Connect with us

Corina Crețu

Corina Crețu solicită Parlamentului României să ratifice de urgență decizia privind sistemul de resurse proprii al Uniunii Europene

Published

on

© Corina Cretu/ Facebook

Parlamentul României trebuie să ratifice de urgență Decizia privind sistemul de resurse proprii al Uniunii Europene, a afirmat miercuri europarlamentarul Corina Crețu (Pro România, S&D).

“Alocarea celor 672,5 miliarde EUR Statelor Membre prin Mecanismul de Redresare și Reziliență a fost un pas foarte important pentru relansarea economică și socială a Uniunii Europene. Însă pentru ca acești bani să devină o certitudine, e important ca acum Statele Membre să ratifice decizia privind resursele proprii. Acest lucru va permite Comisiei Europene să înceapă să contracteze împrumuturile necesare și apoi să le redistribuie Statelor Membre”, a declarat Crețu, într-o postare pe Facebook.

“E important ca Parlamentul României să adopte de urgență această decizie, astfel încât banii să poată fi investiți acolo unde e cel mai mult nevoie de ei, și anume în combaterea efectelor sociale și economice ale acestei pandemii. Sper ca, odată ce acești bani vor fi disponibili, România să investească banii pe care îi are la dispoziție foarte bine planificat și să înceapă reformele profunde de care e atât de multă nevoie în țară”, a mai subliniat Corina Crețu.

Preşedintele Klaus Iohannis a semnat, luni, decretul pentru supunerea spre ratificare Parlamentului a Deciziei (UE, EURATOM) 2020/2053 a Consiliului din 14 decembrie 2020 privind sistemul de resurse proprii ale Uniunii Europene.

Decretul semnat de șeful statului vine după ce Guvernul a aprobat proiectul de lege privind sistemul de resurse proprii ale UE, potrivit căruia nivelul contribuţiei României pentru anul 2021, conform scrisorii rectificative a bugetului UE pe 2021, este de 2,357 miliarde de euro.

“Prin această decizie, Comisia creşte temporar plafonul de resurse proprii de la 1,20% la 1,40% din Venitul Naţional Brut (VNB), utilizând astfel spaţiul creat între acest plafon şi cel de plăţi (spaţiul intitulat garanţii/headroom) pentru operaţiuni de împrumut (Next Generation EU)”, menţiona Ministerul Finanţelor la data de 3 februarie într-un comunicat.

Noua decizie privind sistemul de resurse proprii ale Uniunii Europene (2020/2053) a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2021, însă prevederile sale se aplică numai după ratificarea sa de către toate statele membre şi sunt direct aplicabile statelor membre, fără a mai fi necesară transpunerea lor în legislaţia naţională.

După ratificarea noii decizii, Comisia Europeană va recalcula contribuţiile statelor membre pentru perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2021 şi data intrării în vigoare.

Consiliul European din decembrie 2020 a ajuns la un acord în ceea ce priveşte Cadrul Financiar Multianual (CFM) 2021-2027 şi pachetul de reconstrucţie Next Generation EU (NGEU). Liderii europeni au agreat un pachet final, compus din CFM clasic, cu un cuantum de 1.074 miliarde de euro şi din Planul European de Relansare Economică/NGEU, în valoare de 750 miliarde de euro, cu o proporţie de granturi, în valoare de 390 miliarde de euro şi împrumuturi, în valoare de 360 miliarde de euro.

În următorii ani, României îi vor reveni 79,94 miliarde de euro. Acestea vor fi distribuite astfel: 30,44 miliarde din Mecanismul de Redresare și Reziliență din cadrul NGEU (reprezentând 4,52% din acest instrument), 28,22 miliarde din fondurile de coeziune (reprezentând 7,52%), 19,34 miliarde din politica agricolă comună (reprezentând 5,58%) și 1,94 miliarde din Fondul pentru o Tranziție Justă (reprezentând 11,09%).

