Europarlamentarul Corina Crețu a declarat miercuri că după inagurarea mandatului de președinte al lui Joe Biden vom asista la consolidarea Parteneriatului Transatlantic, care reprezintă garanția păcii și a prosperității pentru cetățenii europeni.

“Începând de astăzi, 20 ianuarie 2021, relațiile dintre Uniunea Europeană și Statele Unite ale Americii vor intra într-o nouă etapă. Vom asista la consolidarea Parteneriatului Transatlantic, ceea ce reprezintă garanția păcii și a prosperității pentru cetățenii europeni. Îmi exprim speranța că mandatul lui Joe Biden ca Președinte al Statelor Unite ale Americii va contribui la consolidarea relațiilor dintre UE și SUA“, a spus Crețu, într-o postare pe Facebook.

Eurodeputatul român a arătat că atât Europa, cât și Statele Unite, se confruntă cu probleme similare precum intensificarea discursului populist, polarizarea socială și politică fără precedent și provocări crescânde la adresa democrației.

“Sunt încrezătoare că putem trece peste aceste dificultăți doar dacă există o colaborare strânsă între SUA și UE, ale căror agende trebuie să devină, din nou, comune. Parteneriatul Transatlantic a făcut posibilă pacea și prosperitatea cetățenilor europeni și americani. Trebuie să continuăm pe același drum, lăsând deoparte ceea ce ne desparte și construind în baza a ceea ce ne apropie“, a mai spus ea, după dezbaterea pe care Parlamentul European a organizat-o miercuri cu ocazia inaugurării lui Biden.

Succesul rețelei transeuropene de transport (TEN-T) va depinde în cea mai mare măsură de modul în care va reuși să conecteze eficient infrastructura statelor membre din Est de cea a țărilor din Vestul Uniunii Europene, a transmis eurodeputatul Corina Crețu (Pro România, S&D) în contextul unei dezbateri a Parlamentului European, desfășurate marți, pe acest subiect.

Parlamentul European a dezbătut, marți, în sesiunea plenară, stadiul actual al dezvoltării rețelei transeuropene de transport (TEN-T).

Problemele ridicate au fost multiple, de la cele care privesc conexiunile feroviare dintre țări, până la lentoarea cu care avansează acest proiect și aspecte privind protejarea mediului.

”Pentru țările din Europa de Est, problema cea mai importantă rămâne cea privind modul în care infrastructura de aici va fi conectată la rețeaua centrală. De asemenea, trebuie avută în vedere și conectarea zonelor rurale la această rețea centrală, chiar și a celor mai puțin populate, dar unde există un potențial de creștere. Va fi absolut vital ca, în acest sens, fondurile europene nerambursabile să fie folosite în mod coerent”, consideră Corina Crețu.

În opinia eurodeputatului român, colaborarea dintre statele membre va fi foarte importantă în următoarea perioadă, ”fiind necesar ca acestea să se angajeze că vor aloca finanțara de care este nevoie pentru proiectele transfrontaliere”.

”Rețeaua Transeuropeană de Transport (TEN-T) va da și mai mult conținut ideii de Europă unită. E un proiect foarte complex și tocmai de aceea, încorporarea propunerilor Parlamentului European este foarte importantă”, a conchis Corina Crețu.

Rețeaua TEN-T este compusă din două niveluri: o rețea centrală care urmează să fie finalizată până în 2030 și o vastă rețea afluentă care aduce trafic în aceasta și care urmează să fie finalizată până în 2050. 

Rețeaua afluentă globală va asigura acoperirea completă a UE și accesibilitatea tuturor regiunilor. Rețeaua centrală va acorda prioritate celor mai importante legături și noduri ale TEN‑T, astfel încât acestea să devină pe deplin funcționale până în 2030. 

Ambele niveluri includ toate modurile de transport: rutier, feroviar, aerian, pe căi navigabile interioare și transportul maritim, precum și platformele intermodale.

Din dorința de a înfăptui o transformare fundamentală a transporturilor, Comisia Europeană a prezentat la începutul lunii decembrie Strategia pentru mobilitate sustenabilă și inteligentă, însoțită de un plan de acțiune ce cuprinde 82 de inițiative care vor ghida activitatea UE în următorii patru ani.

Așadar, Uniunea Europeană a pus la data mai sus amintită bazele procesului prin care sistemul de transport european își poate realiza transformarea verde și digitală, devenind astfel mai rezilient în fața viitoarelor crize.

