Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Coronavirus. MAE: Liniile directoare adoptate de Comisia Europeană pentru facilitarea transporturilor de bunuri se datorează și eforturilor României

Published

on

© Reprezentanța Comisiei Europene în România/ Facebook

Ministerul Afacerilor Externe a salutat luni adoptarea de către Comisia Europeană a unui set de linii directoare cu privire la managementul frontierelor în vederea protecției sănătății și asigurării disponibilității bunurilor și a serviciilor esențiale, în contextul creat de virusul COVID-19, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

MAE precizează că adoptarea acestor linii directoare se datorează inclusiv demersurilor efectuate în ultimele zile de către MAE, prin intermediul Reprezentanței Permanente a României de la Bruxelles, în contextul blocajelor înregistrate la frontierele unor state europene în privința tranzitului transporturilor rutiere de marfă.

Comisia Europeană a chemat luni statele membre ale Uniunii Europene să asigure libera circulaţie a bunurilor în interiorul frontierelor interne ale UE, în pofida controalelor destinate să lupte împotriva epidemiei de coronavirus, şi să desemneze căi prioritare pentru transportul de bunuri.

”Liniile directoare conțin principiile necesare unei abordări integrate la nivelul tuturor statelor membre a gestionării eficiente a frontierelor și sunt menite a asigura protejarea sănătății, în paralel cu menținerea integrității și funcționalității Pieței interne. În mod concret, documentul publicat de către Comisia Europeană acoperă următoarele domenii: transportul de bunuri și servicii, furnizarea de bunuri, măsurile din domeniul sănătății, gestionarea frontierelor externe ale Uniunii și a frontierelor interne ale spațiului Schengen. Comisia Europeană pune accentul pe transparența, proporționalitatea și caracterul non-discriminatoriu al măsurilor impuse de statele membre pe domeniile vizate în contextul crizei generate de virusul COVID-19”, arată MAE.

În privința liberei circulații a persoanelor, liniile directoare prevăd, inter alia, următoarele:

  • obligația statelor membre de a permite întotdeauna accesul propriilor cetățeni și al rezidenților, precum și obligația de a facilita tranzitul altor cetățeni și rezidenți UE care revin în statul de reședință; obligația de a nu refuza intrarea pe teritoriul național a persoanelor care sunt vizibil bolnave, însă cu aplicarea de măsuri corespunzătoare de protejare a sănătății publice; posibilitatea solicitării ca persoanele care se întorc dintr-o zonă afectată să fie plasați în auto-izolare, similar cu măsurile aplicate propriilor cetățeni;
  • posibilitatea statelor membre de a refuza intrarea pe teritoriul național a cetățenilor provenind din state terțe în situația în care cetățenii din state terțe prezintă simptome relevante sau au fost expuși riscului de infecție și sunt considerați că pun în pericol sănătatea publică;

În aceste situații, statele membre UE au la dispoziție măsuri alternative (izolare sau carantină), în cazul în care acestea sunt considerate mai eficiente;

  • aplicarea controalelor sistematice la frontierele externe UE (inclusiv posibilitatea aplicării de controale de sănătate) pentru toate persoanele, cetățeni UE și terți;
  • posibilitatea re-introducerii de controale la frontierele interne UE, cu notificarea Comisiei Europene și a celorlalte state membre conform Codului Frontierelor Schengen;
  • organizarea controalelor la frontieră de o manieră care să urmărească evitarea aglomerărilor la punctele de trecere care pot crește riscul de răspândire a virusului.

Cele mai importante prevederi ale setului de linii directoare care privesc circulația bunurilor și serviciilor se referă la:

  • asigurarea de către statele membre UE a circulației tuturor bunurilor și a funcționalității rețelelor de aprovizionare, pentru produse esențiale precum medicamente, echipament medical, produse perisabile și animale vii;
  • recomandarea de a nu fi introduse solicitări suplimentare de certificare a transportului de bunuri în interiorul UE;
  • acordarea de prioritate serviciilor de transport în regim de urgență în cadrul sistemelor de transport;
  • asigurarea liberei circulații a lucrătorilor din transport, în special a celor care transportă bunuri esențiale, fără afectarea siguranței acestora;
  • notificarea în timp util a Comisiei Europene și celorlalte state membre UE asupra oricăror restricții impuse în domeniul transportului.