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Corina Crețu

Corina Crețu: România, singura țară care subfinanțează sistemul de sănătate. Guvernul putea de acum un an să redirecționeze fondurile UE necheltuite spre sănătate

Published

on

© European Union 2016 - Source : EP

Romania pare a fi singura țară care, in actualul context, subfinanțează sistemul de sănătate, in principal domeniul Terapiei Intensive, locul care poate face diferența între viața și moartea unui om, a afirmat sâmbătă europarlamentarul Corina Crețu (Pro România, S&D).

Într-o postare pe Facebook, europarlamentarul român a amintit măsurile adoptate de Parlamentul European în ultimul an pentru combaterea pandemiei și sprijinirea sistemelor de sănătate din statele membre.

“Exact acum un an, am adoptat în Parlamentul European, măsuri care să ofere sprijin de urgență Statelor Membre în lupta împotriva pandemiei și care să ajute sistemele naționale de sănătate. Modificarea regulamentului privind Cadrul Financiar Multianual 2014 – 2020 a permis mobilizarea a miliarde de euro în lupta împotriva pandemiei, bani care ar fi trebuit folosiți pentru sprijinirea sistemelor medicale naționale. Totodată, am adoptat la nivelul Parlamentului European măsuri excepționale pentru flexibilizarea folosirii fondurilor structurale și de coeziune, astfel încât să fie redusă vulnerabilitatea economiilor naționale și să fie protejați cetățenii în fața efectelor economice nefaste ale acestei crize. Astfel, toate fondurile neangajate din cele trei fonduri ale politicii de coeziune (este vorba despre Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European și Fondul de Coeziune) pot fi redirecționate de Statele Membre – pana in anul 2023 – unde au cel mai urgent nevoie de ele, fiind posibile chiar transferurile dintre fonduri, precum și între categoriile de regiuni și între obiectivele de politică. Totodată, cerințele de cofinanțare sunt eliminate, ceea ce reprezintă un ajutor suplimentar pentru state. In plus, in noiembrie 2020 am votat in Parlamentul European programul EU4Health pentru o Uniune Europeană a Sănătății”, a scris Crețu, pe Facebook.

În acest context, Corina Crețu a mai spus că Guvernul României ar fi trebuit sa își planifice deja de mai bine de un an modul in care folosește bugetul national și european pentru îmbunătățirea vieții oamenilor.

“Reamintesc ca rata de absorbție pentru exercițiul financiar 2014-2020 se afla la ora actuala la 52%, deci Romania putea, încă de acum un an sa își redirecționeze fondurile necheltuite spre domeniul sănătății, atât de important pentru cetățeni”, a conchis ea.

Continue Reading

Corina Crețu

Corina Crețu, pledoarie pentru IMM-urile românești: Salvarea acestora din criza economică în care se află nu suportă amânare

Published

on

© Corina Cretu/ Facebook

Op-ed semnat de Corina Crețu, europarlamentar Pro România și S&D, comisar european pentru politică regională 2014-2019

Planul Național de Redresare și Reziliență trebuie să reprezinte o prioritate în acest moment pentru România – și, în egală măsură, comunicarea acestuia.  Am fost, sunt și voi rămâne o susținătoare a comunicării publice, mai ales pe marginea unor teme de interes național. Iar PNRR este, fără nicio îndoială, un subiect de interes național, chiar strategic pentru țara noastră. Planul Național de Redresare și Reziliență reprezintă o șansă istorică pentru dezvoltarea României și pentru recuperarea decalajelor: atât cele între țara noastră și alte state europene, cât și decalajele care încă există în interiorul țării, între regiuni și județe. Din acest punct de vedere, situația cu care se confruntă România este deosebită de situația altor țări, unde dezvoltarea este mai echilibrată. Dar pe de cealaltă parte, peste tot în Europa se caută soluții pentru IMM-uri – care au fost lovite foarte puternic de pandemie.

