Europarlamentarul Corina Crețu (Pro România, S&D) a susținut marți o intervenție în Comisia pentru Control Bugetar a Parlamentului European (CONT) pe tema durabilității investițiilor în infrastructură, ocazie cu care a subliniat că Uniunea Europeană trebuie să facă demersuri pentru a obține garanțiile necesare că investițiile din fonduri europene, cu precădere din Fondul de Dezvoltare Regională, sunt durabile.
“Cred că este o temă foarte importantă durabilitatea infrastructurii, până la urmă calitatea vieții europenilor, dar și imaginea Europei depinde de aceste lucruri. Sigur că aș vrea să spun, e limpede, că ani de zile creșterea, competitivitatea, ocuparea s-au realizat prin fonduri europene, deci prin eforturile bugetului european și e păcat, mare păcat, că aceste eforturi să fie subminate de cazurile pe care le-am discutat astăzi aici. Investițiile, știm foarte bine sunt implementate prin fondurile structurale, în special fondul de dezvoltare regională și vorbim în perioada 2000-2020 de 134 de miliarde de euro. Ce as vrea să spun este că toate cele spuse aici sunt adevărate și e păcat că investițiile sunt privatizate sau se schimbă destinația investițiilor sau pur și simplu anumite investiții nu durează. Este afectată viața cetățenilor și imaginea Uniunii Europene”, a spus Crețu, în cadrul dezbaterii.
Ea a subliniat că este necesară o concentrate mai mare pe durabilitatea investițiilor prin fondurile europene, în special prin dezvoltare regională.
“Mă bucur să văd în raport că majoritatea proiectelor care au fost auditate au obținut rezultate durabile cu beneficii directe în ceea ce privește ocuparea, crearea de locuri de muncă și productivitatea. Știm că în cadrul perioadei 2014-2020 au intervenit indicatori noi, dar eforturile suplimentare sunt necesare și aș vrea să vă spun de acum, Comisia ar trebui să fie mult mai flexibilă, dar să nu uităm că și implementarea programului e în responsabilitatea statelor membre și asta 100%”, a continuat aceasta.
Citiți și Eurodeputatul Corina Crețu: Succesul rețelei transeuropene de transport (TEN-T) va depinde de modul în care va reuși să conecteze infrastructura statelor membre din est de cea a țărilor din vestul UE
Potrivit Corinei Crețu, Comisia Europeană trebuie să fie mult mai strictă, când vine vorba de legislație, îndeosebi în ce privește diferențele în legislația națională.
“De exemplu, în Germania și Austria, știm că atunci când vine vorba de regularități, 20% din ele ar fi trebuit să fie detectate, dacă autoritățile naționale ar fi făcut verificările necesare la timp. Neregularitățile provin din diferite niveluri de proastă administrare, deci trebuie să găsim o cale de a ne asigura de durabilitatea investițiilor și întrebarea mea se referă la statutul negocierilor pe programele operaționale”, a mai afirmat eurodeputatul român cadrul dezbaterii menționate.
“Eu chiar cred că acum e o perioadă în care Comisia ar trebui să asiste statele membre la începutul acestei noi perioade de programare cu niște deadline-uri clare pentru a atinge obiectivele de durabilitate. După părerea mea, ar trebui să fie subiectul principal pentru perioada în care ne aflăm. O altă întrebare se referă la sancțiuni, la post-evaluare și cum e posibil pentru Parlamentul European să introducă astfel de verificări financiare“, a conchis ea.
Discrepanța de investiții în infrastructură între Europa Centrală și de Est și Europa Occidentală este de 1,15 trilioane de euro (1.150 de miliarde de euro), arată un studiu dedicat al Fondului Monetar Internațional prezentat anul trecut la Summitul Inițiativei celor Trei Mări din care fac parte 12 state membre ale UE riverane Mărilor Adriatică, Baltică și Neagră.