Connect with us

Corina Crețu

Corina Crețu: Un an fără răspuns din partea Guvernului privind utilizarea fondurilor UE pentru combaterea crizei. Comunicarea cu cetățenii nu mai este o prioritate

Published

on

© European Union 2016 - Source : EP

Eurodeputatul Corina Crețu (Pro România, S&D) și-a manifestat vineri dezamăgirea că Guvernul României nu a trimis un răspuns la o scrisoare deschisă pe care fostul comisar european a înaintat-o în urmă cu un an, solicitând executivului să facă public modul în care intenționa să folosească fondurile europene pentru combaterea crizelor sanitare și sociale provocate de pandemia COVID-19.

“Cred că era o solicitare de bun simț, pentru că trăiam o perioadă de incertitudine în care toți românii doreau un semn de certitudine, un plan de traversare a acestei perioade. Și ar fi fost și un gest de responsabilitate, pentru că tocmai decisesem, în Parlamentul European – la data de 26 martie – flexibilizarea folosirii fondurilor europene. Cu alte cuvinte, Statele Membre puteau decide mult mai ușor, din acel moment, cum să folosească banii europeni”, a scris Crețu, pe Facebook.

“Întrebările mele au rămas fără răspuns. Problema fundamentală este, însă, că aceste întrebări nu erau doar ale mele, ci ale tuturor românilor. E trist că am ajuns în situația în care comunicarea cu cetățenii nu mai este o prioritate… și cu atât mai grav cu cât e vorba despre o situație de criză”, a subliniat ea.

Luna trecută, Corina Crețu a prezentat un Parlamentul European un punct de vedere privind răspunsul inițial al Uniunii Europene față de pandemia COVID-19, având în vedere că un document al Curții de Conturi Europene a constatat că fonduri europene destinate combaterii pandemiei au fost folosite necorespunzător.

De la debutul pandemiei, UE și statele sale membre au luat măsuri pentru a reduce la minimum impactul negativ al pandemiei de COVID-19 asupra economiei.

UE a redirecționat rapid fonduri de coeziune pentru a ajuta statele membre să facă față crizei provocate de COVID-19: 37 de miliarde EUR de la bugetul UE disponibile pentru sprijinirea sistemelor de sănătate, a întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri) și a piețelor forței de muncă prin intermediul Inițiativei pentru investiții ca reacție la coronavirus (CRII); până la 28 de miliarde EUR provenind din fonduri structurale disponibile în pachetele financiare naționale pentru 2014-2020, dar încă nealocate unor proiecte, sunt eligibile pentru răspunsul la criză; până la 800 de milioane EUR din Fondul de solidaritate al UE sunt direcționate către țările cel mai puternic afectate, datorită extinderii domeniului de aplicare al fondului la crizele din domeniul sănătății publice.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Corina Crețu

Eurodeputatul Corina Crețu cere mai multă transparență din partea Guvernului privind folosirea fondurilor europene în domeniul sănătății

Published

on

© European Union 2019 - Source : EP

Investițiile în domeniul sănătății, precum și creșterea calității serviciilor medicale, trebuie să devină reale priorități pentru România, a afirmat joi europarlamentarul Corina Crețu (Pro România, S&D), solicitând Guvernului mai multă transparență în legătură cu modul în care sunt folosite fondurile europene pentru acest domeniu.

Potrivit eurodeputatului român, sunt câteva întrebări privind acest sector, care au nevoie de răspunsuri urgente.

“Ce se mai întâmplă cu Spitalele Regionale de la Craiova, Iași și Cluj-Napoca, care au studiile de fezabilitate realizate de ani buni, amplasamentele aprobate, dar și finanțările necesare? Când se vor lansa licitațiile și când va începe construcția efectivă a acestor spitale astfel încât cetățenii din aceste regiuni să beneficieze cât mai rapid de servicii de sănătate de calitate? Cum a folosit România măsurile excepționale adoptate de Parlamentul European încă din luna martie anul trecut, care ofereau o flexibilitate crescută în folosirea fondurilor europene din exercițiul financiar 2014-2020, acestea putând fi direcționate prioritar către domeniul sănătății? Care este stadiul negocierilor Programului Operațional Sănătate pentru perioada 2021-2027 și ce proiecte sunt incluse în acest program? Se confirmă includerea în Planul Național de Redresare și Reziliență a trei spitale noi: la Brașov, Focșani și Sibiu? Dacă da, ce măsuri sunt luate pentru ca realizarea acestora să se încadreze în termenul-limită al PNRR (decembrie 2026)?”, a scris ea pe Facebook.