La nivelul întregii Uniuni Europene există 24 de milioane de Întreprinderi Mici și Mijlocii și reprezintă 99% din numărul total al întreprinderilor din UE, asigurând locuri de muncă pentru 90 de milioane de cetățeni. Așadar, nu poate nimeni nega faptul că IMM-urile sunt realmente coloana vertebrală a economiei europene. La fel și în cazul României – unde sunt peste 500.000 de astfel de întreprinderi. IMM-uri prospere înseamnă și o regiune prosperă și dezvoltată, iar legătura dintre cele două este cât se poate de clară. Acesta este și motivul pentru care, în Parlamentul European, am adoptat la 16 decembrie 2020 rezoluția privind ”Noua Strategie pentru IMM-urile europene”. Această rezoluție solicită autorităților naționale să ofere IMM-urilor sprijin financiar, dar și consiliere privind opțiunile pe care le au pentru depășirea acestei perioade. Iar o atenție sporită va trebui acordată întreprinderilor din sectorul turistic, precum și celor din sectorul cultural-creativ și – foarte important – celor care funcționează la nivel local, pentru că acestea sunt cele care pe lângă furnizarea de locuri de muncă, asigură și stabilitatea economică și socială a regiunii în care funcționează. Tot prin această rezoluție s-a solicitat Statelor Membre să reducă sarcinile administrative pentru IMM-uri și să adopte un plan de acțiune pentru IMM-uri, cu obiective și calendare clare, transparente. De altfel, Parlamentul European chiar a solicitat Comisiei Europene să stabilească astfel de obiective obligatorii la nivelul întregii Uniuni Europene începând cu anul acesta. Este foarte posibil ca la nivelul Comisiei Europene să fie numit și un Reprezentant Special al Uniunii Europene pentru IMM-uri, care să permită o mai bună cunoaștere a problemelor cu care se confruntă IMM-urile.

Soarta IMM-urilor din România a fost pe agenda mea încă din perioada mandatului meu de Comisar European pentru Politică Regională. În 2016 am adoptat Programul Operaţional ”Iniţiativa pentru IMM-uri ”2014-2020, în valoare de 100 de milioane de euro. Acest program a fost menit să sprijine întreprinzătorii tocmai pentru a avea acces la produsele de creditare în condiţii mai bune. De asemenea, această iniţiativă a permis IMM-urilor să fie mai inovatoare şi competitive. Iar apoi, la data de 17 octombrie 2018, am aprobat modificarea Programului Operațional Regional (POR) pentru România, astfel încât vechiul Program Operațional „Inițiativa pentru IMM-uri” să devină parte a Programului Operațional Regional, beneficiind de o realocare de peste 150 milioane EUR. Noua – de atunci – axă prioritară 15 din cadrul POR a fost gândită pentru a răspunde cererii tot mai mari de instrumente financiare garantate de pe piață și a urmărit să contribuie la creșterea competitivității IMM-urilor din România. Domeniul IMM-urilor a fost domeniul care a avut cea mai mare perfomanță, întotdeauna cu proiecte de calitate și singurul domeniu în care banii s-au cheltuit înainte de data finală. De aceea am și aprobat această modificare a POR, fiind conștientă de competitivitatea IMM-urilor și știind că acești bani reprezintă o oportunitate care va fi cu adevărat folosită.

Având în vedere contextul pandemiei, dar și evoluția de-alungul timpului a absorbției banilor europeni de către IMM-uri, cred că firesc ar fi să existe o alocare mai mare, prin PNRR, pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii prin PNRR. Nu îmi explic de ce există o diferență de 1,4 miliarde EUR de la prima variantă a PNRR la actuala variantă. Am fost Raportor din partea Comisiei pentru Dezvoltare Regională a Parlamentului European pentru Mecanismul de Redresare și Reziliență și știu foarte bine cât de intense au fost dezbaterile. M-am zbătut ca termenele-limită pentru folosirea acestor bani să fie extinse și am luptat ca cel puțin 60% din suma disponibilă pentru sprijinul nerambursabil să fie accesat de Statele Membre până la 31 decembrie 2024 – în loc de 2022, cum era prevăzut inițial, iar suma rămasă să fie accesată până la 31 decembrie 2025 – în loc de 2024, propunerea inițială. Cu toate acestea, trebuie să fim conștienți că foarte mult timp nu avem la dispoziție – cu atât mai mult cu cât știm cât de lent e procesul de absorbție a banilor europeni în România.

