Connect with us

Corina Crețu

Corina Crețu solicită Guvernului să vină cu strategii pentru dezvoltarea regiunilor mai sărace: Lipsa unui Minister al Coeziunii Teritoriale este puternic resimțită în România

Published

on

© Corina Cretu/ Facebook

Eurodeputatul Corina Crețu a solicitat miercuri Guvernului României să se aplece cu toată seriozitatea asupra dezvoltării regiunilor mai sărace și să îmbunătățească viața celor care locuiesc în aceste zone, subliniind că lipsa unui Minister al Coeziunii Teritoriale, așa cum există în Franța și Italia, este puternic resimțită în România.

“Acum cinci ani lansam în România proiectul ”Regiuni mai puțin dezvoltate” (”Lagging Regions”). Cu această ocazie, regiunile Nord-Est și Nord-Vest au devenit parte a unui proiect-pilot privind eficientizarea fondurilor europene. Acest moment a constituit și un bun prilej de a discuta cu Guvernul României despre mecanismele privind evaluarea absorbției fondurilor europene. Proiectul ”Regiuni mai puțin dezvoltate” a fost o inițiativă care și-a propus să reducă discrepanțele economice, sociale și teritoriale dintre regiuni”, a afirma Crețu, într-o postare pe Facebook.

“Ca Membră a Comisiei pentru Dezvoltare Regională din Parlamentul European, mă voi ocupa de acest subiect în continuare și solicit Guvernului să gândească strategii coerente privind dezvoltarea armonioasă a României. Cred că e important ca toți cetățenii să beneficieze de aceleași șanse și să se bucure de aceeași calitate a vieții”, a subliniat ea.

Raportul între cel mai mare produs intern brut pe locuitor (regiunea Bucureşti Ilfov) şi cel mai mic (Nord-Est) este de peste 3 la 1, anunța recent Monitorul Social într-un infografic publicat cu privire la unele dezechilibre regionale care, potrivit datelor Institutului Național de Statistică, sunt în curs de accentuare.

Diferenţa a crescut de la 3,2, cât se înregistra în 2000, la 3,6, în 2018.

Astfel, în 2018, în zona București-Ilfov, produsul intern brut pe cap de locuitor era de 111.160 de lei, cu peste 80.000 de lei mai mult față de regiunea Nord-Est, unde produsul intern brut pe locuitor era de 30.763 de lei.

Diferențele se observau și în anul 2000. Așadar, PIB-ul pe cap de locuitor în regiunea București-Ilfov se ridica la valoarea de 7.993 de lei, în vreme ce în Nord-Est cuantumul acestuia era de 2.499 lei.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Corina Crețu

Corina Crețu propune o colaborare transpartinică pentru o strategie de combatere a sărăciei din România: Politica de coeziune și PNRR pot asigura acest obiectiv

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Europarlamentarul Corina Crețu (Pro România, S&D) a propus miercuri o colaborare națională largă, trans-partinică pentru a lupta împotriva inegalităților dintre mediul rural și cel urban din România. Ea a subliniat că este nevoie urgent de o strategie de combatere a sărăciei din România, iar politica de coeziune și Planul Național de Redresare și Reziliență pot asigura acest obiectiv

“Având în vedere adâncirea dramatică a inegalităților dintre mediul rural și cel urban din România, propun o colaborare națională largă, trans-partinică, pentru a găsi metodele cele mai eficiente de a lupta împotriva acestei tendințe dăunătoare pentru toți cetățenii – indiferent că locuiesc la sat sau oraș”, a scris europarlamentarul român, pe Facebook.

“Sunt absolut îngrijorătoare rezultatele studiului realizat recent de către Eurostat – care indică faptul că, în România, discrepanțele dintre mediul rural și cel urban sunt tot mai accentuate. E nevoie urgent de o strategie de combatere a sărăciei din România, iar politica de coeziune și Planul Național de Redresare și Reziliență pot asigura acest obiectiv. Studiul Eurostat arată că aproape jumătate din românii de la sate se confruntă cu riscul sărăciei. Și nu orice fel de sărăcie: ci una dintre cele mai dure din întreaga Europă. Iar pandemia nu a făcut decât să înrăutățească și mai mult situația. În acest moment, în țara noastră riscul de sărăcie în mediul rural este de trei ori mai mare decât în mediul urban. Activitatea economică și veniturile gospodăriilor au fost afectate grav, iar lipsa accesului la educație a multor copii din mediul rural poate contribui la prelungirea acestei situații dramatice”, a afirmat Crețu.