Totodată, documentul prezintă o serie de măsuri din domeniul sănătății publice, cu accent pe: garantarea accesului persoanelor aflate în categorii de risc la servicii medicale corespunzătoare; implementarea de măsuri de monitorizare; furnizarea de materiale de informare; implementarea de măsuri de screening pentru pasagerii care se deplasează din zone afectate și recomandarea de interzicere a deplasării acestora; izolarea cazurilor suspecte și posibilitatea de cooperare între autorități pentru transferul sau aplicarea de măsuri alternative.

În contextul publicării liniilor directoare, Ministerul Afacerilor Externe subliniază importanța promovării unei abordări coordonate de la nivelul Uniunii Europene în toate aceste domenii, cu scopul principal de a proteja sănătatea cetățenilor europeni, în paralel cu asigurarea continuității activităților economice.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

COMISIA EUROPEANA

Orizont Europa: Islanda și Norvegia, primele țări non-UE care s-au asociat în mod oficial la programul de cercetare și inovare în valoare de 95,5 mld. de euro

Published

on

© European Union, 202„ / Source: EC - Audiovisual Service

Islanda și Norvegia s-au asociat în mod oficial la Orizont Europa, permițând entităților din aceste două țări să participe la programul european de cercetare și inovare în valoare de 95,5 miliarde de euro, în aceleași condiții ca și entitățile din statele membre ale UE, a anunțat, vineri, 24 septembrie, Comisia Europeană

Comitetul mixt al Spațiului Economic European (SEE), format din reprezentanți ai Islandei, Liechtensteinului, Norvegiei și UE, a adoptat astăzi decizia relevantă pentru Islanda și Norvegia, ceea ce face ca aceste țări să fie primele care se asociază la Orizont Europa.

Aceasta este o oportunitate de a continua și de a aprofunda cooperarea în domeniul științei, al cercetării și al inovării, concentrându-ne pe prioritățile comune: tranziția ecologică și digitală, sănătatea publică și competitivitatea Europei în peisajul mondial. Eforturile comune vor viza abordarea problemelor de mediu din Arctica, dezvoltarea tehnologiilor de captare a hidrogenului și a carbonului, stimularea inovării bazate pe date și multe altele.

Deschiderea și cooperarea cu restul lumii sunt esențiale în strategia noastră de a crea o masă critică pentru cercetare și inovare și de a accelera și de a găsi soluții la provocările globale urgente. Prin unirea forțelor cu Islanda și Norvegia, vom desfășura o serie de acțiuni în sprijinul agendei ecologice, digitale și de sănătate publică”, a declarat Margrethe Vestager, vicepreședinte executiv pentru O Europă adaptată la era digitală.

Salut călduros Islanda și Norvegia care se alătură programului Orizont Europa. Acestea s-au numărat printre cele mai performante țări în cadrul Orizont 2020, demonstrând un rol de lider în materie de inovare și excelență în domenii precum energia, mediul, siguranța alimentară, sănătatea și tehnologiile digitale. Aștept cu nerăbdare noi descoperiri și povești de succes în anii următori!“, a declarat Mariya Gabriel, comisarul pentru inovare, cercetare, cultură, educație și tineret.

Această cooperare subliniază importanța Acordului privind SEE, care permite participarea deplină a statelor SEE la piața internă a UE și oferă o bază pentru cooperarea în alte domenii, printre care cercetarea, dezvoltarea tehnologică, mediul și cultura.

Orizont Europa, programul UE de cercetare și inovare 2021-2027, este unul dintre principalele instrumente de punere în aplicare a strategiei europene de cooperare internațională: Abordarea globală a Europei în ceea ce privește cooperarea în domeniul cercetării și inovării. Programul este deschis cercetătorilor și inovatorilor din întreaga lume, care sunt încurajați să colaboreze cu partenerii din UE pentru a pregăti propuneri.

