de control bugetar în Parlamentul României pentru monitorizarea cheltuirii banilor europeni
Published
6 months agoon

Eurodeputatul Corina Crețu (Pro România) a anunțat joi că se alătură campaniei privind consolidarea seismică a clădirilor, subliniind că autoritățile trebuie să facă eforturi neîncetat pentru a folosi toate soluțiile aflate la dispoziție și indicând în acest sens liniile de finanțare din PNRR.
De asemenea, Crețu a propus Parlamentului României înființarea unei Comisii de Control Bugetar, echivalentul Comisiei CONT din Parlamentul European, a cărei membră este, care să monitorizeze modul în care sunt cheltuite sumele alocate României prin PNRR, fondurile de coeziune, fondurile pentru agricultură și fondurile europene în general.
“Seismul de ieri, care a avut epicentrul lângă Arad, a adus din nou în atenția publică discuția despre consolidările seismice, ocazie cu care mă alătur apelului lansat de ministrul dezvoltării, Cseke Attila, pentru ca autoritățile locale să accelereze procesul de evaluare a clădirilor, pentru a obține o imagine de ansamblu cu privire la vulnerabilitatea seismică a clădirilor”, a transmis Corina Crețu
Guvernul României a creat un cadrul legislativ îmbunătățit, care permite consolidarea clădirilor publice, pe lângă blocurile de locuințe, și le vizează și pe cele încadrate în categoria de risc seismic II, nu doar pe cele care au fost expertizate în RSI.
“Finanțarea este de 100%, iar ministerul nu cere cofinanțare nici de la locatari, nici de la autoritățile locale sau centrale. Prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), Ministerul Dezvoltării are la dispoziție fonduri în valoare totală de 282 Milioane Euro, pentru 238 de clădiri (blocuri de locuințe, spitale și școli), dintre care 59 de proiecte sunt deja în etapa de implementare, fiind începute lucrările de construcții. Totodată, prin Legea 212/2022, mai există un buget alocat de 200 de Milioane Lei din credite bugetare și 500 Milioane Lei prin credite de angajament. Reamintesc faptul ca, in cadrul Programului POR pe care l-am semnat in 2015 cu Guvernul Ponta, 439 de milioane de euro au fost alocate consolidării și eficienței energetice a clădirilor publice pentru perioada 2014-2020”, a explicat europarlamentarul Corina Crețu.
O alocare de 41 de milioane de euro a fost prevăzută pentru București și regiunea Ilfov, iar 398 de milioane de euro au fost puse la dispoziția celorlalte regiuni de dezvoltare.
“Au fost bani care puteau fi folosiți în România pentru consolidarea și reabilitarea termică a clădirilor publice, dar doar instituțiile statului pot sa aducă la cunoștința publicului dacă acești bani au fost folosiți acolo unde existau cele mai mari nevoi”, a mai spus Crețu.
Ea a propus Parlamentului României să înființeze o Comisie de Control Bugetar (echivalentul Comisiei CONT din Parlamentul European, în care este și ea membră), care să monitorizeze modul în care sunt cheltuite sumele alocate României prin PNRR, fondurile de coeziune, fondurile pentru agricultură – fondurile europene în general.
“Cred că ar fi un exemplu privind alinierea legislativului românesc la cel european, dar și un exercițiu de transparență și comunicare în legătură cu modul în care sunt cheltuite fondurile europene alocate țării noastre”, a conchis Corina Crețu.
Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