Ea a mai arătat că un raport recent al Băncii Mondiale atenționa asupra faptului că prelungirea pandemiei va avea potențialul de a afecta grav economia României, mai ales în domeniul agricol – ceea ce din nou are repercusiuni în primul rând asupra mediului rural.

“E nevoie de măsuri proactive, iar Politica de Coeziune și PNRR pot contribui substanțial în acest sens, dacă investițiile se vor face potrivit nevoilor populației”, a continuat Corina Crețu.

Europarlamentarul a mai indicat că va fi foarte utilă elaborarea, la nivel european, a Agendei Rurale – document la care se lucrează în Comisia pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală din Parlamentul European (AGRI).

“Am menționat și în plenul Parlamentului European că susțin cu toată ființa Agenda Rurală. Alături de aceasta, o strategie de dezvoltare a satului românesc, bine pusă la punct, vor contribui substanțial la combaterea sărăciei în România. E un alt subiect care nu suportă amânare pentru că orice zi pierdută este, de fapt, prelungirea acestei suferințe injuste a celor care locuiesc la țară”, a conchis ea.

Continue Reading

Corina Crețu

Corina Crețu: România mai are la dispoziție fonduri din bugetul 2014-2020. Folosirea lor, cel mai bun argument că suntem pregătiți să folosim la potențial maxim banii din PNRR

Published

on

© Corina Cretu/ Facebook

Eurodeputatul Corina Crețu (Pro România, S&D) a atras atenția marți că România mai are la dispoziție sume substanțiale necheltuite din Cadrul Financiar Multianual 2014-2020, criticând faptul că autoritățile se concentrează exclusiv pe cele 30 de miliarde de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență.

“Până la accesarea sumelor pe care România le va avea la dispoziție prin Planul Național de Redresare și Reziliență, e important să nu uităm că țara noastră mai are la dispoziție sume substanțiale necheltuite din Cadrul Financiar Multianual 2014-2020 – fonduri care pot fi folosite până în 2023. Din păcate, nimeni nu mai vorbește despre aceste oportunități pe care încă le avem și nu înțeleg de ce”, a scris ea, pe Facebook.

“Cred că e o întrebare legitimă: dacă nu am reușit să cheltuim 30 miliarde EUR în 7 ani (suma primită de România prin Cadrul Financiar Multianual 2014-2020), cum vom putea cheltui 30 de miliarde EUR (care ne revin prin PNRR) în 5 ani? Termenul-limită de folosire a banilor prin Mecanismul de Redresare și Reziliență este 2026. Cred că acum e bun moment să demonstrăm că putem crește substanțial rata de absorbție – măcar până la 92%, așa cum a fost cazul României cu ocazia Cadrului Financiar Multianual 2007-2014. Ar fi cel mai bun argument că țara noastră e pregătită să folosească la potențial maxim banii din PNRR”, a completat Crețu.

De altfel, Corina Crețu a afirmat luni că “începe o săptămână vitală pentru România” în contextul în care experții Comisiei Europene vor demara analiza Planului Național de Redresare și Reziliență trimis de Guvernul de la București.

Ea a indicat atunci că România poate primi un avans de 13%, reprezentând 4 miliarde de euro, în momentul aprobării PNRR de către Comisia Europeană.

În ce privește absorbția fondurilor europene din perioada 2014-2020, stadiul absorbției la data de 2 aprilie 2021 pentru programele finanțate din Fondurile Europene Structurale şi de Investiţii (FESI), care cuprind și programele operaționale și dezvoltarea rurallă, este de 52,67%.

Continue Reading

Corina Crețu

Corina Crețu: Începe o săptămână vitală pentru România. Experții Comisiei Europene demarează analiza planului de redresare trimis de Guvernul de la București

Published

on

© European Union 2018 - Source : EP

Europarlamentarul Corina Crețu (Pro România, S&D) a afirmat luni că “începe o săptămână vitală pentru România” în contextul în care experții Comisiei Europene vor demara analiza Planului Național de Redresare și Reziliență trimis de Guvernul de la București.

