Connect with us

Corina Crețu

Corina Crețu trage un semnal de alarmă în ziua aprobării PNRR: În ciuda festivismului vizitei președintei Comisiei Europene, România s-ar putea să nu se poată bucura de acești bani

Published

on

© Corina Cretu/ Facebook

Aprobarea Planului Național de Redresare și Reziliență al României prin vizita președintei Comisiei Europene la București reprezintă “mai mult un gest de curtoazie din partea Ursulei von der Leyen”, a spus luni europarlamentarul Corina Crețu, care a criticat faptul că Guvernul României nu s-a pregătit pentru perioada care urmează, de scriere și implementare a proiectelor, subliniind că acest lucru “riscă să ducă la pierderea acestor bani”.

România este, din păcate, printre ultimele state europene cărora li se aprobă Planul Național de Redresare și Reziliență. A fost un proces mult prea dificil pentru autoritățile de la București, întârziat inexplicabil de mult, lipsit de o minimă transparență și eclipsat de bătăliile politice interne. Mă tem că în ciuda festivismului care se va broda în jurul vizitei Președintei Comisiei Europene, România s-ar putea să nu se poată bucura de acești bani“, a scris ea, pe Facebook.

Fostul comisar european pentru politică regională a adus patru argumente potrivit cărora România este “într-o situație foarte dificilă”.

Primul motiv se referă la faptul că implementarea proiectelor nu a început, iar termenele-limită inițiale, menționate în PNRR, sunt nerealiste.

Din păcate, orice depășire a acestor termene-limită înseamnă că România va cheltui bani din propriul buget, fără a fi decontați ulterior prin PNRR“, a subliniat Crețu.

Cel de-al doilea motiv este legat de faptul că România are de îndeplinit cele mai multe condiționalități pentru folosirea acestor bani.

“România a solicitat cea mai mare sumă la nivel european pentru împrumuturi (după Italia). Totodată, România a cerut suma maximă pe care o putea primi din împrumuturi (nicio altă țară nu a făcut acest lucru). Deși dobânda va fi mică, nu e foarte clar de ce ne aflăm în această situație”, a completat europarlamentarul, referindu-se la al treilea argument.

Nu în ultimul, situația foarte dificilă în care se află România are “legătură cu capacitatea administrativă deficitară de a gestiona aceste fonduri”.

“Dacă nu recuperăm din mers această problemă, banii vor putea fi blocați, pentru că rezultatele trebuie să fie cât se poate de concrete. Nu pot decât să sper că România va reuși, pentru că ar fi înspre binele tuturor cetățenilor țării noastre!”, a conchis Corina Crețu.

Președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen efectuează luni prima sa vizită oficială la București de la preluarea mandatului de șefă a executivului de la Bruxelles. Momentul coincide cu aprobarea Planului Național de Redresare și Reziliență, prin intermediul căruia România va putea beneficia de 29,2 miliarde de euro, granturi și împrumuturi, pentru a-și redresa economia, ca urmare a pandemiei, pe baze noi ecologice și digitale.

România este cea de-a 20-a țară care va fi vizitată de președinta Comisiei pentru a da undă verde planurilor naționale de redresare și reziliență, documentele programatice prin care statele UE vor putea beneficia de fondurile aferente Mecanismului de redresare și reziliență, elementul central de 672,5 miliarde de euro al instrumentului temporar de redresare Next GenerationEU, creat pentru atenuarea impactului economic și social al pandemiei de coronavirus în Europa.

Până în prezent, 25 din cele 27 de state ale Uniunii Europene au trimis la Bruxelles documentele aferente PNRR-urilor. 19 dintre acestea au primit aprobare pentru planurile lor din partea Comisiei Europene, iar 13 au primit prefinanțarea prevăzută pentru a demara reformele din cadrul planurilor naționale de redresare și reziliență. Singurele state care nu au depus planurile naționale de redresare sunt Bulgaria și Olanda.

România a trimis Planul Național de Redresare și Reziliență către Comisia Europeană la data de 31 mai și l-a publicat la 2 iunie.