You may like
“Un gigant al istoriei”: Franța, Germania, UE, Rusia, China, Japonia și Ucraina l-au omagiat pe Henry Kissinger, decedat la vârsta de 100 de ani
Consiliul UE și Parlamentul European au ajuns la un acord privind legislația UE de protecție a jurnaliștilor și a apărătorilor drepturilor omului
UE are un „interes strategic” pentru dezvoltarea unui cadru de dialog actualizat cu Turcia, bazat pe „relații de cooperare mai bune și reciproc avantajoase” (raport)
“Vântul schimbării”: Donald Tusk, desemnat cea mai puternică persoană din Europa în topul Politico 28 – clasamentul celor mai influente persoane din Europa
Liderul celui mai mare partid din UE avertizează cu privire la un Parlament European de extremă dreapta dacă UE nu va gestiona migrația
Ursula von der Leyen, “profund impresionată” că Ucraina îndeplinește “aproape” toate cerințele pentru a începe negocierile de aderare la UE în ciuda războiului
Corina Crețu
Corina Crețu, după vizita de lucru la Chișinău: Vă asigur că Republica Moldova este pregătită să înceapă negocierile de aderare imediat la începutul anului viitor
Published
2 months agoon
October 4, 2023
Eurodeputatul Corina Creţu a susţinut la Strasbourg, marţi seara, în plenul Parlamentului European, că Republica Moldova este pregătită să înceapă negocierile de aderare la începutul anului viitor, având în vedere atât de reformele care se întreprind, cât şi situaţia geopolitică.
„Am fost săptămâna trecută la Chișinău și vreau să vă asigur că Republica Moldova este pregătită să înceapă negocierile de aderare imediat la începutul anului viitor ținând cont atât de reformele care se întreprind, de aspirațiile europene ale poporului care au fost clar manifestate în cadrul Adunării *Moldova Europeană* dar și luând în calcul situația geopolitică”, a afirmat eurodeputatul în intervenția sa.
În acest sens, Corina Crețu, consideră necesară includerea Republicii Moldova în programele, instrumentele și agențiile europene, precum și posibilitatea de a beneficia de instrumentele financiare de preaderare ale UE cât mai curând posibil. „Astfel este nevoie să fie revizuite Regulamentele europene și să fie majorat bugetul instrumentului IPA III”, a adăugat acesta.
Eurodeputatul a solicitat punerea pe agendă și acordarea votului pozitiv de către Consiliului UE pentru inițierea negocierilor de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană î„n cel mai scurt timp posibil”.
Corina Crețu a mai amintit că Republica Moldova „și-a manifestat puternic dorința de apartenență la familia europeană, fiind fermă în fața atacurilor hibride venite din partea Rusiei, făcând față multiplelor crize și primind cu brațele deschise cel mai mare număr de refugiați ucraineni raportat la numărul locuitorilor”. Pe 23 iunie 2022 a devenit țară candidată la Uniunea Europeană.
Corina Crețu
Corina Crețu, vizită de lucru la Chișinău: Voi face în continuare tot ce îmi stă în putinţă pentru ca R. Moldova să devină parte a UE
Published
2 months agoon
September 18, 2023
Eurodeputatul Corina Creţu, fost comisar european, a anunţat, luni, că va efectua o vizită de lucru la Chișinău pentru a discuta despre parcursul european al acestei ţări la Uniunea Europeană, adăugând că va face tot ce îi stă în putinţă pentru ca Republica Moldova să devină parte a UE.
„În această săptămână voi efectua o vizită la Chişinău, unde am programate mai multe întrevederi importante (…) Republica Moldova este o ţară importantă atât pentru Uniunea Europeană, cât şi pentru România, contribuind la menţinerea stabilităţii în regiune şi fiind un suport important pentru Ucraina, ţară aflată într-un război de agresiune crud şi nedrept. În calitate de Membru al Parlamentului European şi Comisar European pentru Politică Regională (2014-2019), mă bucur că am contribuit la apropierea Republicii Moldova de Uniunea Europeană şi voi face în continuare tot ce îmi stă în putinţă pentru ca Republica Moldova să devină parte a Uniunii Europene”, a scris Corina Creţu, pe Facebook.
