Connect with us

ROMÂNIA

Coronavirus: Autoritățile din România interzic activitățile care implică participarea a peste 1.000 de persoane

Published

on

© European Commission - Twitter

Autoritățile au interzis activitățile din România care implică participarea a mai mult de 1.000 de persoane, a anunțat duminică secretarul de stat în MAI, Raed Arafat, citat de Digi24.

În cazul unor activități care implică mai puțin de 1.000 de persoane, deciziile se vor lua la nivel local, pentru fiecare eveniment în parte.

Aceste restricții sunt valabile până la data de 31 martie.

De asemenea, școlile în care înregistrează cazuri de Covid-19 își vor suspenda cursurile pentru două săptămâni.

Raed Arafat a precizat că măsurile noi anunțate duminică sunt luate preventiv, pentru a împiedica răspândirea coronavirusului.

Al treisprezecelea caz de infectare cu noul coronavirus a fost confirmat sâmbătă, pacientul fiind un bărbat de 72 de ani din judeţul Galaţi, a anunţat Grupul de Comunicare Strategică (GCS).

Un număr de 16 persoane se află în carantină, la nivel naţional, pentru alte 12.927 fiind dispusă măsura autoizolării la domiciliu.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

ROMÂNIA

11 iulie 1997 Președintele SUA, la București: ”Păstrați această direcție. Viitorul este al vostru”. Parteneriatul Strategic România-SUA la 23 de ani de la lansare

Published

on

© Guvernul României/ Facebook

Parteneriatul Strategic dintre România și Statele Unite ale Americii împlinește astăzi 23 de ani de la lansare, moment marcat de celebrul discurs al lui Bill Clinton la București, primul președinte american care vizita România post-comunistă și la începuturile noii sale democrații. La aproape două decenii și jumătate distanță, parteneriatul dintre SUA și România constituie o prioritate și un reper fundamentale ale politicii externe românești, Bucureștiul este privit drept un aliat cheie al Washingtonului, atât în cadrul NATO, cât și la nivel bilateral, iar cooperarea pe diferitele paliere – politic, militar, economic, cultural sau educațional – își păstrează direcția, așa cum spunea Bill Clinton pe 11 iulie 1997.

Discursul lui Bill Clinton a reprezentat punctul cronologic și reperul în timp al lansării parteneriatului strategic româno-american, care astăzi este marcat cu a douăzeci și treia sa aniversare, timp în care România s-a dovedit a fi un aliat de nădejde și cu contribuții semnificative la coaliția internațională condusă de SUA în Irak împotriva terorismului, în susținerea operațiunilor NATO din Afganistan (în prezent, fiind a patra națiune NATO contributoare), în asumarea și în alocarea a minim 2% din PIB pentru Apărare și investind cele mai de seamă eforturi de politică externă în buna funcționare și dezvoltare a parteneriatului cu SUA. 

De departe, cooperarea pe plan politico-militar cu accent pe securitate este capitolul de excelență al Parteneriatului aniversat astăzi. Încă din 2006, un moment important în evoluţia relaţiei bilaterale româno-americane a fost reprezentat de intrarea în vigoare a Acordului privind activităţile forţelor Statelor Unite staţionate pe teritoriul României („Acordul de acces”), iar anul 2011 avea să marcheze cele mai importante borne ale Parteneriatul Strategic România-SUA: adoptarea, la 13 septembrie 2011, a Declaraţiei Comune privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul XXI între România şi Statele Unite ale Americii și semnarea acordului între România şi Statele Unite ale Americii privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice al Statelor Unite. Acest acord din urmă s-a materializat la 12 mai 2016, când a avut loc ceremonia dedicată certificării capacității operaționale a sistemului de apărare antirachetă Aegis Ashore (AAMDS) de la Baza Militară Deveselu. În comunicatul final al summitului NATO de la Varşovia (iulie 2016) se anunţă preluarea controlului şi trecerea sub comanda NATO a facilităţii de la Deveselu. Totodată, în urma integrării în sistemul de apărare antirachetă a NATO a facilităţii Aegis Ashore din România, a fost declarată capacitatea operaţională iniţială a sistemului antirachetă al Alianţei Nord-Atlantice.