Prin documentul care totalizează 1350 de pagini, Bucureștiul are la dispoziție 29,2 miliarde de euro, dintre care 14,2 miliarde de euro granturi și 14,9 miliarde de euro împrumuturi, care vor fi contractate la o dobândă extrem de avantajoasă bazată pe rating-ul de creditare al Comisiei Europene.

Finanțările trebuie contractate până la 31 decembrie 2023, iar proiectele trebuie implementate până la 31 decembrie 2026. 

PNRR-ul României este structurat pe 15 componente care acoperă toţi cei 6 piloni prevăzuţi prin Regulamentul 2021/241 al Parlamentului European şi al Consiliului cu privire la Mecanismul de redresare și reziliență. 

Dintre cele 15 componente, finanțările cele mai mari sunt acordate, de departe, domeniilor transporturilor (7,6 miliarde de euro), educației (3,6 miliarde de euro), sănătății (2,45 miliarde de euro), renovării clădirilor (2,2 miliarde de euro), tranziției verzi și digitale la nivel local (2,12 miliarde de euro), sistemelor publice digitale (1,89 miliarde de euro) și energiei (1,614 miliarde de euro).

Din cele 7,6 miliarde de euro alocate transportului sustenabil, 3,9 miliarde vor fi direcționate transportului feroviar, iar 3,1 miliarde de euro celui rutier. Pe baza sumelor alocate, aceste două sub-componente primesc cea mai mare finanțare din cadrul PNRR. Până în 2026, România se angajează să construiască 434 de kilometri de autostradă prin PNRR, iar din perspectiva infrastructurii feroviare sunt avuți în vedere 311 km de cale ferată modernizată, 311 km de cale ferată cu sistem ERTMS 2, 110 km de cale ferată electrificată, 206 km de cale ferată cu sistem modern de centralizare. 

Educația se identifică cu proiectul prezidențial al lui Klaus Iohannis – România Educată. Cele 3,6 miliarde de euro alocate vor contribui, printre altele, la construcția a 50 de școli noi, la achiziționarea a 1.800 de microbuze verzi pentru transportul elevilor, la dotarea cu mobilier a 75.000 de săli de clasă dotate cu mobilier, la înființarea a 20.000 de locuri de recreere și lectură și la crearea a 20.000 de locuri de cazare în campusuri universitare.

Subfinanțată cronic asemenea educației în ultimele trei decenii, sănătatea va beneficia de 2,45 miliarde de euro pentru a dota ecosistemul sanitar din România – 200 de centre comunitare, 3.000 de cabinete de asistență medicală, 26 de secții de terapie intensivă nou-născuți și 30 de ambulatorii.

Conform cerințelor convenite la nivel european, între cei șase piloni stabiliți la nivel european trebuie să se regăsească investiții și reforme de cel puțin 37 % pentru sprijinirea obiectivelor de reducere a gazelor cu efect de seră cu 55% până în 2030 în vederea atingerii neutralității climatice până în anul 2050 și 20 % pentru tranziția digitală.

În planul României, minim 37% din PNRR către tranziția verde ar trebui să semnifice aproximativ 10,8 miliarde de euro, iar minim 20% pentru digitalizare aproximativ 5,84 miliarde de euro.

Din structura și bugetul PNRR reiese că 15,9 miliarde de euro vor fi alocate tranziției verzi, iar 1,89 miliarde de euro domeniului digital. La acestea, se vor adăuga 2,12 miliarde de euro prin fondul local pentru tranziție verde și digitală și finanțări pentru obiective digitale pe diferite sub-componente ale componentelor cuprinse în plan.

În următorii ani, României îi vor reveni aproape 80 de miliarde din fondul de redresare și din Cadrul Financiar Multianual 2021-2027, conform negocierilor conduse de președintele Klaus Iohannis la Consiliul European din 17-21 iulie 2020. Acestea vor fi distribuite astfel: 29,2 miliarde din Mecanismul de Redresare și Reziliență din cadrul NGEU (reprezentând 4,52% din acest instrument), 28,22 miliarde din fondurile de coeziune (reprezentând 7,52%), 19,34 miliarde din politica agricolă comună (reprezentând 5,58%) și 1,94 miliarde din Fondul pentru o Tranziție Justă (reprezentând 11,09%).