Eurodeputatul a precizat că va discuta despre parcursul european al Republicii Moldova cu premierul Dorin Recean, cu preşedintele Parlamentului, Igor Grosu, cu preşedintele Congresului Autorităţilor Locale, Tatiana Badan, cu ambasadorii Janis Mazeiks (şeful Reprezentantei Uniunii Europene în Republica Moldova), Cristian Leon Ţurcanu ( Ambasadorul României la Chişinău), cu Rectorul Universităţii de Stat, Igor Şarov, cu rectorul Academiei de Studii Economice, Alexandru Stratan, cu cadre didactice şi cu studenţi.
„Fiind o ţară cu aspiraţii europene, dar şi ţinând cont de parcursul istoric, Republica Moldova se află în sufletul tuturor românilor, iar pentru mine va fi o vizită emoţionantă (având în vedere că bunica mea dinspre mamă s-a născut la Chişinău)”, a mai menţionat Corina Creţu.
Corina Crețu
Corina Crețu solicită înființarea unor puncte de coordonare transfrontalieră la nivelul UE și al statelor membre: PIB-ul din regiunile frontaliere ale Uniunii ar putea crește cu 3%
Published
3 months agoon
September 14, 2023
Statele membre ale Uniunii Europene ar trebui să instituie puncte de coordonare transfrontalieră la nivel național, iar Comisia Europeană ar trebui să înființeze un punct de coordonare la nivelul Uniunii Europene, a afirmat miercuri, în plenul Parlamentului European, eurodeputatul Corina Crețu, precizând că eliminarea barierelor juridice și administrative care constrâng aceste regiuni ar duce la creșterea cu 3% a produsului intern brut din UE.
“Regiunile frontaliere terestre interne reprezintă 40% din teritoriul Uniunii Europene, aici fiind situate locuinţele a circa 30% din cetăţenii europeni. Constatăm însă cu tristeţe că aceste regiuni au rezultate economice mai scăzute din punct de vedere economic decât alte regiuni din cadrul unui stat membru. Cetățenii, întreprinderile și autoritățile publice din regiunile frontaliere se confruntă cu dificultăți specifice în special legate de serviciile medicale, reglementarea pieței muncii, impozite, dezvoltarea întreprinderilor, precum și obstacole legate de diferențele dintre culturile administrative și cadrele juridice naționale”, a afirmat Corina Crețu.
Potrivit europarlamentarului român, dacă barierele juridice și administrative ar fi eliminate, PIB-ul din regiunile frontaliere ar putea să crească cu valoarea aproximativă a 3% din PIB-ul UE, astfel, regiunile frontaliere ar fi cu 8,7% mai bogate decât sunt în prezent.
Astfel, statele membre ar trebui să instituie puncte de coordonare transfrontalieră la nivel național și să definească sarcinile și competențele acestora, în acelaşi timp Comisia Europeană ar trebui să înființeze un punct de coordonare la nivelul Uniunii care să colaboreze cu punctele naţionale de coordonare transfrontaliere şi să le susţină în activitatea lor.
“Am propus ca statele membre să poată aplica mecanismul și în cazul frontierelor externe, pe bază voluntară pentru toate părțile implicate. State vecine precum Republica Moldova, Ucraina, Serbia, etc vor putea pune în aplicare acest mecanism pe bază voluntară”, a spus Crețu.
Ea a indicat că în calitatea de comisar European pe politică regională a fost mereu preocupată de regiunile frontaliere și și-a exprimat speranța că și Consiliul va vota în favoarea acestei propuneri legislative care va reduce obstacolele transfrontaliere, va contribui atât la dezvoltarea socioeconomică, cât și la reducerea disparităților dintre nivelurile de dezvoltare ale diferitelor regiuni pentru ca nici o regiune să nu fie lăsată în urmă.
Concrete & Design Solutions