“Cred că cetățenii merită aceste răspunsuri, pentru că reprezintă șanse cu care – foarte realist – România poate că nu se va mai întâlni”, a conchis Crețu.

Programul de guvernare al actualei coaliții prevede, pentru domeniul sănătății, crearea unui fond de inovație în sănătate; investitii de cel puțin 1,8 miliarde euro din fonduri europene prin Planul național de redresare și reziliență pentru îmbunătățirea accesului la servicii medicale al pacienților critici cu scopul de a asigura acces la tratament în regim de urgență și de a reduce mortalitatea pacienților aflați în stare critică pe perioade/crize pandemice, și investiții în sănătate de cel putin 2,8 miliarde euro din fonduri europene prin Programul Operațional Sănătate prin investiții pentru construirea spitalelor regionale și infrastructuri spitalicești noi cu impact teritorial major, creșterea calității serviciilor de asistență medicală primară, comunitară și a serviciilor oferite în regim ambulatoriu, servicii de reabilitare, paliaţie şi îngrijiri pe termen lung, adaptate fenomenului demografic de îmbătrânire a populației şi profilului epidemiologic al morbidităţii, digitalizarea sistemului medical și măsuri care susțin cercetarea, informatizarea în sănătate și utilizarea de metode moderne de investigare, intervenție, tratament.

De asemene, este prevăzută și accesarea de fonduri europene pentru sănătate din programele centralizate gestionate de Comisia Europeană EU4Health, Digital Europe și Horizon Europe.

Continue Reading

Corina Crețu

Corina Crețu a votat în PE în favoarea Garanției pentru Copii pentru ca cei 1,4 milioane de copii în risc de sărăcie din România să poată avea o șansă la o viață normală

Published

on

© Corina Crețu/Arhivă personală

Fostul comisar european pentru politica regională, actualmente eurodeputat, Corina Crețu (S&D), a votat în favoarea Garanției pentru Copii, în cadrul sesiunii plenare a Parlamentului European, pentru ca cei 1,4 milioane de copii aflați în risc de sărăcie în România să poată avea o șansă în plus la o viață normală.

▶️ Așa cum anunțam acum câteva săptămâni, astăzi am votat în Parlamentul European în favoarea Garanției pentru Copii….

Posted by Corina Creţu on Thursday, 29 April 2021

„Așa cum anunțam acum câteva săptămâni, astăzi am votat în Parlamentul European în favoarea Garanției pentru Copii. Urmare a acestei decizii, Statele Membre vor fi obligate să adopte măsuri de protejare și sprijinire a copiilor care se confruntă cu sărăcia sau cu excluziunea socială, fie din cauza lipsei unui adăpost, a situației familiale precare sau a dizabilităților de care suferă”, a afirmat eurodeputatul Corina Crețu, într-o postare pe Facebook.

Garanția pentru Copii se va traduce în asigurarea accesului gratuit al copiilor la educație și îngrijire timpurie, activități educative, cel puțin o masă sănătoasă în fiecare zi de școală, consultații medicale și programe prin care să fie depistate diferite boli.

„Cu această ocazie, sper ca toate aceste lucruri să nu mai fie absente din viața a milioane de copii din întreaga Europă. Garanția pentru Copii reprezintă o șansă în plus la o viață normală pentru cei 1,4 milioane de copii din România care se confruntă cu riscul sărăciei, dintre care 700.000 trăiesc în condiții de sărăcie extremă. Angajamentele cuprinse în Garanția pentru Copii sunt, de fapt, un semn al responsabilității pentru viitor”, a mai adăgat fostul comisar european.

Potrivit UNICEF, în 2020, 35,8% din cei 3,7 milioane de copii ai României erau în risc de sărăcie și excluziune socială. 400.000 de copii în vârstă școlară nu mergeau la școală, iar peste 50.000 de copii erau separați de familiile lor, în mare parte din cauza sărăciei, violenței sau abandonului.  Pandemia de COVID-19 i-a pus într-o situație și mai vulnerabilă pe copiii care erau deja dezavantajați și pe familiile acestora.