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Corina Crețu

Corina Crețu: Ca europarlamentar, voi lupta pentru condiții cât mai bune în educație. Viitorul României trebuie să beneficieze de tot ce are nevoie

Published

on

© European Union 2019 - Source : EP

Europarlamentarul Corina Crețu susține că educația trebuie să devină cu adevărat o prioritate în România, mai ales când pandemia a accentuat și mai tare decalajele privind accesul la educație.

„După o perioada atât de grea pentru copiii și tinerii României cred ca s-ar impune nu un armistițiu, ci un pact national pentru ca Educația trebuie să devină, cu adevărat, o prioritate. Avem o datorie față de copii și față de viitorul lor. Ca europarlamentar, voi lupta pentru condiții cât mai bune în educație, care să ofere garanția faptului că viitorul României beneficiază de tot ce are nevoie pentru a se dezvolta la potențialul său maxim”, a transmis Corina Crețu într-un mesaj pe pagina de Facebook.


 Studiile arată ca aproape jumătate din copiii din mediul rural nu au putut partida la cursuri in timpul pandemiei, doar unul din 5 profesori au beneficiat de pregătire pentru predarea on-line și exista o opacitate totala in ceea ce privește modul in care s-au cheltuit fondurile europene generoase, alocate încă de anul trecut pentru achiziționarea de laptopuri, tablete și alte echipamente tehnice care sa faciliteze scoala on-line.

În perioada stării de urgență, în România doar 59% din elevii din mediul rural au participat la ore online. Și 9 din 10 școli de la țară nu au laptopuri sau tablete care să permită învățarea la distanță.

„Orice copil sau tânăr care nu beneficiază de toate posibilitățile de dezvoltare reprezintă o șansă irosită. Iar actuala pandemie a complicat și mai mult lucrurile”, a conchis Corina Crețu în mesajul său.

Citiți și: Corina Crețu, apel la conducerea țării să aloce educației 6% din PIB: Pandemia a accentuat decalajul educațional în UE

Continue Reading

Corina Crețu

Corina Crețu cere prioritizarea investițiilor în energie prin PNRR: Orice investiție amânată înseamnă creșterea substanțială a costurilor pentru cetățeni

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Europarlamentarul Corina Crețu, membru al Comisiei pentru control bugetar din PE, critică din nou faptul că autoritățile din România nu au făcut cunoscut ce conținut are Planul Național de Redresare și a pledat pentru prioritizarea investițiilor în domeniul energiei.

Crețu a făcut aceste precizări după ce Comisia Europeană a informat Comisia pentru Control Bugetar a Parlamentului European asupra faptului că 16 țări au început deja sa implementeze proiectele lor de țară prin Mecanismul de Redresare și Reziliență.

“Din păcate, în ceea ce privește România, nu știm nici la această oră ce conține, în detaliu, PNRR-ul”, a scris ea, pe Facebook.

Ca Raportor de Opinie din partea Comisiei pentru Dezvoltare Regională a Parlamentului European (REGI) pentru Mecanismul de Redresare și Reziliență, europarlamentarul a reamintit utilitatea acestor fonduri în relansarea economică de care va fi nevoie ca urmare a pandemiei.

Ea a insistat astfel pentru prioritizarea investițiilor în domeniul energiei.

“A trecut un an de când m-am alăturat apelului a zeci de asociații profesionale și patronale din țară, care au lansat un apel către Guvernul României – căruia i se solicita să aloce, prin PNRR, minimum 4 miliarde € pentru eficiența energetică a clădirilor. (…) Fiecare Stat Membru a trebuit să își prioritizeze investițiile din acești bani. Iar energia este un sector în care orice investiție amânată înseamnă creșterea substanțială a costurilor pentru cetățeni”, a mai afirmat Crețu, citând ca exemplu situația prețurilor la energie din acest moment.

Corina Crețu a mai amintit că, în calitate de comisar european pentru politică regională, sute de milioane de euro pentru România în domeniul eficienței energetice, pentru reabilitarea și retehnologizarea sistemelor de termoficare, iar efectele acestor investiții au fost vizibile pe mai multe planuri: social, economic, protecția mediului.

