Connect with us

Corina Crețu

Corina Crețu trage un semnal de alarmă în ziua aprobării PNRR: În ciuda festivismului vizitei președintei Comisiei Europene, România s-ar putea să nu se poată bucura de acești bani

Published

on

© Corina Cretu/ Facebook

Aprobarea Planului Național de Redresare și Reziliență al României prin vizita președintei Comisiei Europene la București reprezintă “mai mult un gest de curtoazie din partea Ursulei von der Leyen”, a spus luni europarlamentarul Corina Crețu, care a criticat faptul că Guvernul României nu s-a pregătit pentru perioada care urmează, de scriere și implementare a proiectelor, subliniind că acest lucru “riscă să ducă la pierderea acestor bani”.

România este, din păcate, printre ultimele state europene cărora li se aprobă Planul Național de Redresare și Reziliență. A fost un proces mult prea dificil pentru autoritățile de la București, întârziat inexplicabil de mult, lipsit de o minimă transparență și eclipsat de bătăliile politice interne. Mă tem că în ciuda festivismului care se va broda în jurul vizitei Președintei Comisiei Europene, România s-ar putea să nu se poată bucura de acești bani“, a scris ea, pe Facebook.

Fostul comisar european pentru politică regională a adus patru argumente potrivit cărora România este “într-o situație foarte dificilă”.

Primul motiv se referă la faptul că implementarea proiectelor nu a început, iar termenele-limită inițiale, menționate în PNRR, sunt nerealiste.

Din păcate, orice depășire a acestor termene-limită înseamnă că România va cheltui bani din propriul buget, fără a fi decontați ulterior prin PNRR“, a subliniat Crețu.

Cel de-al doilea motiv este legat de faptul că România are de îndeplinit cele mai multe condiționalități pentru folosirea acestor bani.

“România a solicitat cea mai mare sumă la nivel european pentru împrumuturi (după Italia). Totodată, România a cerut suma maximă pe care o putea primi din împrumuturi (nicio altă țară nu a făcut acest lucru). Deși dobânda va fi mică, nu e foarte clar de ce ne aflăm în această situație”, a completat europarlamentarul, referindu-se la al treilea argument.

Nu în ultimul, situația foarte dificilă în care se află România are “legătură cu capacitatea administrativă deficitară de a gestiona aceste fonduri”.

“Dacă nu recuperăm din mers această problemă, banii vor putea fi blocați, pentru că rezultatele trebuie să fie cât se poate de concrete. Nu pot decât să sper că România va reuși, pentru că ar fi înspre binele tuturor cetățenilor țării noastre!”, a conchis Corina Crețu.

Președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen efectuează luni prima sa vizită oficială la București de la preluarea mandatului de șefă a executivului de la Bruxelles. Momentul coincide cu aprobarea Planului Național de Redresare și Reziliență, prin intermediul căruia România va putea beneficia de 29,2 miliarde de euro, granturi și împrumuturi, pentru a-și redresa economia, ca urmare a pandemiei, pe baze noi ecologice și digitale.

România este cea de-a 20-a țară care va fi vizitată de președinta Comisiei pentru a da undă verde planurilor naționale de redresare și reziliență, documentele programatice prin care statele UE vor putea beneficia de fondurile aferente Mecanismului de redresare și reziliență, elementul central de 672,5 miliarde de euro al instrumentului temporar de redresare Next GenerationEU, creat pentru atenuarea impactului economic și social al pandemiei de coronavirus în Europa.

Până în prezent, 25 din cele 27 de state ale Uniunii Europene au trimis la Bruxelles documentele aferente PNRR-urilor. 19 dintre acestea au primit aprobare pentru planurile lor din partea Comisiei Europene, iar 13 au primit prefinanțarea prevăzută pentru a demara reformele din cadrul planurilor naționale de redresare și reziliență. Singurele state care nu au depus planurile naționale de redresare sunt Bulgaria și Olanda.

România a trimis Planul Național de Redresare și Reziliență către Comisia Europeană la data de 31 mai și l-a publicat la 2 iunie.

Prin documentul care totalizează 1350 de pagini, Bucureștiul are la dispoziție 29,2 miliarde de euro, dintre care 14,2 miliarde de euro granturi și 14,9 miliarde de euro împrumuturi, care vor fi contractate la o dobândă extrem de avantajoasă bazată pe rating-ul de creditare al Comisiei Europene.

