Connect with us

Corina Crețu

Corina Crețu solicită Guvernului să activeze cât mai rapid Fondul European de Solidaritate ca urmare a inundațiilor din România

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Europarlamentarul Corina Crețu a solicitat sâmbătă Guvernului României să activeze cât mai rapid Fondul de Solidaritate al Uniunii Europene ca urmare a inundațiilor care au loc în această perioadă.

“Îmi exprim întreaga solidaritate cu cei care au avut de suferit din cauza inundațiilor și viiturilor din ultima săptămână. Fie că trăiesc în județele Alba sau Cluj, fie că trăiesc in Germania, Belgia sau Luxembourg, cetățenii români ar trebui sa simtă preocuparea și sprijinul Guvernului de la București. În plus, cred că autoritățile române, pe lângă ajutoare de urgență din partea Guvernului acordate celor aflați acum in nevoi, ar trebui să activeze cât mai rapid Fondul European de Solidaritate”, a scris Crețu, pe pagina sa de Facebook.

În calitate de raportor din partea Comisiei pentru Control Bugetar a Parlamentului European pentru Regulamentul privind folosirea Fondului de Solidaritate, Corina Crețu a pledat recent pentru ca acest fond să devină mai flexibil și mai eficient în oferirea de asistență financiară statelor afectate de dezastre naturale.

De altfel, premierul Florin Cîțu va efectua duminică o vizită în localitățile afectate de inundații în județul Alba, potrivit unui comunicat al Guvernului.

Joi după-amiaza, comuna Ocoliş a înregistrat precipitaţii “istorice”, de 223 l/mp, într-un interval de numai cinci ore, provocând inundaţii “fără precedent”, potrivit Administraţiei Naţionale “Apele Române”, informează Agerpres.

În urma ploilor torenţiale şi a scurgerilor rapide de pe versanţi, pe râul Ocoliş, s-a produs o viitură puternică, cu efecte locale severe. Au fost inundate zeci de case, multe fiind distruse. Mai mulţi localnici au fost nevoiţi să se adăpostească, de teama apei, în podurile imobilelor. De asemenea, câteva maşini au fost distruse, fiind luate de apă, iar un drum judeţean, DJ 750G, a fost avariat şi colmatat.

Mai multe oraşe şi comune din Alba s-au aflat joi şi vineri sub avertizare de cod roşu meteo, fiind înregistrate pagube însemnate din cauza inundaţiilor.

Sute de pompieri militari, jandarmi, poliţişti, salvamontişti, voluntari de la Crucea Roşie, angajaţi ai SGA, CNAIR, Electrica au acţionat pentru limitarea/înlăturarea efectelor provocate de inundaţii.

Fondul de Solidaritate al Uniunii Europene (FSUE) este principalul instrument de care dispune UE pentru a face faţă catastrofelor naturale majore şi pentru a-şi manifesta solidaritatea cu regiunile din Europa afectate de dezastre. Fondul a fost creat ca reacţie la inundaţiile devastatoare care au lovit Europa Centrală în vara anului 2002.

De atunci, a fost utilizat în cazul a 80 de dezastre de diverse tipuri: inundaţii, incendii forestiere, cutremure, furtuni şi secetă. Până în prezent, au fost sprijinite 24 de ţări europene diferite, inclusiv România, suma totală alocată depăşind 5 miliarde de euro.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Corina Crețu

Eurodeputatul Corina Crețu: Programul de cooperare transfrontalieră al UE poate contribui la reconstruirea încrederii în proiectul european

Published

on

© Corina Cretu/ Facebook

Europarlamentarul Corina Crețu, fost comisar european pentru politică regionlă, și-a manifestat marți susținerea pentru Programul de cooperare transfrontalieră “Interreg”, subliniind că acesta poate contribui la reconstruirea încrederii între cetățeni, dar și în proiectul european.

E îngrijorător cât de multă dezbinare a adus cu sine această pandemie“, a spus Crețu, citând un studiu recent al Consiliului European pentru Relații Externe (ECFR) care indică faptul că pandemia a generat diviziuni majore între europeni, ceea ce subminează parțial și încrederea între cetățenii diferitelor țări.