Potrivit Comisiei Europene, în 2019, aproape 18 milioane de copii din UE (22,2 % din copiii din întreaga lume) trăiau în gospodării expuse riscului de sărăcie sau de excluziune socială. Ia astfel naștere un cerc vicios intergenerațional al inegalității sociale, cu efecte profunde și de durată asupra copiilor. Scopul Garanției europene pentru copii este de a întrerupe acest cerc vicios și de a promova egalitatea de șanse prin garantarea accesului copiilor aflați în dificultate (care au mai puțin de 18 ani și sunt expuși riscului de sărăcie sau de excluziune socială) la o serie de servicii esențiale.

În cadrul Garanției europene pentru copii, statelor membre li se recomandă să ofere copiilor aflați în dificultate acces gratuit și eficace la:

  • structurile de educație și îngrijire timpurie – evitându-se, de exemplu, segregarea claselor;
  • activități educative și școlare – de exemplu, echipamente adecvate pentru învățământul la distanță și excursii școlare;
  • cel puțin o masă sănătoasă în fiecare zi de școală; 
  • asistență medicală – de exemplu, prin facilitarea accesului la consultații medicale și la programe de depistare a bolilor.

Aceste servicii ar trebui să fie gratuite și ușor accesibile copiilor aflați în dificultate.

Continue Reading

Corina Crețu

Corina Crețu, intervenție în Parlamentul European: Întreprinderile comune joacă un rol cheie în implementarea politicilor europene și în susținerea inovării

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Eurodeputatul Corina Crețu (Pro România, S&D) a susținut marți, în plenul Parlamentului European, o intervenție privind întreprinderile comune, subliniind că acestea joacă un rol cheie în implementarea politicilor europene pentru consolidarea cercetării academice și industriale.

La nivel european, există bune practici privind aceste întreprinderi comune, inclusiv în sectoare care privesc combaterea pandemiei. Suntem într-o perioadă în care trebuie să susținem din plin inovarea în cât mai multe domenii, iar aceste întreprinderi comune în domeniul cercetării pot reprezenta o soluție“, a afirmat Crețu, în plen.

Unul dintre principalele obiective ale UE este de a încuraja niveluri tot mai mari de investiții în cercetare, cu scopul de a furniza un stimulent pentru competitivitatea UE.

Astfel, încă din 2005, Comisia Europeană a prezentat raportul intitulat Fostering Public-Private R&D Partnerships to Boost Europe’s Industrial Competitiveness, în care a făcut apel la crearea unor inițiative tehnologice comune ca programe special concepute cu scopul de a pune în aplicare agende de cercetare strategice și specifice fiecărei industrii, sub forma juridică a unor întreprinderi comune.

Un element central consta în unirea forțelor cu sectorul privat și cu statele membre, astfel încât să se obțină rezultate pe care o țară sau o întreprindere este mai puțin probabil să le poată obține singură.

Întreprinderile comune sunt parteneriate stabilite între Comisie și industria de profil, în unele cazuri fiind implicată și comunitatea de cercetare sau organizații interguvernamentale. Ele urmăresc să aducă mai aproape de piață rezultatele proiectelor din domenii strategice de cercetare și inovare, precum și să amelioreze conexiunea dintre cercetare și dezvoltarea societală. Întreprinderile comune sunt constituite fie în temeiul articolului 187 TFUE, fie în temeiul articolelor 45-51 din Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice, cum este cazul întreprinderii comune pentru dezvoltarea energiei de fuziune (F4E).

Întreprinderile comune sunt o formă de parteneriat public-privat cu personalitate juridică. Membrul din sectorul public este, de regulă, UE (reprezentată de Comisie), iar membrii din sectorul privat provin din industria de profil și, în unele cazuri, din sectorul cercetării. Există și alte tipuri de parteneri (state participante, organizații internaționale). Întreprinderile comune adoptă propriile agende în materie de cercetare și acordă finanțare în principal prin intermediul unor cereri deschise de propuneri. O excepție în acest sens o constituie F4E, o întreprindere comună responsabilă pentru furnizarea contribuției Europei la Reactorul termonuclear experimental internațional (ITER), cel mai mare parteneriat științific din lume, care urmărește să demonstreze că fuziunea este o sursă viabilă și sustenabilă de energie.

Întreprinderile comune au o vizibilitate foarte mare, precum și o influență considerabilă în domenii importante ale vieții cotidiene a cetățenilor europeni, cum ar fi transporturile, energia, sănătatea, bioeconomia și economia digitală.