Finanțările trebuie contractate până la 31 decembrie 2023, iar proiectele trebuie implementate până la 31 decembrie 2026. 

PNRR-ul României este structurat pe 15 componente care acoperă toţi cei 6 piloni prevăzuţi prin Regulamentul 2021/241 al Parlamentului European şi al Consiliului cu privire la Mecanismul de redresare și reziliență. 

Dintre cele 15 componente, finanțările cele mai mari sunt acordate, de departe, domeniilor transporturilor (7,6 miliarde de euro), educației (3,6 miliarde de euro), sănătății (2,45 miliarde de euro), renovării clădirilor (2,2 miliarde de euro), tranziției verzi și digitale la nivel local (2,12 miliarde de euro), sistemelor publice digitale (1,89 miliarde de euro) și energiei (1,614 miliarde de euro).

Din cele 7,6 miliarde de euro alocate transportului sustenabil, 3,9 miliarde vor fi direcționate transportului feroviar, iar 3,1 miliarde de euro celui rutier. Pe baza sumelor alocate, aceste două sub-componente primesc cea mai mare finanțare din cadrul PNRR. Până în 2026, România se angajează să construiască 434 de kilometri de autostradă prin PNRR, iar din perspectiva infrastructurii feroviare sunt avuți în vedere 311 km de cale ferată modernizată, 311 km de cale ferată cu sistem ERTMS 2, 110 km de cale ferată electrificată, 206 km de cale ferată cu sistem modern de centralizare. 

Educația se identifică cu proiectul prezidențial al lui Klaus Iohannis – România Educată. Cele 3,6 miliarde de euro alocate vor contribui, printre altele, la construcția a 50 de școli noi, la achiziționarea a 1.800 de microbuze verzi pentru transportul elevilor, la dotarea cu mobilier a 75.000 de săli de clasă dotate cu mobilier, la înființarea a 20.000 de locuri de recreere și lectură și la crearea a 20.000 de locuri de cazare în campusuri universitare.

Subfinanțată cronic asemenea educației în ultimele trei decenii, sănătatea va beneficia de 2,45 miliarde de euro pentru a dota ecosistemul sanitar din România – 200 de centre comunitare, 3.000 de cabinete de asistență medicală, 26 de secții de terapie intensivă nou-născuți și 30 de ambulatorii.

Conform cerințelor convenite la nivel european, între cei șase piloni stabiliți la nivel european trebuie să se regăsească investiții și reforme de cel puțin 37 % pentru sprijinirea obiectivelor de reducere a gazelor cu efect de seră cu 55% până în 2030 în vederea atingerii neutralității climatice până în anul 2050 și 20 % pentru tranziția digitală.

În planul României, minim 37% din PNRR către tranziția verde ar trebui să semnifice aproximativ 10,8 miliarde de euro, iar minim 20% pentru digitalizare aproximativ 5,84 miliarde de euro.

Din structura și bugetul PNRR reiese că 15,9 miliarde de euro vor fi alocate tranziției verzi, iar 1,89 miliarde de euro domeniului digital. La acestea, se vor adăuga 2,12 miliarde de euro prin fondul local pentru tranziție verde și digitală și finanțări pentru obiective digitale pe diferite sub-componente ale componentelor cuprinse în plan.

În următorii ani, României îi vor reveni aproape 80 de miliarde din fondul de redresare și din Cadrul Financiar Multianual 2021-2027, conform negocierilor conduse de președintele Klaus Iohannis la Consiliul European din 17-21 iulie 2020. Acestea vor fi distribuite astfel: 29,2 miliarde din Mecanismul de Redresare și Reziliență din cadrul NGEU (reprezentând 4,52% din acest instrument), 28,22 miliarde din fondurile de coeziune (reprezentând 7,52%), 19,34 miliarde din politica agricolă comună (reprezentând 5,58%) și 1,94 miliarde din Fondul pentru o Tranziție Justă (reprezentând 11,09%).