În cei douăzeci și trei de ani de parteneriat strategic, România a fost vizitată de doi președinți americani în trei rânduri: Bill Clinton în 1997, George W. Bush în 2002 și în 2008 în cadrul summitului NATO. Ulterior, președintele Traian Băsescu a fost primit la Washington de doi dintre omologii săi, George W. Bush în 2005 și Barack Obama în 2011, prilej cu care a fost semnată și Declarația Comună a Parteneriatului Strategic.

Anii 2017, 2019 și 2020 au cunoscut o dinamică accelerată pozitivă în cadrul acestui Parteneriat Strategic care pentru România semnifică unul dintre cele trei elemente cardinale ale politicii sale externe, alături de apartenența la NATO și la Uniunea Europeană.

La 9 iunie 2017, președintele Klaus Iohannis a devenit primul lider UE și NATO din Europa Centrală și de Est primit la Casa Albă de omologul american, Donald Trump, într- un moment important pentru viitorul relației transatlantice în care liderul SUA și-a afirmat, în premieră, angajamentul pentru articolul 5 din Tratatul NATO privind apărarea colectivă

La 11 iulie 2017, când România și SUA aniversau două decenii de Parteneriat Strategic, Statele Unite au decis să ofere eligibilitate României în ce privește achiziția de sisteme antirachetă Patriot, marcând o nouă etapă în procesul de modernizare a capabilităților militare ale României.

La 19 august 2019, la Casa Albă, președinții Donald Trump și Klaus Iohannis au semnat o Declarație Comună, un document politic care a adus două noi elemente de noutate în relația bilaterală și în contextul unei competiții geopolitice globale: cooperarea în materie de 5G și cooperarea pentru securitatea energetică comună, inclusiv prin cooperare în domeniul energiei nucleare civile.

În 2020, an în care România și SUA marchează și 140 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice, au apărut și gesturi majore de solidaritate. Confruntate cu pandemia de coronavirus, SUA și România și-au oferit sprijin reciproc.

Mai întâi, guvernul SUA a asigurat costurile unui transport aerian sub egida Strategic Airlift Capability din cadrul NATO, care au adus în România echipamente de protecție esențiale pentru personalul medical, achiziționate de statul român din Coreea de Sud.

De asemenea, SUA au sprijinit obținerea, de către România, a unui echipament de detecție de tipul RT-PCR, printr-un program al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), finanțat de Statele Unite. Totodată, Departamentul de Stat a oferit un ajutor de 800.000 de dolari pentru România dedicat exclusiv luptei împotriva pandemiei cu noul coronavirus.

De cealaltă parte, România a trimis o echipa medicală militară în SUA pentru a oferi sprijin autorităților statului Alabama, în contextul măsurilor de combatere a pandemiei COVID-19.Echipa 15 medici și specialiști CBRN din Ministerul Apărării Naționale a desfășurat, timp de două săptămâni, activități de asistență și sprijin împreună cu medici și personal medical din șase localități de pe teritoriul statului Alabama. Medicii și specialiștii români cu expertiză în operațiuni de decontaminare chimică și biologică au participat la sesiuni comune de informare și intervenție în spitale, centre de tratament, facilități de îngrijire a persoanelor vârstnice, realizând în același timp un schimb important de evaluări cu reprezentanți americani din sistemul de sănătate publică și din cele mai mari spitale ale statului Alabama.

În același interval, noua Strategie Națională de Apărare a Țării 2020-2024 definește ca obiectiv aprofundarea Parteneriatului Strategic cu SUA, inclusiv prin creșterea prezenței militare a SUA în România. O acțiune concretă în această direcție este reprezentată de planurile Pentagonului pentru anul 2021, când Forțele Aeriene ale SUA ar urma să investească 130,5 milioane de dolari în modernizarea Bazei Aeriene de la Câmpia Turzii, cea mai mare investiție militară pregătită de SUA în Europa pentru anul viitor.

Istoricul Parteneriatului Strategic România-SUA este disponibil aici.