“În luna februarie am adoptat, în Parlamentul European, Mecanismul de Redresare și Reziliență – instrument în valoare de 672,5 miliarde EUR. Înțelegând șansa istorică de dezvoltare pe care o reprezintă – mai ales pentru România – mă bucur că am avut șansa de a fi Raportor pentru acest mecanism din partea Comisiei pentru Dezvoltare Regională a Parlamentului European (REGI). Prin acest instrument, României i-au fost alocate 30,44 miliarde EUR, bani în plus față de granturile nerambursabile prin Cadrul Financiar Multianual al UE (2021-2027). Din fondurile prevăzute prin PNRR, 13,7 miliarde EUR sunt sub formă de împrumuturi, restul de 16,7 miliarde EUR fiind sume nerambursabile”, a scris Crețu, pe pe Facebook.

Ea a indicat că România poate primi un avans de 13%, reprezentând 4 miliarde de euro, în momentul aprobării PNRR.

“Acum România depune proiectul, iar în momentul aprobării acestuia poate primi un avans de 13% – adică cele 4 miliarde EUR. Un astfel de avans se acordă oricărui Stat Membru pentru a acoperi partea națională de cofinanțare, nereprezentând absorbție efectivă a fondurilor europene. Dacă nu există proiecte mature, de calitate, din păcate acești bani riscă să fie pierduți”, a subliniat aceasta.

Corina Crețu a făcut aceste precizări având în vedere că Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a anunțat luni că a transmis Comisiei Europene toate componentele detaliate ale PNRR și că ministrul Cristian Ghinea efectuează în perioada 12-16 aprilie o vizită la Bruxelles pentru a discuta cu oficialii executivului european, între care vicepreședintele executiv al Comisiei Europene, Margrethe Vestager, responsabilă pentru o Europă pregătită pentru era digitală, cu comisarul european pentru Transporturi, Adina Vălean, și cu comisarul european pentru coeziune și reforme, Elisa Ferreira.

Potrivit unor declarații ale comisarului european pentru Transporturi, Adina Vălean, România ar putea primi un avans de 13% din totalul fondurilor înainte de luna iunie, dacă analiza de cost asupra fiecărui proiect cuprins în PNRR, efectuată de experții Comisiei, este una pozitivă.

Planul Național de Redresare și Reziliență pregătit de România pentru a fi negociat cu Comisia Europeană a fost prezentat la 19 martie. Reformele și investițiile sunt grupate pe 30 de componente care acoperă toți cei 6 piloni ai Mecanismului de Redresare și Reziliență așa cum a fost el adoptat de instituțiile europene.

PNRR cuprinde alocări de 41 de miliarde de euro, reprezentând 141% din alocarea României, deoarece, potrivit ministrului Cristian Ghinea, anumite componente pot fi supradimensionate în ceea ce privește costul, iar altele vor fi eliminate în procesul de negociere cu Comisia Europeană pentru ca România să se poată asigura că avea proiecte aprobate de 30 miliarde de euro, alocarea totală care îi revine țări noastre sub formă de granturi și împrumuturi.

Aceste reforme și proiecte de investiții publice trebuie puse în aplicare până în 2026. PNRR are la bază 6 piloni principali pe care sunt alocate bugetele sectoriale.

Potrivit calculelor realizate de CaleaEuropeană.ro alocările maximale de 41 miliarde de euro pentru cei șase piloni sunt următoarele:

Pilonul 1. Tranziția spre o economie verde (proiecte propuse în valoare de 15,3 miliarde de euro); 

Pilonul 2. Transformarea digitală (proiecte propuse în valoare de 4,02 miliarde de euro);

Pilonul 3. Creșterea economică inteligentă, sustenabilă și incluzivă (proiecte propuse în valoare de 8,82 miliarde de euro);

Pilonul 4. Coeziunea socială și teritorială (proiecte propuse în valoare de 5,14 miliarde de euro);

Pilonul 5. Sănătate și reziliență instituțională (proiecte propuse în valoare de 6,51 miliarde de euro);