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Corina Crețu

Eurodeputatul Corina Crețu: Instituțiile statului trebuie să protejeze oamenii de influența știrilor false și a fenomenului dezinformării

Published

on

© Corina Cretu/ Facebook

Europarlamentarul Corina Crețu reiterează importanța implicării instituțiilor statului în protejarea cetățenilor de știrile fase, în contextul în care fenomenul dezinformării s-a accentuat considerabil, românii informându-se din ce în ce mai mult din rețelele sociale, care sunt cele mai expuse la dezinformare. 

Într-o postare pe pagina de Facebook, Corina Crețu a făcut referire la datele unui sondaj realizat de INSCOP, conform căruia mai mult de jumătate dintre români, respectiv 51,6%, afirmă că posturile de televiziune sunt principala lor sursă de informare. În urma acestora, cu un procent de 28,3%, se află cei care obțin informații de pe rețelele sociale.

Dintre participanții la sondaj, 43% sunt de părere că rețelele de socializare sunt cele mai expuse la dezinformare și la răspândirea știrilor false. De asemenea, un număr semnificativ de respondenți – 28,3% în mare măsură și 17,4% în foarte mare măsură – au subliniat că au fost expuși personal la știri false.

„În lumina evenimentelor recente, marcate de provocări ample, fenomenul dezinformării s-a accentuat considerabil, exercitând o influență semnificativă asupra abilității oamenilor de a lua decizii în baza unor informații corecte. Acest lucru poate avea consecințe nefaste, atât la nivel social, cât și la nivel economic, politic, sau chiar al sănătății publice prin influențarea greșită a oamenilor asupra acestor subiecte importante. Având în vedere aceste cifre, instituțiile statului trebuie să protejeze oamenii de influența știrilor false și a fenomenului dezinformării, cu precădere pe cei mai vulnerabili și pe cei din mediul rural”, a transmis fostul comisar european în mesajul său. 

Potrivit deputatului european, la nivel european, au fost adoptate mai multe propuneri legislative care să protejeze cetățenii UE de propagandă sau știri false: „Spre exemplu, Actul European privind Libertatea Media va oferi protecţie jurnalismului independent şi va asigura pluralitatea media, în contextul în care platformele mari au o putere imensă în ceea ce priveşte diseminarea de informație, şi alegerea conținutului acesteia.”

„Totodată, prin adoptarea Actului European privind Inteligența Artificială, imaginile, înregistrările audio sau video artificiale sau manipulate trebuie să fie etichetate clar ca atare, pentru a oferi posibilitatea consumatorilor să discearnă între o informație reală sau una falsă”, a mai adăugat aceasta.

„În lumina riscurilor asociate cu dezinformarea, este esențial să ne informăm din surse credibile și să cultivăm un spirit critic în evaluarea informațiilor. În final, accesul la informații corecte este un pilon al societății moderne și o condiție prealabilă a progresului”, a conchis Corina Crețu.

Continue Reading

Corina Crețu

PE a aprobat raportul politicii de coeziune 2014-2020, negociat în numele S&D de Corina Crețu, fost comisar european pentru politică regională: Nicio regiune nu trebuie lăsată în urmă

Published

on

© European Union, 2024 - Source: EP

Eurodeputatul Corina Creţu, fost comisar european pentru politică regională, a anunţat că, la finalul sesiunii plenare de la Strasbourg, a fost votat Raportul referitor la politica de coeziune pentru perioada 2014-2020.

“În calitate de negociator-şef din partea S&D, am subliniat faptul că politica de coeziune este principala politică de investiţii a Uniunii Europene, contribuind la realizarea coeziunii economice, sociale şi teritoriale în întreaga Uniune. Investiţiile din cadrul politicii de coeziune la nivelul global al UE au avut un impact pozitiv fără precedent asupra regiunilor, oraşelor şi zonelor insulare, rurale, de frontieră şi îndepărtate în perioada exerciţiului financiar 2014-2020”, a transmis Crețu, într-un comunicat.

Investiţiile din cadrul politicii de coeziune la nivelul global al UE au avut un impact pozitiv fără precedent asupra regiunilor, oraşelor şi zonelor insulare, rurale, de frontieră şi îndepărtate în perioada exerciţiului financiar 2014-2020.