Așadar, e absolut necesar să existe un sprijin mai mare pentru IMM-uri, care chiar reușesc să folosească acești bani și ajută substanțial și economia. Urmează ca proiectul PNRR depus de România să fie dezbătut la nivelul Parlamentului European și voi urmări cu atenție acest proces. Speranța mea este aceea că, în cele din urmă, se vor aloca mai mulți bani IMM-urilor, tocmai pentru că scopul PNRR este acela de a relansa economia României, ori având în vedere toate aspectele menționate mai sus, cred că a oferi IMM-urilor posibilitatea de a folosi banii europeni înseamnă o șansă în plus – și nu orice șansă, ci una foarte solidă – de redresare economică. Aceasta este tendința majoră în Europa pe care nu avem cum să o evităm.

Continue Reading

Corina Crețu

Corina Crețu propune o colaborare transpartinică pentru o strategie de combatere a sărăciei din România: Politica de coeziune și PNRR pot asigura acest obiectiv

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Europarlamentarul Corina Crețu (Pro România, S&D) a propus miercuri o colaborare națională largă, trans-partinică pentru a lupta împotriva inegalităților dintre mediul rural și cel urban din România. Ea a subliniat că este nevoie urgent de o strategie de combatere a sărăciei din România, iar politica de coeziune și Planul Național de Redresare și Reziliență pot asigura acest obiectiv

“Având în vedere adâncirea dramatică a inegalităților dintre mediul rural și cel urban din România, propun o colaborare națională largă, trans-partinică, pentru a găsi metodele cele mai eficiente de a lupta împotriva acestei tendințe dăunătoare pentru toți cetățenii – indiferent că locuiesc la sat sau oraș”, a scris europarlamentarul român, pe Facebook.

“Sunt absolut îngrijorătoare rezultatele studiului realizat recent de către Eurostat – care indică faptul că, în România, discrepanțele dintre mediul rural și cel urban sunt tot mai accentuate. E nevoie urgent de o strategie de combatere a sărăciei din România, iar politica de coeziune și Planul Național de Redresare și Reziliență pot asigura acest obiectiv. Studiul Eurostat arată că aproape jumătate din românii de la sate se confruntă cu riscul sărăciei. Și nu orice fel de sărăcie: ci una dintre cele mai dure din întreaga Europă. Iar pandemia nu a făcut decât să înrăutățească și mai mult situația. În acest moment, în țara noastră riscul de sărăcie în mediul rural este de trei ori mai mare decât în mediul urban. Activitatea economică și veniturile gospodăriilor au fost afectate grav, iar lipsa accesului la educație a multor copii din mediul rural poate contribui la prelungirea acestei situații dramatice”, a afirmat Crețu.

Ea a mai arătat că un raport recent al Băncii Mondiale atenționa asupra faptului că prelungirea pandemiei va avea potențialul de a afecta grav economia României, mai ales în domeniul agricol – ceea ce din nou are repercusiuni în primul rând asupra mediului rural.

“E nevoie de măsuri proactive, iar Politica de Coeziune și PNRR pot contribui substanțial în acest sens, dacă investițiile se vor face potrivit nevoilor populației”, a continuat Corina Crețu.

Europarlamentarul a mai indicat că va fi foarte utilă elaborarea, la nivel european, a Agendei Rurale – document la care se lucrează în Comisia pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală din Parlamentul European (AGRI).

“Am menționat și în plenul Parlamentului European că susțin cu toată ființa Agenda Rurală. Alături de aceasta, o strategie de dezvoltare a satului românesc, bine pusă la punct, vor contribui substanțial la combaterea sărăciei în România. E un alt subiect care nu suportă amânare pentru că orice zi pierdută este, de fapt, prelungirea acestei suferințe injuste a celor care locuiesc la țară”, a conchis ea.