Liderii instituțiilor UE fac un apel la “pornirea” apărării europene pentru a reflecta nivelul de ambiție al “Uniunii geopolitice”

Klaus Iohannis: Mandatul noului șef al Statului Major al Apărării trebuie să fie încă un pas în consolidarea capacității de apărare a României

Premierul Ciolacu și ministrul Odobescu regretă dispariția lui Henry Kissinger: Un mare om de stat care a lăsat o amprentă de neșters asupra istoriei mondiale

“Un gigant al istoriei”: Franța, Germania, UE, Rusia, China, Japonia și Ucraina l-au omagiat pe Henry Kissinger, decedat la vârsta de 100 de ani

Patru avioane F-16 ale Forțelor Aeriene Turce au aterizat în România pentru misiuni de poliție aeriană întărită sub comanda NATO

Consiliul UE și Parlamentul European au ajuns la un acord privind legislația UE de protecție a jurnaliștilor și a apărătorilor drepturilor omului

Guvernul britanic respinge ideea de a readera la UE după ce Ursula von der Leyen a sugerat că generația mai tânără va putea “repara” greșeala Brexit

A murit Henry Kissinger, figură marcantă a diplomației SUA și fost secretar de stat și consilier pentru securitate națională. Veteranul diplomat avea 100 de ani

Comisia Europeană propune crearea unui spațiu european comun al datelor privind mobilitatea și consolidarea drepturilor călătorilor care achiziționează pachete de servicii

UE are un „interes strategic” pentru dezvoltarea unui cadru de dialog actualizat cu Turcia, bazat pe „relații de cooperare mai bune și reciproc avantajoase” (raport)

V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie

Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013

Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”

Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia

Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa

Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”

Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat

9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial

Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar

Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei

Înaintea reuniunii miniștrilor de externe NATO, Stoltenberg reafirmă sprijinul aliaților pentru Ucraina: România a deschis un centru de pregătire F-16 pentru piloții ucraineni. Germania și Olanda au promis sprijin de 10 miliarde de euro

Ministrul Mediului îndeamnă „să începem hora reciclării”: Lansarea sistemului de garanție-returnare, „o investiție care folosește cele mai noi tehnologii”

Marcel Ciolacu: Lansarea sistemului de garanție-returnare va poziționa România pe o poziție de leadership european în protecția mediului și gestionarea ambalajelor, fiind al doilea cel mai mare astfel de sistem după cel din Germania

Rareș Burlacu, președintele ARICE, constată o schimbare a paradigmei economice în rândul investitorilor: Se observă o îngemănare între acțiunile unui guvern și forța economică degajată de sectorul privat

Klaus Iohannis, la finalul turneului politico-diplomatic în Africa: Am repus România pe radarul african. Neglijarea relației cu Africa, o eroare strategică în politica externă românească

Eurodeputata PPE Pernille Weiss evidențiază potențialul României de a atrage investiții în domeniul farmaceutic prin crearea unui mediu propice pentru inovatori și IMM-uri

Președintele Senatului consideră că ”mediul de afaceri are nevoie de încredere şi predictibilitate” pentru a se dezvolta astfel încât orice situaţie de criză să poată fi depăşită

Volodimir Zelenski, Maia Sandu și Charles Michel afirmă “calea europeană” a Ucrainei și Moldovei la zece ani de la EuroMaidan: Aderarea va întări frontiera estică a UE

Premierul Marcel Ciolacu: Prin centrele de zi destinate sprijinirii copiilor expuși riscului de a fi separați de familie ne asigurăm că toți copiii au șanse egale de a-și dezvolta potențialul

Tanzania poate conta pe România în ceea ce privește promovarea și dezvoltarea relațiilor cu UE, îi transmite Klaus Iohannis președintei țării africane
Trending
- ROMÂNIA1 week ago
Situația din Israel și Fâșia Gaza: Ministrul Luminița Odobescu consideră că soluția celor două state reprezintă ”singura garanție pentru securitatea și stabilitatea în regiune”
- ROMÂNIA1 week ago
Ministrul Sănătății semnalează: În România nu producem niciun medicament inovativ. Un model economic care să încurajeze industria, necesar
- INTERNAȚIONAL1 week ago
Ministrul Odobescu, la reuniunea G7+ privind infrastructura energetică a Ucrainei: România lucrează la îmbunătățirea conexiunii Ucrainei și R. Moldova la infrastructura europeană
- PARLAMENTUL EUROPEAN1 week ago
Parlamentul European solicită ca primatul dreptului UE să fie înscris în tratatele Uniunii Europene: Doar Curtea de Justiție a UE poate interpreta dreptul european
- ROMÂNIA1 week ago
Președintele ARPIM Cecilia Radu: Industria farmaceutică inovatoare, unul dintre cele mai importante motoare ale ecosistemului de inovație european