“În mod direct sau indirect, toate statele membre ale UE au resimţit efectele pozitive ale finanţării prin intermediul acestui instrument iar rezultatele multitudinii de proiecte locale confirmă rolul indispensabil al investiţiilor regionale şi locale realizate prin politica de coeziune”, a scris Corina Creţu, vineri pe Facebook.

 

Ea a mai spus că abordarea politicii de coeziune prin investiţii cu priorităţi multiple, combinată cu gestiunea partajată, au contribuit la sprijinirea întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM-uri), susţinerea cercetării şi a inovării, digitalizare, dezvoltarea rurală, îmbunătăţirea infrastructurii urbane, dezvoltarea turismului sustenabil, a infrastructurii de transport, investiţii în cultură şi educaţie, asistenţa medicală, politicile sociale, implementarea proiectelor transfrontaliere, tranziţia energetică, eficienţa energetică, realizarea obiectivelor de climă şi mediu.

“Menţionez doar câteva realizări ale politicii de coeziune în perioada 2014-2020. Au fost susţinute, la nivel european, circa 2,2 milioane de întreprinderi până la sfârşitul anului 2022, ceea ce a dus la crearea a 370 000 de locuri de muncă. Mai mult, 550 000 de gospodării au fost eficientizate energetic din banii politicii de coeziune. 29 de milioane de europeni sunt acum mai puţin expuşi inundaţiilor datorită investiţiilor din instrumentul de coeziune. Remarcă faptul că sprijinul acordat din cadrul politicii de coeziune a permis, de asemenea, creşterea numărului de persoane care beneficiază de o aprovizionare mai bună cu apă (8,3 milioane de locuitori europeni până la sfârşitul anului 2022) şi de o gestionare mai bună a deşeurilor municipale”, a mai punctat eurodeputatul român.

Aceasta a adăugat că, în calitate de comisar european pentru Politica Regională (2014-2019), de la începutul mandatului, a aprobat 53 proiecte majore.

Ea s-a referi în primul rând la 40 de proiecte fazate – adică proiecte începute în perioada 2007 – 2013, dar a căror finalizare a fost realizată în perioada 2014-2020 – faza a II-a având o valoare eligibilă de 3,1 miliarde de euro”.

“Politica de coeziune, în special prin Fondul social european (FSE) şi prin Iniţiativa privind ocuparea forţei de muncă în rândul tinerilor, a sprijinit măsuri reuşite în domeniul ocupării forţei de muncă, al incluziunii sociale şi al educaţiei şi formării profesionale, astfel, până la sfârşitul anului 2022, aproximativ 6,8 milioane de europeni şi-au găsit un loc de muncă, iar 10,2 milioane de persoane au obţinut o calificare, la nivel european. În ceea ce priveşte România, în calitate de Comisar European pentru Politica Regională (2014-2019), de la începutul mandatului meu, am aprobat 53 proiecte majore. Mă refer în primul rând la 40 de proiecte fazate – adică proiecte începute în perioada 2007 – 2013, dar a căror finalizare am aprobat să se facă cu bani din perioada 2014-2020 – faza a II-a având o valoare eligibilă de 3,1 miliarde de euro”, a mai scris Corina Creţu.
Ea a enumerat şi câteva dintre aceste proiecte.
„- Autostrada Câmpia Turzii -Târgu Mureş – cu o cofinanţare europeană de aproape 250 de milioane de euro;
– Reabilitarea tronsonului de cale ferată Radna-Gurasada-Simeria – cu 1,3 miliarde de euro sprijin financiar european;
– Linia de metrou M6 (Gara de Nord – Aeroportul Otopeni) – cu finanţare europeană de aproape 520 milioane de euro pentru construcţia secţiunii 1 Mai – Tokyo;
– extinderea sistemului naţional de cadastru, în valoare de peste 310 milioane de euro;
– proiecte de modernizare a infrastructurii de apă în judeţele Hunedoara, Alba, Vrancea şi Galaţi;
Ultimele 4 proiecte majore depuse de Romania la finalul 2018, pe care le-am semnat au fost:
– modernizarea centurii ocolitoare a Bucureştiului – prin extinderea mai multor segmente ale acesteia, dublarea numărului de benzi pe ambele sensuri şi construirea unei secţiuni de 51 km în partea de sud. Valoarea cofinanţării europene pentru acest proiect de infrastructură rutieră atât de necesar pentru capitala României este de 1 miliard de euro.
– modernizarea magistralei 2 de metrou – Berceni – Pipera. Proiectul prevede achiziţia de garnituri de metrou noi şi reconstruirea şinelor, precum şi modernizarea infrastructurii electrice şi sanitare de-a lungul liniei subterane de 19 km a metroului, în valoare de în valoare de aproape 100 de milioane de euro.
– Protejarea şi reabilitarea zonelor de coastă prin a cărui implementare se urmăreşte prevenirea şi gestionarea eroziunii costiere de-a lungul liniei costiere a Mării Negre, în special în zona judeţului Constanţa. Proiectul prevede lucrări la digurile ce separă plajele, lucrări de dragare şi de realimentare a nisipului pe plajele afectate. Co-finanţarea europeană este de 600 de milioane de euro.
– Iar cel de-al patrulea proiect pe care l-am aprobat în 2 aprilie 2019 pentru România vizează dezvoltarea infrastructurii de alimentare cu apă şi a apelor uzate în judeţul Timiş, în beneficiul a peste 380.000 de locuitori. Sprijinul financiar european pentru acest proiect este de peste 135 de milioane de euro.
– În 2018 am aprobat o cofinanţare în valoare de 1,3 miliarde de euro pentru reabilitarea infrastructurii feroviare pe porţiunea Radna-Gurasada-Simeria”, a punctat eurodeputata.
Aceasta şi-a exprimat speranţa că „România va continua să implementeze proiecte majore din cadrul bugetului politicii de coeziune, astfel încât fiecare cetăţean român să poată simţi sprijinul Uniunii Europene”.