Continue Reading

ROMÂNIA

MAE: Din 14 iulie, turiștii care intră în Grecia prin punctul de frontieră Kulata trebuie să prezinte un test COVID-19 negativ

Published

on

Ministerul Afacerilor Externe a menționat într-un comunicat, remis Caleaeuropeana.ro, că  începând cu data de 14 iulie, ora 06.00, toți cetățenii străini care intră în Republica Elenă pe cale rutieră, prin punctul de trecere a frontierei Kulata-Promachonas, sunt obligați să prezinte un test molecular cu rezultat negativ privind infecția cu COVID-19, prelevat cu maximum 72 de ore înainte, altfel nu le va fi permisă intrarea pe teritoriul Republicii Elene.

De asemenea, MAE subliniază că obligativitatea completării formularului de localizare a pasagerilor (PLF/Passenger Locator Form) rămâne în vigoare, iar acesta trebuie completat cu minimum 24 de ore înainte de sosirea în Republica Elenă.
Cu referire la informațiile menționate în mass-media privind confirmarea unor noi cazuri de infectare cu COVID-19 printre turiștii străini aflați în Republica Elenă, MAE precizează că autoritățile elene au confirmat public un număr de 29 de cazuri noi de infectare în rândul cetățenilor care au venit din România și Bulgaria, fără a preciza, până la acest moment, numărul de cazuri în funcție de cetățenie.

Totodată, cu privire la cazul cetățeanului român testat pozitiv pentru COVID-19 în insula Thassos, MAE precizează că, la solicitarea Consulatului General al României la Salonic, autoritățile elene au retestat persoana în cauză, rezultatul celui de-al doilea test fiind negativ. Cetățeanul român urmează să revină în România în cel mai scurt timp. În acest sens, oficiul consular a întreprins demersurile necesare pentru notificarea autorităților elene cu privire la această situație.

Ministerul Afacerilor Externe continuă să urmărească îndeaproape evoluțiile cu privire la tranzitul cetățenilor români prin punctul de trecere al frontierei Kulata – Promachonas și continuă dialogul cu autoritățile elene pentru identificarea de soluții necesare reducerii timpului de așteptare și prevenirii unor noi aglomerații în perioada următoare. De asemenea, Ministerul Afacerilor Externe menționează că autoritățile elene competente pot modifica fără preaviz condițiile de intrare pe teritoriul național, în funcție de numărul de noi cazuri de COVID-19 ce vor fi înregistrate pe parcurs.

Totodată, Ministerul Afacerilor Externe reiterează recomandarea adresată cetățenilor români să completeze formularul electronic (Passenger Locator Form) disponibil la adresa https://travel.gov.gr, cu cel puțin 24 de ore anterior deplasării, și să obțină în timp util codul de confirmare a înregistrării, care va trebui prezentat la frontieră, în format digital sau tipărit. MAE reamintește că nerespectarea obligației de a completa acest formular este sancționată cu o amendă de 500 de euro, potrivit legislației elene în vigoare.

Ministerul Afacerilor Externe reamintește că cetățenii români pot solicita asistență consulară la numerele de telefon ale Ambasadei României la Atena 00302106774035 și Consulatului General al României de la Salonic 00302310340088, apelurile fiind redirecționate către Centrul de Contact și Suport al Cetățenilor Români din Străinătate (CCSCRS) şi preluate de către operatorii Call Center, în regim de permanență. De asemenea, cetățenii români care se confruntă cu o situație dificilă, specială, cu un caracter de urgență, au la dispoziție şi telefonul de urgență al misiunii diplomatice a României în Republica Elenă 00306978996222 și al Consulatului General al României de la Salonic 00306946049076.

Ministerul Afacerilor Externe recomandă consultarea paginilor de internet https://www.mae.ro/node/51914, http://atena.mae.ro, http://salonic.mae.ro, https://ec.europa.eu/consularprotection/content/travel-advice_ro și www.mae.ro şi reamintește faptul că cetățenii români care călătoresc în străinătate au la dispoziție aplicația „Călătorește în siguranță” (http://www.mae.ro/app_cs), care oferă informații şi sfaturi de călătorie

Continue Reading

ROMÂNIA

AFIR: 11.325 de tineri fermieri români vor beneficia de fonduri europene în valoare de 434 milioane de euro pentru dezvoltarea propriei ferme

Published

on

© European Union, 2017/Source: EC - Audiovisual Service

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a acordat finanțare nerambursabilă în valoare totală de 434 milioane euro pentru susținerea financiară a 11.325 de tineri fermieri care au optat pentru instalarea ca șefi de exploatație. Finanțarea a fost acordată prin submăsura 6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri” din Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020), potrivit unui comunicat al instituției. 