Autorii acestui studiu lansează un apel ca UE și guvernele naționale să ia măsuri pentru a diminua diviziunile sociale atât între statele membre, cât și în interiorul statelor membre.

“Cred că un răspuns ferm în acest sens ar putea fi asigurat de Programul de cooperare transfrontalieră “Interreg”, care anul acesta a împlinit 31 de ani. Interreg dovedește faptul că, prin colaborarea dintre cetățenii mai multor țări, provocările comune pot fi mai ușor înfruntate”, a precizat fostul comisar european.

Ea a subliniat că a apreciat foarte mult acest program în calitate de comisar european pentru politică regională, considerând că este unul “emblematic pentru politica de coeziune, oferind cadrul necesar implementării unor acțiuni comune a actorilor naționali, regionali și locali din diferite State Membre ale UE, reducând astfel decalajele sociale și economice care încă există între acestea”.

În prezent, România are programe de cooperare transfrontalieră cu Republica Moldova, Bulgaria, Serbia, Ucraina, Ungaria, fiind și parte a Programului Operațional Comun “Bazinul Mării Negre” și Programul Transnațional Dunărea.

“Toate acestea sunt oportunități nu doar de a finanța proiecte, de a spori competitivitatea celor implicați, dar și de a reclădi încrederea – atât de greu pusă la încercare în acest ultim an și jumătate”, a conchis Corina Crețu.

Continue Reading

Corina Crețu

Corina Crețu reînnoiește apelul la o dezbatere națională privind “soarta satului românesc”: Voi depune toate eforturile pentru a promova Agenda Rurală a UE în România

Published

on

© Corina Cretu/ Facebook

România nu se poate dezvolta dacă nu acordă atenția cuvenită mediului rural, iar situația satelor românești trebuie să devină una din preocupările imediate ale guvernanților de la București, a transmis luni europarlamentarul Corina Crețu, context în care a reînnoit apelul său la o dezbatere națională extinsă cu privire la soarta satului românesc.

“Dezvoltarea durabilă a zonelor rurale nu trebuie să fie un subiect de dispută politică. Din păcate, nu a existat nicăieri în România o dezbatere despre așa-numita ”Agendă Rurală” – un proiect care prinde contur în Uniunea Europeană. E nevoie de o viziune integrată în acest sens, și cât mai urgent – mai ales în lumina ultimelor declarații dinspre Guvern, conform cărora doar 7% din serviciile sociale sunt furnizate în mediul rural”, a afirmat ea.

Ea a oferit în acest sens exemplul organizării, în 2015, a “Rural Fest Bucharest”, un eveniment susținut de Reprezentanța Comisiei Europene în România, în parteneriat cu Ministerul Agriculturii.

La acel eveniment a fost organizat un târg al micilor producători locali din întreaga țară și expoziții cu vânzare de produse tradiționale, naturale sau ecologice, precum și expoziții și demonstrații meșteșugărești.

“Sper ca astfel de proiecte să fie reluate, iar satele românești să se bucure de atenția pe care o merită și de care, mai ales acum, au atât de multă nevoie. Ca Membră a Parlamentului European, voi depune toate eforturile pentru a promova Agenda Rurală și în România, una din țările cu proporția cea mai mare a cetățenilor care locuiesc în mediul rural“, a promis eurodeputatul român.

A lăsa în urmă satul românesc înseamnă a uita de jumătate dintre români. Ceea ce e inacceptabil. Reînnoiesc, cu această ocazie, apelul meu la o dezbatere națională extinsă cu privire la soarta satului românesc, până nu e prea târziu!“, a conchis Corina Crețu.

Comisia Europeană a prezentat o viziune pe termen lung pentru zonele rurale ale UE, identificând dificultățile și preocupările cu care se confruntă acestea și evidențiind unele dintre cele mai promițătoare oportunități de care dispun aceste regiuni. Pe baza previziunilor și a consultărilor ample cu cetățenii și cu alți actori din zonele rurale, viziunea prezentată miercuri propune un Pact rural și un Plan de acțiune rurală, care au scopul de a face zonele noastre rurale mai puternice, conectate, reziliente și prospere.