Continue Reading

Corina Crețu

Eurodeputatul Corina Crețu a demisionat din PRO România: Sprijinirea populismului și a anti-europeismului reprezintă cel mai mare pericol pentru România

Published

on

© European Union, 2023/ Source: EC - Audiovisual Service

Europarlamentarul Corina Crețu și-a anunțat astăzi, 5 martie, demisia din partidul PRO România, după ce formațiunea politică din care era membră a decis să colaboreze cu AUR. 

„Cu regret, am hotărât astăzi să demisionez din PRO România. Sprijinirea populismului, a ultra-naționalismului și a anti-europeismului reprezintă, în opinia mea, cel mai mare pericol pentru România și pentru generațiile care vin după noi. De aceea, colaborarea dintre PRO România și AUR este o decizie greșită – pentru partid, pentru oamenii care au crezut în acest proiect politic și, în definitiv, pentru țară. Este o decizie pe care nu o pot gira, motiv pentru care am hotărât astăzi să demisionez din PRO România”, a transmis Corina Crețu într-un mesaj pe pagina de Facebook. 

Corina Crețu a explicat de ce s-a ajuns la o colaborare PRO România-AUR: „Îmi pare rău ca, în ciuda apelurilor repetate ale Președintelui PRO-Romania și ale mele, nu am reușit o formă de colaborare cu PSD. În aceste condiții, am militat pentru participarea pe cont propriu a PRO România în alegeri, decizie care a fost și adoptată în cadrul ultimului Congres PRO România.”

„În ceea ce mă privește, am fost și rămân o social-democrată convinsă. Am fost membră PSD timp de 29 de ani, vicepreședintă a Grupului S&D din Parlamentul European, vicepreședinte al Parlamentului European, vicepreședinte al Partidului Socialiștilor Europeni (PES), Comisar European din partea SD”, a mai adăugat fostul comisar european. 

„Am apărat întotdeauna, cu toată convingerea, valorile stângii moderne, pro-europene, nevoia de dezvoltare și modernizare, de folosire a fondurilor europene, a programelor Erasmus, a liberei circulații, a extinderii Uniunii Europene și a tuturor beneficiilor pe care le aduce proiectul european. Îmi doresc să duc acest mandat de Membră a Parlamentului European la capăt cu bună-credință, împăcată cu acțiunile mele, promovand aceleași valori în care am crezut și cred”, se mai arată în mesajul oficialului european.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
U.E.14 hours ago

Premierul Poloniei a discutat cu omologul din Ucraina despre disputa legată de importurile de produse agricole ucrainene. Donald Tusk: ”Sunt aproape de o soluție”