“Mai mult, ca semnatară a apelului lansat de la nivelul Parlamentului European privind un Acord european pentru locuințe – care să asigure accesul la locuințe adecvate – cred că cele 4 miliarde de euro ar putea răspunde și acestui deziderat. Reiterez că, din punctul meu de vedere, a locui decent trebuie să fie un drept al fiecărui cetățean european. Eficientizarea termică a locuințelor ar contribui esențial la creșterea calității vieții a tuturor celor care locuiesc, învață și muncesc în România”, a conchis europarlamentarul român.

Semnalul său de alarmă vine în contextul în care Consiliul UE va aproba pe 28 octombrie planul național de redresare și reziliență al României de 29,2 miliarde de euro prin care Bucureștiul va putea accesa o prefinanțare de 3,6 miliarde de euro.

Ca imagine de ansamblu, PNRR-ul României este structurat pe 15 componente care acoperă toţi cei 6 piloni prevăzuţi la nivel european, cuprinde 507 de jaloane și ținte, 171 de măsuri (dintre care 64 de reforme și 107 investiții).

Dintre cele 15 componente, finanțările cele mai mari sunt acordate, de departe, domeniilor transporturilor (7,6 miliarde de euro), educației (3,6 miliarde de euro), sănătății (2,45 miliarde de euro), renovării clădirilor (2,2 miliarde de euro), tranziției verzi și digitale la nivel local (2,12 miliarde de euro), sistemelor publice digitale (1,89 miliarde de euro) și energiei (1,614 miliarde de euro).

Continue Reading

Corina Crețu

Corina Crețu, apel la conducerea țării să aloce educației 6% din PIB: Pandemia a accentuat decalajul educațional în UE

Published

on

© Corina Crețu / Facebook

Europarlamentarul Corina Crețu susține că pandemia a accentuat decalajul educațional în rândul statelor membre, iar spațiul european al educației devenind din ce în ce mai greu de realizat. În acest context, Corina Crețu reiterează necesitatea ca autoritățile române să investească 6% din PIB în educație, acesta fiind un „prim semnal că educația chiar a devenit o prioritate.”

„De maine, porțile școlilor vor fi din nou închise, ca urmare a situației sanitare dezastruoase din tara. Este importantă sănătatea fiecăruia, mai ales a copiilor, dar este trist că, din păcate, spațiul european al educației este departe de a deveni realitate”, a transmis aceasta.

Corina Crețu s-a exprimat acum un an, în Parlamentul European, pentru reducerea decalajului educațional la care, din păcate, România este martoră în acest moment și care a fost accentuat de actuala pandemie: „Cifrele vorbesc de la sine: accesul la educația digitală a fost dificil chiar și în cele mai dezvoltate țări din lume, unde aproximativ 1 din 10 elevi a rămas în urmă cu școala. Iar în ceea ce privește țările mai puțin dezvoltate, doar un sfert dintre ele au reușit să ofere o formă de învățare la distanță.”

Conform unui studiu realizat în perioada stării de urgență, în România doar 59% din elevii din mediul rural au participat la ore online. Și 9 din 10 școli de la țară nu au laptopuri sau tablete care să permită învățarea la distanță.

Potrivit Corinei Crețu, nici măcar in al doisprezecelea ceas, România nu a folosit adecvat fondurile europene nerambursabile puse la dispoziție pentru ameliorarea acestei situații, care are multe implicații – sunt efecte de natură emoțională, socială, de dezvoltare personală.

De asemenea, Corina Crețu a solicitat Comisiei Europene să investească mult mai mult în echipamente și în conectivitate, în special în zonele rurale, dar și în instruirea profesorilor cu privire la modul de utilizare a noilor tehnologii. În același timp, eurodeputatul române amintește că revine fiecărui Stat Membru responsabilitatea Implementării acestor măsuri.