Astfel, Comisia Europeană și-a fixat următoarele:

Până în 2030:

• cel puțin 30 de milioane de autoturisme cu emisii zero vor fi în exploatare pe drumurile europene
• 100 de orașe europene vor fi neutre din punct de vedere climatic
• traficul feroviar de mare viteză se va dubla la nivelul întregii Europe
• călătoriile colective programate pentru deplasări cu o lungime de sub 500 de km vor trebui să fie neutre din punctul de vedere al carbonului
• mobilitatea automatizată va fi implementată la scară largă
• navele maritime cu emisii zero vor fi pregătite pentru lansarea pe piață

Până în 2035:

• aeronavele de mare capacitate cu emisii zero vor fi pregătite pentru lansarea pe piață

Până în 2050:

• aproape toate autoturismele, furgonetele, autobuzele și vehiculele grele noi vor avea emisii zero
• traficul feroviar de marfă se va dubla
• o rețea transeuropeană de transport (TEN-T) multimodală deplin operațională, pentru un transport sustenabil și inteligent, cu conectivitate de mare viteză.

De asemenea, Comisia Europeană s-a angajat să consolideze piața unică – de exemplu, prin consolidarea eforturilor și a investițiilor pentru finalizarea rețelei transeuropene de transport (TEN-T). 

Finalizarea acestei rețele este cu atât mai importantă cu cât transporturile sunt responsabile pentru o pătrime din emisiile de gaze cu efect de seră ale UE, iar emisiile generate de transporturi continuă să crească. Pentru a atinge obiectivul de neutralitate climatică până în 2050 – astfel cum este prevăzut în Pactul Ecologic European, emisiile generate de transport trebuie să scadă cu 90%.

Aceste argumente și nu numai stau la baza deciziei Comisiei Europene de a desemna anul 2021 An european al căilor ferate. 

Așadar, în 2021, o serie de evenimente, campanii și inițiative vor promova transportul feroviar ca mod de transport durabil, inovator și sigur.

Vor fi evidențiate beneficiile sale pentru cetățeni, pentru economie și pentru climă și se va pune accentul pe provocările rămase în vederea creării unui adevărat spațiu feroviar unic european fără frontiere.

Eurodeputatul Corina Crețu (Pro România, S&D) consideră că procesul de vaccinare împotriva COVID-19 este crucial pentru a ne ”recâștiga pe deplin siguranța” și pentru a combate pandemia.

Parlamentul European a dezbătut astăzi strategia globală a Uniunii Europene privind vaccinurile anti-COVID-19.

” Creșterea capacității de producție se va afla la baza acestei strategii. Niciun Stat Membru nu se va confrunta cu lipsa vaccinurilor, dar gestionarea campaniei de vaccinare la nivel național ține de fiecare Guvern în parte. Responsabilitatea cea mai mare este acum a statelor membre. Găsirea vaccinului nu a fost decât primul pas”, a transmis europarlamentarul român, completând că Uniunea Europeană va depune, și pe mai departe, ”toate eforturile pentru a combate acest virus”, care a răpus jumătate de cetățeni europeni.

În viziunea Corinei Crețu, strategia privind vaccinarea va fi, de fapt, ”un nou test al solidarității între statele membre”.

În acest context, consideră eurodeputatul român, ”este nevoie de un schimb mult mai intens de bune practici, precum și de recunoașterea reciprocă a testelor și schimb transparent de date”.

”Doar astfel antreprenorii și lucrătorii transfrontalieri își vor putea relua activitatea în deplină încredere, la fel cum doar astfel europenii vor putea călători în siguranță dintr-o țară în alta pentru vacanțele lor vara aceasta. Timpul e foarte prețios în aplicarea acestei strategii”, a precizat Corina Crețu.

Aceasta și-a arătat aprecierea că ”Uniunea Europeană este și un lider modial în combaterea pandemiei”.

”Adevărul este că până în momentul în care acest virus nu va fi combătut eficient în întreaga lume, nu ne vom recâștiga pe deplin siguranța. Ca Membru al Parlamentului European voi susține în aceste demersuri atât Comisia Europeană, cât și Peședinția Consiliului UE. Cooperarea interinstituțională va fi esențială pentru succesul strategiei UE privind vaccinarea. Să nu uităm că în centrul acesteia stau, de fapt, cetățenii”, a conchis Corina Crețu.

În ceea ce privește România, eurodeputatul consideră că țara noastră ”trebuie să-și consolideze Strategia națională de vaccinare și capacitatea organizatorică, în strânsă colaborare cu autoritățile locale”. 

Amintim că la mijlocul lunii iunie a anului trecut, Comisia Europeană a prezentat o strategie europeană care să accelereze dezvoltarea, fabricarea și punerea la dispoziția populației a vaccinurilor împotriva COVID-19.

Strategia are următoarele obiective:

• asigurarea calității, siguranței și eficacității vaccinurilor;
• asigurarea accesului rapid la vaccinuri pentru statele membre și cetățenii acestora, fiind, în același timp, vârful de lance al solidarității la nivel mondial;
• asigurarea unui acces echitabil la un vaccin abordabil ca preț cât mai curând posibil.

Strategia UE se bazează pe doi piloni:

• asigurarea producției de vaccinuri în UE și a unor rezerve suficiente pentru statele membre prin încheierea de angajamente prealabile de achiziție cu producătorii de vaccinuri prin intermediul Instrumentului pentru sprijin de urgență. Pe lângă aceste angajamente, producătorii pot avea acces la fonduri suplimentare și la alte forme de sprijin;
• adaptarea cadrului de reglementare al UE pentru a ține seama de situația de urgență actuală și recurgerea la mecanismele de flexibilitate normativă existente pentru a accelera dezvoltarea, autorizarea și punerea la dispoziție a vaccinurilor, menținând în același timp standarde adecvate în materie de calitate, siguranță și eficacitate a vaccinurilor.

Într-o comunicare adoptată marți, Comisia Europeană îndeamnă statele membre să intensifice campania de vaccinare: ar trebui ca până în martie 2021 cel puțin 80 % dintre persoanele cu vârsta peste 80 de ani și 80 % dintre cadrele medicale și asistenții sociali din fiecare stat membru să fie vaccinați. Iar până în vara anului 2021, ar trebui ca statele membre să fi vaccinat cel puțin 70 % din populația lor adultă.

Comunicarea stabilește acțiunile esențiale pentru statele membre, Comisie, Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC) și Agenția Europeană pentru Medicamente (EMA), care vor contribui la reducerea riscurilor și la stăpânirea răspândirii virusului:

Intensificarea vaccinării în întreaga UE

• Până în martie 2021, cel puțin 80 % dintre persoanele cu vârsta peste 80 de ani și 80 % dintre cadrele medicale și asistenții sociali din fiecare stat membru ar trebui să fie vaccinați.
• Ar trebui ca până în vara anului 2021 statele membre să fi vaccinat 70 % din întreaga lor populație adultă.
• Comisia, statele membre și EMA vor colabora cu întreprinderile pentru a valorifica la maximum potențialul UE de creștere a capacității de producție a vaccinurilor.
• Comisia conlucrează cu statele membre în ceea ce privește certificatele de vaccinare, în deplină conformitate cu legislația UE privind protecția datelor, care pot susține continuitatea asistenței medicale. Până la sfârșitul lunii ianuarie 2021 urmează să se convină asupra unei abordări comune care să permită ca certificatele emise în statele membre să fie utilizate rapid în sistemele de sănătate din UE și din afara acesteia.

Testările vizând COVID-19 și secvențierea genomului virusului

• Statele membre ar trebui să actualizeze strategiile lor de testare pentru a ține seama de noile variante ale virusului și pentru a extinde utilizarea testelor antigenice rapide.
• Statele membre ar trebui să mărească urgent rata secvențierii genomului virusului la cel puțin 5 %, preferabil la 10 %, din rezultatele testelor pozitive. În prezent, multe state membre supun secvențierii genomului virusului sub 1 % din eșantioane, ceea ce nu este suficient pentru a identifica evoluția variantelor sau pentru a detecta orice variantă nouă.

Menținerea pieței unice și a liberei circulații, concomitent cu intensificarea măsurilor de combatere a pandemiei

• Sunt necesare măsuri pentru a reduce și mai mult riscul de transmitere determinat de mijloacele de transport, cum ar fi măsurile de igienă și de distanțare în vehicule și în terminale.
• Toate călătoriile neesențiale ar trebui descurajate puternic până când situația epidemiologică se va îmbunătăți considerabil.
• Ar trebui menținute restricții de călătorie proporționale, incluzând testarea călătorilor, pentru persoanele care călătoresc din zone cu o incidență mai mare a variantelor care suscită îngrijorare.

Asigurarea poziției de lider a Europei și promovarea solidarității internaționale

• Pentru a asigura un acces timpuriu la vaccinuri, Comisia urmează să instituie un mecanism de tip Echipa Europa pentru a structura livrarea vaccinurilor partajate de statele membre cu țările partenere. Mecanismul ar trebui să permită partajarea cu țările partenere a accesului la o parte din cele 2,3 miliarde de doze asigurate prin intermediul Strategiei UE privind vaccinurile, acordând o atenție deosebită Balcanilor de Vest, vecinilor noștri de la est și sud și Africii.
• Comisia Europeană și statele membre ar trebui să sprijine în continuare COVAX, inclusiv prin accesul rapid la vaccinuri. Echipa Europa a mobilizat deja 853 de milioane EUR în sprijinul COVAX, ceea ce face ca UE să fie unul dintre cei mai mari donatori pentru COVAX.