Pilonul 6. Copii, tineri, educație și competențe (proiecte propuse în valoare de 1,23 miliarde de euro);

Continue Reading

Facebook

Team2Share

COMISIA EUROPEANA3 mins ago

Ursula von der Leyen: Pfizer-BioNTech creşte cu 50 milioane de doze cantitatea de vaccin anti-COVID livrată UE în a două jumătate a anului

PPE40 mins ago

Manfred Weber, liderul grupului PPE din Parlamentul European: Turcia nu poate fi niciodată membru în UE! Erdogan va continua să ne provoace cât continuă discuțiile de aderare

BANCA EUROPEANĂ DE INVESTIȚII1 hour ago

Banca Europeană de Investiții aprobă un împrumut de 24 de milioane de euro pentru consolidarea cercetării, educației și sănătății publice la Universitatea de Medicină și Farmacie din București

CONSILIUL EUROPEAN1 hour ago

Charles Michel: Calea viitoarei ordini mondiale va fi stabilită în regiunea Indo-Pacific, iar Uniunea Europeană și India sunt parteneri cheie

U.E.2 hours ago

Eurostat: România, printre țările UE unde producția industrială a înregistrat un declin semnificativ în luna februarie

BANCA CENTRALĂ EUROPEANĂ2 hours ago

Studiu al Băncii Centrale Europene: Europenii doresc ca euro digital să fie confidențial, sigur și ieftin

NATO2 hours ago

Șeful diplomației SUA, la NATO: Acesta este un moment important pentru Alianța noastră. Forțele NATO vor pleca împreună din Afganistan

RUSIA2 hours ago

Germania acuză Rusia de provocări prin mobilizarea de trupe de-a lungul frontierei cu Ucraina

COMISIA EUROPEANA3 hours ago

Comisia Europeană dezvăluie strategia de finanțare care va permite contractarea împrumuturilor de până la 800 mld. de euro necesare redresării

ROMÂNIA4 hours ago

Ministrul Digitalizării, întâlnire de lucru cu echipa președintelui interimar al ADR, Octavian Oprea, pentru a pune la punct detalii legate de colaborare: Digitalizarea este apolitică

COMISIA EUROPEANA23 hours ago

Comisia Europeană preconizează că adeverința electronică verde va intra în vigoare la sfârșitul lunii iunie

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 day ago

Marian-Jean Marinescu, în dialog cu tânăra generație: Reducerea emisiilor de carbon trebuie făcută într-un mod realist, ținând cont de competitivitatea economică, de locurile de muncă

COMISIA EUROPEANA6 days ago

Charles Michel explică lipsa sa de reacție cu privire la gafa de protocol din Turcia la adresa șefei Comisiei Europene: Am decis să nu facem o scenă, ci să ne concentrăm pe esența discuțiilor politice

INTERNAȚIONAL6 days ago

Președintele american, Joe Biden, cere Congresului să adopte planul de investiții: Este absolut necesar ca SUA să rămână ”prima putere mondială”

ROMÂNIA7 days ago

Guvernul mandatează Ministerul Investițiilor să negocieze Planul Național de Redresare și Reziliență la nivelul Comisiei Europene

INTERNAȚIONAL1 week ago

UE și Turcia sunt pregătite să-și revitalizeze relațiile în mod constructiv: Cooperarea economică, migrația și mobilitatea, pilonii unei agende „concrete și pozitive”

ROMÂNIA1 week ago

Premierul Florin Cîțu: În lunile aprilie și mai vor ajunge în România 8,3 milioane de doze de vaccin anti-COVID-19

ROMÂNIA2 weeks ago

Nicolae Ciucă: Institutul ”Cantacuzino” din Capitală va fi relansat cu bani din procentul anual de 2% de la Apărare

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Institutul ”Cantacuzino” va pune în valoare capacitatea și expertiza pe care le are în cadrul mecanismului european de creștere a capacității de producție a vaccinului anti-COVID-19

ROMÂNIA2 weeks ago

Ministrul Sănătății Vlad Voiculescu: În următoarele două luni vor veni în România peste 7 milioane de doze de vaccin anti-COVID-19

Advertisement
Advertisement

Trending