„România, in ciuda lozincilor, pare ca nu a înțeles acest mesaj, investind mult mai mult în educație – și sper ca măcar acum cei 6% din PIB chiar să fie alocați educației (așa cum, de altfel, legea o cere). Acest gest ar fi un prim semnal că educația chiar a devenit o prioritate”, a conchis deputatul român.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
U.E.14 mins ago

Olaf Scholz promite că guvernul său va face o ”reorganizare industrială rapidă” pentru ca Germania să nu aibă ”probleme de aprovizionare cu energie”

Dragoș Pîslaru1 hour ago

Dragoș Pîslaru: Băncile, un aliat indispensabil al Guvernului. Ele trebuie să joace un rol activ în implementarea PNRR

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

Ursula von der Leyen: UE acordă un sprijin de 60 de milioane de euro pentru a ajuta Republica Moldova să gestioneze actuala criză energetică

INTERNAȚIONAL2 hours ago

Bloomberg: Lumea cumpără cantități record de grâu european. România devansează Rusia pe piața din Egipt

Daniel Buda2 hours ago

Eurodeputatul Daniel Buda: Statele membre trebuie să vină cu mecanisme de sprijin pentru a proteja femeile care activează în agricultură, acestea fiind indispensabile pentru dezvoltarea mediului rural

INTERNAȚIONAL2 hours ago

Klaus Iohannis a reiterat, în cadrul vizitei de stat din Egipt, sprijinul României pentru consolidarea dialogului dintre Uniunea Europeană și Republica Arabă Egipt

U.E.2 hours ago

Eurobarometru: 53% dintre români, cel mai mare procent din UE, cred că “virusurile au fost produse în laboratoarele guvernamentale pentru a ne controla libertatea”

ROMÂNIA3 hours ago

Virgil Popescu: Prețul gazelor naturale a fost plafonat la 0,37 lei KWh și la 1 leu KWh la energie electrică. Românii nu vor plăti iarna aceasta mai mult decât în decembrie 2020

U.E.3 hours ago

Eurostat: 41% dintre deșeurile din plastic au fost reciclate în 2019 în UE. România, peste media europeană, cu un nivel de reciclare de 43%

COMISIA EUROPEANA4 hours ago

Exporturile UE au crescut în 2020 cu 5,4 mld. euro datorită unei implementări și aplicări mai stricte a acordurilor comerciale și a normelor globale

Dragoș Pîslaru1 hour ago

Dragoș Pîslaru: Băncile, un aliat indispensabil al Guvernului. Ele trebuie să joace un rol activ în implementarea PNRR

Daniel Buda9 hours ago

Daniel Buda, vicepreședintele Comisiei pentru agricultură din PE, cere Comisiei Europene ”să vină cu abordări pragmatice, ancorate în realitate” pentru a diminua impactul PAC asupra schimbărilor climatice

GENERAL1 day ago

Dragoș Pîslaru, despre digitalizarea pieței muncii: PNRR poate așeza România în avangarda Europei prin reformele sistemice pe care le propune

ROMÂNIA2 days ago

Serbia donează României medicamente și concentratoare de oxigen pentru bolnavii de COVID-19: Suntem alături de voi în cele mai grele momente

ROMÂNIA2 days ago

Oleg Roibu, director juridic eMAG: Am bugetat peste 250 milioane de lei în următorii trei ani pentru dezvoltarea antreprenoriatului digital

NATO5 days ago

NATO: România, între cele 17 aliate fondatoare ale primului fond de inovare din istoria Alianței Nord-Atlantice

CONSILIUL EUROPEAN5 days ago

Klaus Iohannis, poziție tranșantă la Bruxelles: România va dezvolta centralele pe energie nucleară și rețeaua de gaze naturale. Am insistat ca acestea să fie finanțabile prin bani europeni

POLITICĂ6 days ago

Klaus Iohannis îl desemnează pe ministrul apărării Nicolae Ciucă drept candidat la funcția de prim-ministru

Marian-Jean Marinescu6 days ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu speră ca ”viitorul apropiat să ne arate că Dunărea va contribui la Green Deal și la dezvoltarea economică a tuturor” statelor străbătute de acest fluviu

Cristian Bușoi6 days ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru industrie și energie din PE, atrage atenția Comisiei Europene: Companiile din România și din întrega UE au nevoie de sprijin pentru captarea metanului

Team2Share

Trending