Continue Reading

Facebook

Team2Share

NATO5 mins ago

Comandant al Forțelor Terestre SUA, în vizită în România: Exercițiul militar Defender Europe 21 este o dovadă a angajamentului SUA față de NATO

CONSILIUL EUROPEAN45 mins ago

EXCLUSIV Klaus Iohannis, Emmanuel Macron și alți 19 șefi de stat din UE, scrisoare către europeni de Ziua Europei: “Hai să vorbim despre Europa. Să găsim împreună calea înainte”

ENGLISH45 mins ago

EXCLUSIVE Klaus Iohannis, Emmanuel Macron and other 19 EU heads of states, joint letter to Europeans on Europe Day: Let’s talk about Europe and find a way forward together

CONSILIUL EUROPEAN11 hours ago

Liderii europeni au convenit, la Porto, cel mai mare angajament social din istoria UE: Până în 2030, 78% dintre europeni ar trebui să aibă un loc de muncă

CONSILIUL EUROPEAN12 hours ago

Klaus Iohannis, în dezbatere cu partenerii sociali la Summitul UE de la Porto: Sistemele de educație trebuie să fie mai interconectate cu piața muncii

ȘTIRI POZITIVE15 hours ago

România, campioană mondială la robotică. Ministrul Bogdan Aurescu i-a primit pe membrii echipei AutoVortex care a câștigat medalia de aur

CONSILIUL EUROPEAN17 hours ago

Klaus Iohannis, înaintea Summitului Social al UE de la Porto: Banii pentru reconstrucție post-pandemie merg și către pilonul social și către educație

CHINA17 hours ago

Ambasadorul UE la Beijing: Uniunea nu dorește amplificarea tensiunilor cu China, iar situația acordului de investiții este „mai puțin dramatică” decât se crede

U.E.18 hours ago

Comisia Europeană: În UE, 30 de europeni sunt vaccinați împotriva COVID-19 în fiecare secundă

COMITETUL EUROPEAN AL REGIUNILOR18 hours ago

Primarul Daniel Băluță, în plenul Comitetului European al Regiunilor: “Nevoile oamenilor să stea la baza redactării tuturor politicilor europene”

Dragoș Pîslaru21 hours ago

Dragoș Pîslaru, înaintea Summitului Social de la Porto: Dacă nu înțelegem că trebuie să integrăm categoriile vulnerabile, ne punem valorile democrației în pericol

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI21 hours ago

Marian-Jean Marinescu subliniază că cea mai importantă armă a UE împotriva populiștilor este ”conținutul activității noastre” și cere statelor membre să se implice pentru a câștiga ”bătălia comunicării”

U.E.24 hours ago

De la Göteborg la Porto: Social-democrații europeni au stabilit calea unei Europe mai echitabile pentru toți

CHINA1 week ago

Josep Borrell semnalează UE să se pregătească pentru ”o perioadă lungă și dificilă” în relațiile cu Rusia, observându-se o ”tendință îngrijorătoare” de a se comporta ”ca și când am fi un adversar”

ROMÂNIA1 week ago

CNCAV: O nouă tranșă de vaccinuri Johnson&Johnson și Moderna a ajuns în România

Cristian Bușoi1 week ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei ITRE din PE, solicită ca testarea în scopul obținerii adeverinței electronice verzi să fie gratuită: Este nevoie și de testare pentru funcționarea normală a activităților

MAREA BRITANIE1 week ago

Parlamentul European a aprobat acordul comercial și de cooperare între UE și Regatul Unit, cel mai ambițios tratat încheiat vreodată de Uniune cu o țară terță

Cristian Bușoi2 weeks ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru cercetare din PE: Viitorul și prosperitatea Europei depind de cercetare și inovare, cu ajutorul cărora vom deveni mai rezilienți în fața crizelor viitoare

U.E.2 weeks ago

Președintele Germaniei, Frank-Walter Steinmeier, întâlnire la Paris cu omologul francez, Emmanuel Macron: Trebuie să făurim noi înșine viitorul UE dacă nu dorim să devenim jucăria politicii globale

ROMÂNIA2 weeks ago

Ministrul de externe, Bogdan Aurescu, a discutat cu omologul ucrainean despre ”necesitatea identificării de soluții durabile” pentru drepturile minorității române din Ucraina

Advertisement
Advertisement

Trending