Un nou Pact rural va implica actori de la nivelul UE, național, regional și local, pentru a sprijini obiectivele comune ale viziunii, pentru a promova coeziunea economică, socială și teritorială și pentru a răspunde aspirațiilor comune ale comunităților rurale. Comisia va facilita acest cadru prin intermediul rețelelor existente și va încuraja schimbul de idei și de bune practici la toate nivelurile.

Comisia Europeană a prezentat, de asemenea, un Plan de acțiune pentru a stimula dezvoltarea rurală durabilă, coerentă și integrată. Mai multe politici ale UE oferă sprijin zonelor rurale, contribuind la dezvoltarea echilibrată, echitabilă, ecologică și inovatoare a acestora. Printre acestea, politica agricolă comună (PAC) și politica de coeziune vor fi esențiale pentru sprijinirea și punerea în aplicare a acestui plan de acțiune, fiind însoțite, în același timp, de o serie de alte domenii de politică ale UE care, împreună, vor transforma această viziune în realitate.

Continue Reading

Corina Crețu

Corina Crețu, semnal de solidaritate cu statele candidate la aderarea la UE: Am votat în Parlamentul European pentru instrumentul de pre-aderare de 14,2 miliarde de euro

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Parlamentul European a transmis în această săptămână un semnal de solidaritate cu statele candidate și potențial candidate să adere la Uniunea Europeană, a anunțat europarlamentarul Corina Crețu, care a votat în Parlamentul European în favoarea Instrumentului de Pre-Aderare (IPA III) propus de Comisia Europeană și agreat de Consiliu pentru perioada 2021-2027.

Este vorba despre 14,2 miliarde EUR pentru a sprijini țările candidate și potențial candidate să adere la Uniunea Europeană, care să realizeze reforme politice, instituționale, sociale și economice, precum și pentru a le ajuta să traverseze această perioadă dificilă.

“Cred că, astfel, Uniunea Europeană transmite un mesaj important către țările care doresc să adere la acest proiect unic, un semnal de solidaritate. Noul fond va sprijini Planul Economic și de Investiții pentru Balcanii de Vest, prin care se dorește revenirea la creșterea economică în regiune, sprijinul pentru tranziția digitală și cea verde, precum și integrarea europeană”, a afirmat Corina Crețu.

Beneficiarii actuali ai Instrumentului de Pre-Aderare sunt Albania, Bosnia-Herțegovina, Kosovo, Muntenegru, Macedonia de Nord, Serbia și Turcia.

Europarlamentarul român a punctat că Republica Moldova beneficiază de resursele destinate celor șase țări care fac parte din Parteneriatul Estic și de ajutorul prevăzut în baza Acordului de Asociere UE – Republica Moldova și zona sa de liber schimb aprofundată și cuprinzătoare.

“Mă bucur că am contribuit prin votul meu în Parlamentul European către a face un pas în plus în ceea ce privește îndeplinirea aspirațiilor europene ale acestor țări. Cunosc speranțele multor cetățeni din țările non-UE și cred că votul din Parlamentul European reprezintă un moment important pentru restabilirea încrederii între Uniunea Europeană și țările din Balcanii de Vest. Pe parcursul mandatului meu de Comisar European am fost preocupată ca politica regională să contribuie la dezvoltarea economică a țărilor candidate sau potențial candidate, în special prin programele de cooperare transfrontalieră. În acest sens, am fost în contact cu lideri naționali și locali din aceste țări”, a subliniat Crețu.