Continue Reading

Facebook

Team2Share

Dacian Cioloș4 hours ago

Dacian Cioloș, mesaj pentru Vladimir Putin: Lumea privește. Aveți obligația morală și umanitară să îi acordați asistență medicală lui Aleksei Navalnîi

SUA5 hours ago

UE solicită Rusiei să-i acorde lui Aleksei Navalnîi acces la îngrijiri medicale. SUA avertizează că “vor exista consecințe dacă Navalnîi moare”

CONSILIUL UE7 hours ago

Bogdan Aurescu, înainte de reuniunea miniștrilor de externe din UE: România este preocupată pentru desfășurarea de trupe militare ale Rusiei în Marea Neagră

INTERNAȚIONAL8 hours ago

Papa Francisc, îngrijorat de intensificarea activităților militare din Ucraina: “Sper că putem evita o amplificare a tensiunii”

S&D8 hours ago

Social-democrații din Parlamentul European au lansat platforma #Progressives4Europe pentru participarea cetățenilor la Conferința privind viitorul Europei

INTERNAȚIONAL10 hours ago

Liderii europeni care s-au vaccinat cu AstraZeneca: De la președintele și cancelarul Germaniei la prim-miniștrii Marii Britanii, Franței și Italiei

MAREA BRITANIE10 hours ago

Regatul Unit trimite două nave de luptă în Marea Neagră și are pregătite avioane de luptă F-35 pe fondul mișcărilor masive de trupe ale Rusiei

CHINA13 hours ago

Declarație comună SUA-China la Shanghai: Cei doi concurenți sistemici se angajează să coopereze în dosarul crucial al schimbărilor climatice

NATO13 hours ago

Ministrul german al apărării: Rusia generează o “amenințare imediată” pentru securitatea Europei. Moscova se definește drept un ”contrapunct iliberal și antidemocratic faţă de Occident”

INTERNAȚIONAL14 hours ago

Emmanuel Macron pledează pentru “linii roșii clare cu Rusia” din partea Occidentului: După un comportament inacceptabil, trebuie să sancţionăm

PARLAMENTUL EUROPEAN3 days ago

Ratificarea acordului comercial între UE și Regatul Unit de către Parlamentul European, tot mai aproape. Comisiile AFET și INTA din PE recomandă aprobarea acestui tratat

COMISIA EUROPEANA5 days ago

Comisia Europeană preconizează că adeverința electronică verde va intra în vigoare la sfârșitul lunii iunie

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI5 days ago

Marian-Jean Marinescu, în dialog cu tânăra generație: Reducerea emisiilor de carbon trebuie făcută într-un mod realist, ținând cont de competitivitatea economică, de locurile de muncă

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Charles Michel explică lipsa sa de reacție cu privire la gafa de protocol din Turcia la adresa șefei Comisiei Europene: Am decis să nu facem o scenă, ci să ne concentrăm pe esența discuțiilor politice

INTERNAȚIONAL1 week ago

Președintele american, Joe Biden, cere Congresului să adopte planul de investiții: Este absolut necesar ca SUA să rămână ”prima putere mondială”

ROMÂNIA2 weeks ago

Guvernul mandatează Ministerul Investițiilor să negocieze Planul Național de Redresare și Reziliență la nivelul Comisiei Europene

INTERNAȚIONAL2 weeks ago

UE și Turcia sunt pregătite să-și revitalizeze relațiile în mod constructiv: Cooperarea economică, migrația și mobilitatea, pilonii unei agende „concrete și pozitive”

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: În lunile aprilie și mai vor ajunge în România 8,3 milioane de doze de vaccin anti-COVID-19

ROMÂNIA2 weeks ago

Nicolae Ciucă: Institutul ”Cantacuzino” din Capitală va fi relansat cu bani din procentul anual de 2% de la Apărare

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Institutul ”Cantacuzino” va pune în valoare capacitatea și expertiza pe care le are în cadrul mecanismului european de creștere a capacității de producție a vaccinului anti-COVID-19

Advertisement
Advertisement

Trending