Cu ajutorul fondurilor puse la dispoziție prin intermediul Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR), tinerii fermieri care au fost selectați pentru finanțare (în funcție de criteriile de selecție și de condițiile de eligibilitate menționate public în Ghidul solicitantului) și-au pus în aplicare Planurile de Afaceri. Interesul foarte mare pentru acest tip de investiții, precum și nevoia de finanțare pentru zona de investiții, au făcut ca solicitarea de fonduri să depășească alocarea. Astfel, față de alocarea disponibilă de 476 de milioane de euro, solicitarea de fonduri din partea tinerilor fermieri a fost, până în prezent, de 591 milioane euro.

Printre tinerii fermieri care au primit finanțare pentru dezvoltarea exploatațiilor agricole, se numără și Moldovan Andrei Ionuț din Sânnicolau Roman, județul Bihor, un fermier tânăr, îndrăzneț, de 24 de ani, care, așa cum se descrie chiar el, de când se știe a lucrat pământul, a avut grija de animale și gospodărie și a cultivat legume împreună cu familia. Părinții lui se ocupă de agricultură de peste 25 de ani. În septembrie 2015 a depus la AFIR cererea de finanțare pentru INSTALAREA TÂNĂRULUI FERMIER, solicitând sprijin pentru ferma proprie.

Obiectul de activitate al fermei este cultura legumelor în câmp și în spații protejate, iar obiectivul proiectului a fost în principal extinderea suprafețelor, atât de teren, cât și de spații protejate. Valoarea proiectului, 50.000 euro, a fost în totalitate finanțată prin submăsura 6.1 din PNDR 2020. Contractul a fost semnat în luna martie 2016 și finalizat în noiembrie 2018.

Până la momentul depunerii proiectului, solicitantul nu deținuse nici o exploatație agricolă. Exploatația înființată în 2015 avea o suprafață de 5,55 ha, teren arabil, din care 0,22 ha teren sub solarii. Ferma provine din comasarea a două exploatații, în urma încheierii de contracte de arendare pe o perioada de 11 ani.

Moldovan Andrei Ionuț își descrie astfel experiența în agricultură:

Sunt pasionat de agricultura deoarece te pune mereu în situații care te provoacă, uneori imprevizibile … fie că e din cauza vremi, a utilajelor sau a oamenilor cu care lucrezi. În fiecare sezon apar lucruri pe care trebuie să le rezolvi; dar mă și fascinează faptul că în fiecare an am ocazia să văd cum dintr-o sămânță de câțiva milimetri ajunge să crească o planta de câțiva metri, de la care în final culeg roade gustoase și sănătoase de care mă pot bucura eu și alți oameni pe mesele cărora ajunge. Apoi am hotărât să fac ceva mai mult pentru clienții mei și tot odată să mă adaptez la secolul 21, în care toate lucrurile se fac pe internet. Așa că, pe lângă metoda clasică de a vinde legume în piață, am început să livrez legume la domiciliu clienților mei care acum își comandă legume de la mine pe internet. Deși la început am fost sceptic că cineva va vrea să cumpere legume online, având în vedere câte piețe și supermarketuri sunt în oraș, am rămas surprins că după câteva zile după ce am început să mă promovez în mediul online, peste 10 mii de oameni din toată țara au fost foarte încântați de ideea aceasta și câteva sute chiar au comandat. Așa că, de 2 ani am început să mă dezvolt și mai frumos și să îmi deschid ochii la și mai multe oportunități în agricultură, pe care sper să le pot fructifica atât cu forțe proprii, dar mai ales cu sprijinul fondurilor europene.

Precizăm că AFIR va deschide în curând o nouă sesiune de primire de proiecte cu finanțare europeană nerambursabilă prin submăsura 6.1 – Instalarea tinerilor fermieri, care va avea, pentru prima dată o alocare separată dedicată diasporei.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending