Connect with us

INTERNAȚIONAL

Corlăţean i-a spus secretarului general al MAE britanic că românii nu vor invada Marea Britanie

Published

on

Simon Fraser corlatean MAEMinistrul de Externe, Titus Corlăţean, l-a primit, joi, pe secretarul general al MAE britanic, Simon Fraser, căruia i-a transmis că nu există date care să justifice temerile populaţiei şi ale unor politicieni privind un număr mare de cetăţeni români ce ar putea “invada” Marea Britanie din 2014.

Discuţiile  dintre cei doi oficiali au prilejuit un schimb de opinii cu privire la teme prioritare,  de interes comun, ale  agendei bilaterale, europene, regionale şi internaţionale, printre care Parteneriatul Strategic dintre cele două țări; libera circulaţie a persoanelor şi a lucrătorilor la nivel UE; securitatea energetică; Summit-ul Parteneriatului Estic de la Vilnius; politica de extindere și Balcanii de Vest; priorităţile României în contextul deţinerii Preşedinţiei-în-exerciţiu a Procesului de Cooperare în Europa de Sud-est (SEECP); cooperarea în dosarul sirian.

Astfel, a fost reafirmat angajamentul ambelor ţări faţă de consolidarea şi valorificarea la potenţial maxim a Parteneriatul Strategic, atât pe plan politic, cât şi prin aprofundarea cooperării în domenii precum cel economic – inclusiv în ceea ce privește creșterea investiţiilor reciproce, social, al afacerilor interne și al justiţiei.

Un subiect important al discuțiilor l-a constituit cooperarea româno-britanică în dosarul liberei circulaţii a forţei de muncă la nivel UE, în perspectiva deschiderii pieţei britanice a muncii pentru cetăţenii români începând cu 1 ianuarie 2014.

În acest context, ministrul român a reiterat contribuţia pozitivă a cetățenilor români din Regatul Unit la dezvoltarea economiei britanice, potrivit comunicatului. De asemenea, a dezavuat cu fermitate poziţiile cu tentă xenofobă,  extremistă și rasistă, exprimate de anumiți politicieni din state membre ale Uniunii Europene, inclusiv Marea Britanie, referitoare la presupusele efecte negative ale ridicării restricţiilor de muncă pentru cetăţenii români asupra pieţelor muncii şi serviciilor sociale din ţările gazdă. A evidenţiat că nu există date care să justifice temerile populaţiei şi ale unor politicieni din Marea Britanie privind un număr mare de cetăţeni români ce ar putea “invada” piaţa muncii după 1 ianuarie 2014. Studii efectuate de instituţii de prestigiu din Marea Britanie, precum şi cele mai recente date ale Oficiului de Statistică britanic indică exact contrariul: nu este preconizat un număr mare de cetățeni români care să sosească în Marea Britanie după 1 ianuarie 2014. În plus, acestea subliniază contribuţia netă pozitivă la bugetul public britanic a cetăţenilor din alte state membre ale UE, inclusiv din România.

Cei doi demnitari au reconfirmat sprijinul României și Marii Britanii pentru avansarea procesului de extindere a UE şi consolidarea cooperării regionale în Balcanii de Vest.

Șeful diplomaţiei române a prezentat priorităţile României în contextul deţinerii Preşedinţiei-în-exerciţiu a SEECP, evidenţiind excelenta cooperare cu Ambasada Marii Britanii la Bucureşti pentru organizarea, în februarie 2014, a Conferinţei Regionale privind promovarea bunelor practici în combaterea corupţiei şi recuperarea activelor obţinute prin încălcarea legii.

Ministrul român de externe şi şeful corpului diplomatic britanic au avut un schimb de opinii asupra mizelor Summit-ului Parteneriatului Estic de la Vilnius, precum și a ultimelor evoluții din Ucraina, R. Moldova și Georgia. Discuțiile au evidențiat poziții similare, fiind remarcate progresele Republicii Moldova în acest context.

Referitor la problematica securităţii energetice, cei doi oficiali au subliniat existenţa unor oportunităţi importante de cooperare în domeniul energiei, în special datorită faptului că cele două state au un mix energetic similar şi susţin obiective similare la nivel european. Apartenenţa la NATO, alături de calitatea dobândită ulterior, de membru al UE, furnizează României cadrul principial şi instrumentele esenţiale de abordare a politicii sale externe, conform valorilor şi principiilor la care ţara a aderat.

Sursa: MAE

NATO

Premierul Viorica Dăncilă la NATO: România susține consolidarea relaţiei transatlantice, indispensabilă pentru securitatea euro-atlantică

Published

on

România rămâne un aliat de încredere al NATO, a declarat, miercuri, la Bruxelles, premierul Viorica Dăncilă, la finalul întrevederii cu secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg.

Este un moment important pentru România – în prima parte a acestui an deţinem preşedinţia Consiliului UE şi celebrăm, totodată, 15 ani de la aderarea la Alianţa Nord-Atlantică. În egală măsură, în 2019 NATO împlineşte 70 de ani de la fondarea sa. Toate aceste repere ne îndeamnă la o reflecţie strategică asupra modalităţilor de a răspunde cât mai eficient provocărilor cu care ne confruntăm împreună. Sub aceste auspicii, l-am asigurat pe secretarul general că România rămâne un aliat de încredere, susţine ferm o Alianţă puternică şi consolidarea relaţiei transatlantice, indispensabilă pentru securitatea euro-atlantică“, a susținut Viorica Dăncilă. 

Citiți și NATO și-a prezentat așteptările față de președinția română a Consiliului UE: România este un aliat solid și foarte apreciat, iar contribuțiile sale ne fac mai puternici

Premierul Viorica Dăncilă a efectuat miercuri o vizită de lucru la sediul NATO, întrevederea cu secretarul general Jens Stoltenberg având loc cu scopul trecerii în revistă a principalelor subiecte aflate pe agenda Alianţei, cu accent pe temele de interes pentru România şi pe contribuţiile ţării noastre la implementarea politicilor şi deciziilor aliate.

Agenda întrevederii a cuprins subiecte de importanță majoră pentru Alianța Nord-Atlantică, precum evoluția situației de securitate din zona Mării Negre și implementarea deciziilor aliaților privind consolidarea posturii de descurajare şi apărare, dar și angajamentele  asumate de statele aliate în legătură cu conceptul celor 3 C – cash, capabilities, contribution.

.

Continue Reading

#RO2019EU

NATO și-a prezentat așteptările față de președinția română a Consiliului UE: România este un aliat solid și foarte apreciat, iar contribuțiile sale ne fac mai puternici

Published

on

Secretarul general al NATO Jens Stoltenberg a salutat miercuri contribuția și angajamentul României în cadrul Alianței Nord-Atlantice, mai ales în contextul aniversării anul acesta a 15 ani de la aderarea la Alianță și în condițiile în care Bucureștiul exercită președinția Consiliului Uniunii Europene.

”România este un aliat solid și foarte apreciat. Acesta este anul în care sărbătorim 15 ani de când România s-a alăturat NATO. Ați contribuit la menținerea securității comune, iar contribuțiile României ne fac mai puternici”, a spus Stoltenberg în cadrul unor declarații de presă comune cu premierul Viorica Dăncilă, aflată într-o vizită de lucru la sediul Alianței.

Înaltul oficial aliat a exprimat și așteptările pe care NATO le are de la președinția în exercițiu a Consiliului UE

”România și-a asumat președinția Consiliului Uniunii Europene pentru prima oară la 1 ianuarie. NATO și Uniunea Europeană lucrează din ce în ce mai aproape în domenii care includ mobilitatea militară, securitatea cibernetică și securitatea maritimă. Ne bucurăm că există planuri de întărire a cooperării UE-NATO pe durata președinției române”, a spus Jens Stoltenberg.

Secretarul general al Alianței a enumerat contribuțiile pe care România le aduce securității euro-atlantice, încurajând totodată țara noastră să continue pe calea alocării a 2% din PIB pentru Apărare și pe menținerea contribuțiilor la misiunile aliate.

România joacă un rol crucial în asigurarea securității în zona Mării Negre, incluzând găzduirea unei brigade conduse de forțele armate române la Craiova. De asemenea, România găzduiește facilitatea de apărare antibalistică la Deveselu care contribuie la asigurarea securității euro-atlantice. (…) Ne confruntăm cu o lume din ce în ce mai periculoasă și imprevizibilă, așa încât este important ca noi să investim în apărare. De aceea, privesc cu bucurie planurile României de a aloca 2% din PIB pentru Apărare și intenția de a moderniza forțele sale armate pe parcursul următorului deceniu. Acest efort este important pentru că partajarea echitabilă a responsabilităților înseamnă mai mult decât capacitatea financiară, ci și contribuția la misiunile noastre comune. Încurajez România să continue pe această cale”, a conchis Stoltenberg, care este așteptat săptămâna viitoare la București pentru a lua parte la reuniunea informală a miniștrilor Apărării din țările UE.

Premierul Viorica Dăncilă a efectuat miercuri o vizită de lucru la sediul NATO, întrevederea cu secretarul general Jens Stoltenberg având loc cu scopul trecerii în revistă a principalelor subiecte aflate pe agenda Alianţei, cu accent pe temele de interes pentru România şi pe contribuţiile ţării noastre la implementarea politicilor şi deciziilor aliate.

 

.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Posibila intenție a lui Donald Trump de a retrage SUA din NATO, blocată printr-un vot bipartizan copleșitor în Camera Reprezentanților

Published

on

Camera Reprezentanţilor din SUA a adoptat marţi o lege în care exprimă sprijinul legislativului american faţă de NATO, în condițiile în care în presa americană au apărut mai multe informații cu privire la intenția președintelui Donald Trump de a pregăti o retragere a Statelor Unite din Alianța Nord-Atlantică, scrie Defense News.

În urma unui vot bipartizan încheiat cu 357 de voturi pentru și 22 împotrivă, Camera condusă de democrați a trimis către Senat documentul intitulat ”NATO Support Act”, prin care este prevăzută interzicerea utilizării fondurilor federale pentru a retrage Statele Unite din NATO, alianța politico-militară care împlinește anul acesta 70 de ani de la înființare.

Potrivit sursei citate, 22 de republicani au votat nu, în timp ce 28 de republicani și 26 de democrați nu au votat.

Proiectul de lege mai afirmă sprijinul pentru NATO și clauza sa de apărare reciprocă, pentru finanțare “robustă” a SUA la nivelul Inițiativei Europene de Descurajare și pentru atingerea de către fiecare stat membru a unui buget pentru apărare de cel puțin 2% din PIB până în 2024.

Documentul adoptat de Camera Reprezentanților are rolul să blocheze o posibilă mișcare din partea lui Donald Trump pentru retragerea SUA din NATO.

Cutremur transatlantic? New York Times anunță că Donald Trump a discutat de mai multe ori în 2018 despre posibilitatea retragerii SUA din NATO

 New York Times a relatat săptămâna trecută că președintele american a adus în discuție de mai multe ori pe parcursul anului 2018, în convorbiri private, o posibilă retragere a SUA din NATO, ceea ce ar echivala cu distrugerea Alianței. 

FOTO: NATO

Reamintim că o primă dispută puternică între SUA și mai mulți aliați europeni, îndeosebi, Germania, s-a consumat în timpul summit-ului NATO de la Bruxelles din 11-12 iulie. Ecoul confruntării politice pe tema cheltuielilor militare și a alocării a minim 2% din PIB pentru apărare a pornit de la momentul anulării unei întrevederi bilaterale între președintele american și omologul său român în cadrul summit-ului aliat.

De asemenea, o teamă majoră privind riscul unei dezangajări americane față de angajamentele NATO este dată și de informațiile recente privind o potențială decizie a președintelui american de a înjumătăți contingentul american în Afganistan sau forțele terestre ale SUA amplasate în Germania.

Donald Trump și-a reafirmat angajamentul de “100%” față de NATO la prezentarea Strategiei SUA pentru apărare antirachetă

Ulterior însă, în discursul său de prezentare a Strategiei antirachetă a Statelor Unite, Donald Trump a dat asigurări că sprijină “100%” NATO, însă a cerut încă o dată celorlalte state membre să-şi crească cheltuielile militare.

Vom fi cu NATO 100%, însă, aşa cum le-am spus ţărilor (membre ale Alianţei), trebuie să schimbaţi viteza şi trebuie să plătiţi“, a declarat preşedintele american, la Pentagon, tot săptămâna trecută.

Continue Reading

Trending