ROMÂNIA16 hours ago

Ministrul Economiei, Ștefan-Radu Oprea, pregătește lansarea programelor Start-Up Nation, Femeia Antreprenor și româno-elvețian pentru o ”dezvoltare durabilă a României”

NATO16 hours ago

România și SUA au lansat campania “Born in NATO” pentru a marca 20 de ani de la aderarea României la Alianța Nord-Atlantică

Dan Motreanu16 hours ago

Eurodeputatul Dan Motreanu: Intrarea României în Schengen, rezultatul eforturilor președintelui Iohannis și miniștrilor PNL

EDUCAȚIE17 hours ago

Universitatea din București, singura universitate din România implicată strategic în proiectul Comisiei Europene de instituire a diplomelor europene în învățământul superior

ROMÂNIA17 hours ago

Ministrul Marcel Boloș anunță măsuri menite să protejeze investițiile implementate din bani europeni: Sunt măsuri pe care am promis că le vom adopta

INTERNAȚIONAL18 hours ago

Ultima convorbire telefonică cu Putin a fost în decembrie 2022, spune Olaf Scholz, reiterând mesajul de atunci: Germania va continua să sprijine Ucraina atât timp cât este necesar

RUSIA20 hours ago

Prieten cu Putin, fostul cancelar german Gerhard Schröder se oferă să ajute pentru o “soluție negociată” între Rusia și Ucraina

U.E.20 hours ago

Din Brazilia, Emmanuel Macron cere revizuirea propunerii acordului UE-Mercosur, pe care o consideră ”foarte proastă” pentru ambele părți: A fost negociată în urmă cu 20 de ani. Este învechită

REPUBLICA MOLDOVA21 hours ago

Marcel Boloș a discutat cu ministrul Finanțelor din R. Moldova despre aderarea acestei țări la UE: Vă vom fi alături cu orice aveți nevoie pentru implementarea eficientă a proiectelor finanțate din bani europeni

ROMÂNIA17 hours ago

Ministrul Marcel Boloș anunță măsuri menite să protejeze investițiile implementate din bani europeni: Sunt măsuri pe care am promis că le vom adopta

REPUBLICA MOLDOVA2 days ago

Premierul Dorin Recean: Cu sprijinul necondiționat al României, R. Moldova și-a consolidat capacitatea de asigurare a securității

REPUBLICA MOLDOVA2 days ago

Premierul Marcel Ciolacu subliniază că a venit vremea ”podurilor comerciale și de capital” între România și R. Moldova: Vrem să o ajutăm să facă pași mari și siguri către UE

INTERVIURI2 days ago

INTERVIU Siegfried Mureșan: Obiectivul grupului PPE este începerea negocierilor de aderare cu R. Moldova și Ucraina până la 30 iunie. Integrarea graduală în piața unică înseamnă că R. Moldova va avea beneficiile unui stat membru

CONSILIUL UE3 days ago

Ministrul Mediului, la Bruxelles: Tranziția către neutralitatea climatică trebuie să fie echitabilă și să țină cont de impactul socio-economic asupra comunităților, lucrătorilor și industriilor care pot fi afectate

REPUBLICA MOLDOVA7 days ago

Parlamentul R. Moldova a adoptat o Declarație cu privire la integrarea europeană: Doar aderarea la UE, partener de nădejde timp de decenii, va asigura viitorul țării

CONSILIUL EUROPEAN1 week ago

Klaus Iohannis le solicită omologilor din UE sprijin pentru R. Moldova: Trebuie să adoptăm cadrele de negociere pentru aderare. Siguranța Republicii Moldova înseamnă siguranța spațiului european

CONSILIUL EUROPEAN1 week ago

Klaus Iohannis: Decalogul pentru funcția de secretar general NATO a fost “foarte bine primit de aliați”. De Mark Rutte “ne deosebește istoria, geografia și viziuni ușor diferite despre viitorul NATO”

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Șefa Comisiei Europene pledează pentru utilizarea energiei nucleare în cadrul tranziției către o energie curată

INTERNAȚIONAL1 week ago

Volodimir Zelenski cere lumii democratice să redea fiecărei națiuni certitudinea că securitatea sa este de nezdruncinat: Regulile trebuie să funcționeze din nou pentru a proteja ordinea mondială

Trending