“Pregătirea din timp este esențială, iar experiența mi-a arătat că țările nou venite pot pierde oportunități importante dacă nu construiesc un sistem eficient de folosire a fondurilor europene în beneficiul cetățenilor, pentru îmbunătățirea nivelului lor de trai”, a conchis ea.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
POLITICĂ11 hours ago

Florin Cîțu este noul președinte al Partidului Național Liberal: Acest vot mă onorează și mă responsabilizează. Vă promit că voi fi președintele tuturor liberalilor

INDIA12 hours ago

Liderii SUA, Japoniei, Indiei și Australiei pledează pentru o regiune indo-pacifică ”fără a fi intimidată de presiuni” și își asumă să ”își dubleze eforturile pentru a fi o forță pentru securitatea regională”

MAREA BRITANIE13 hours ago

MAE: De la 1 octombrie, românii nerezidenți vor putea intra în Regatul Unit exclusiv în baza pașaportului valabil

U.E.13 hours ago

Premierul Viktor Orban apreciază că Balcanii vor reprezenta ”următoarea mare oportunitate” pentru Uniunea Europeană: Progresul economic al UE va veni din această regiune

CONSILIUL EUROPEAN15 hours ago

Charles Michel critică de la tribuna ONU ”actele de război împotriva mediului înconjurător”: Omenirea trebuie să semneze ”un tratat de pace cu planeta noastră”

INTERNAȚIONAL16 hours ago

Criza submarinelor: Boris Johnson încearcă să redreseze relațiile franco-britanice și îi propune lui Emmanuel Macron o ”restabilire a cooperării”. Președintele Franței, răspuns glacial: Aștept propunerile

Dacian Cioloș16 hours ago

Conferința privind viitorul Europei: Liderul Renew Europe, Dacian Cioloș, consideră că UE are nevoie de un președinte ales de cetățenii europeni: Va avea mai multă legitimitate în reprezentarea UE

POLITICĂ18 hours ago

Criza submarinelor: Președintele PMP, Cristian Diaconescu: O criză comercială, cum este cea provocată de Franța, nu poate declanșa așteptări geopolitice

S&D20 hours ago

Miniștrii muncii din PES: Uniunea Europeană trebuie să combată dezechilibrele sociale. Bunăstarea este un indicator vital pentru politici de succes

GENERAL20 hours ago

România a găzduit prima ediție a Săptămânii Mondiale a Francofoniei Științifice. Ministrul Sorin Cîmpeanu, ales președinte al celei mai mari organizații academice internaționale, Agenția Universitară a Francofoniei

POLITICĂ11 hours ago

Florin Cîțu este noul președinte al Partidului Național Liberal: Acest vot mă onorează și mă responsabilizează. Vă promit că voi fi președintele tuturor liberalilor

ONU3 days ago

În primul discurs la ONU, Maia Sandu cere retragerea trupelor Rusiei din Transnistria și anunță că a început curățarea Republicii Moldova de regimurile corupte

Dragoș Pîslaru3 days ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru: Cel mai optimist scenariu pentru aderarea României la zona euro ar fi în 2028

ONU3 days ago

Klaus Iohannis, la ONU: România susține rolul de lider al Uniunii Europene în materie de schimbări climatice

INTERVIURI4 days ago

INTERVIU Președinta Fondului de Investiții al celor Trei Mări: Înființarea fondului, posibilă prin cooperarea cu România. Este esențial să prezentăm investitorilor întreaga regiune prin fiecare țară în parte

ONU4 days ago

Klaus Iohannis, de la tribuna ONU: Valorile democratice și ordinea bazată pe reguli, fundamente ale unui viitor mai bun. Conflictele prelungite din vecinătatea României continuă să amenințe securitatea Europei

INTERNAȚIONAL4 days ago

Joe Biden invocă, în primul său discurs la ONU, “alianța sacră NATO” și “parteneriatul fundamental cu UE”: Suntem în zorii unui deceniu decisiv. Începem o nouă eră de diplomaţie neobosită

INTERVIURI6 days ago

INTERVIU Ministrul adjunct de externe al Poloniei: România și Polonia sunt liderii principali ai Inițiativei celor Trei Mări. Trebuie să fim o parte mai puternică a UE

INTERVIURI1 week ago

Comisarul European Adina Vălean, despre rolul tinerilor în Conferința pentru Viitorul Europei: Ideile lor reprezintă o valoare adăugată

INTERVIURI1 week ago

INTERVIU Comisarul european pentru transporturi Adina Vălean: Proiectele europene necesită o guvernanță stabilă

Team2Share

Trending