Negocierile sunt în curs de desfășurare cu multe alte țări din afara UE care și-au exprimat interesul de a se asocia la Orizont Europa, iar alte anunțuri vor fi făcute în săptămânile următoare.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană a lansat campania HealthyLifestyle4All pentru a promova un stil de viață sănătos pentru toți

Published

on

Comisia Europeană a lansat campania HealthyLifestyle4All pentru a promova un stil de viață sănătos pentru toți, pentru toate generațiile și grupurile sociale, cu scopul de a îmbunătăți sănătatea și bunăstarea europenilor. Legând sportul și modurile de viață active cu politicile în materie de sănătate, alimentație și alte politici, această campanie de doi ani implică societatea civilă, organizațiile neguvernamentale, autoritățile naționale, locale și regionale și organismele internaționale.

Toate părțile implicate vor pune în aplicare mai multe acțiuni pentru a-i invita pe europeni să fie mai activi și mai conștienți de sănătatea lor, se arată în comunicatul oficial.

Acțiunile vor sprijini cele trei obiective ale campaniei HealthyLifestyle4All:

  • Creșterea gradului de sensibilizare cu privire la un stil de viață sănătos la nivelul tuturor generațiilor;
  • Sprijinirea unui acces mai ușor la sport, la activități fizice și la o alimentație sănătoasă, cu un accent special pe incluziune și nediscriminare, pentru a ajunge la grupurile defavorizate și pentru a le implica;
  • Promovarea unei abordări globale la nivelul politicilor și sectoarelor, corelând alimentele, sănătatea, bunăstarea și sportul.

Toate organizațiile participante pot depune un angajament pentru acțiuni concrete pe Platforma online. Mai multe țări și organizații din UE, cum ar fi comitetele olimpice internaționale și europene, Agenția Mondială Antidoping (WADA), Federația internațională a sportului școlar, Federația Internațională de Fotbal (FIFA), Uniunea Asociațiilor Europene de Fotbal (UEFA) și Organizația Mondială a Sănătății (OMS) și-au prezentat deja contribuția, fiind așteptate și multe altele.

În calitate de coordonator al campaniei, Comisia va pune în aplicare mai multe acțiuni în următorii doi ani, inclusiv:

  • majorarea finanțării pentru proiectele care sprijină un stil de viață sănătos în cadrul programelor Erasmus+Orizont Europa și EU4Health pentru perioada 2021-2027. Astfel, 470 de milioane EUR vor fi disponibile pentru acțiuni în domeniul sportului în cadrul programului Erasmus+, 290 de milioane EUR în cadrul programului Orizont Europa și 4,4 milioane EUR în cadrul programului EU4Health;
  • crearea unui nou premiu, #BeActive Across Generations Award pentru recunoașterea importanței sportului la diferite vârste;
  • lansarea unei aplicații mobile a UE pentru prevenirea cancerului, în vederea sensibilizării cu privire la importanța unui stil de viață sănătos pentru prevenirea cancerului, sprijinind obiectivele Planului european de combatere a cancerului;
  • dezvoltarea și actualizarea unei baze de date a ingredientelor alimentare care să conțină informații privind calitatea nutrițională a produselor alimentare prelucrate vândute în UE pentru a promova produse alimentare mai sănătoase și pentru a reduce consumul de produse alimentare mai puțin sănătoase, cu un conținut ridicat de zahăr, grăsimi și sare. O etichetare nutrițională obligatorie armonizată pe partea frontală a ambalajului va sprijini în continuare acest obiectiv, precum și Codul de conduită al UE privind întreprinderile responsabile din sectorul alimenta și practicile de comercializare, care a intrat în vigoare în iulie 2021;
  • abordarea problemei alimentației sănătoase și durabile și importanța activității fizice și a sănătății mintale în școli. Comisia va revizui programul UE de încurajare a consumului de fructe, legume și lapte în școli și va raționaliza conceptul de stiluri de viață sănătoase în recomandarea sa privind educația;
  • sprijinirea elaborării de politici bazate pe date concrete pentru un stil de viață sănătos prin intermediul Portalului cu informații despre promovarea sănătății și prevenirea bolilor și al Centrului de cunoștințe privind cancerul.

Lansarea campaniei coincide cu începutul Săptămânii europene a sportului 2021, care are loc în perioada 23-30 septembrie în întreaga Europă, sub patronajul a trei mari sportivi europeni: Beatrice Vio, Jorge Pina și Sergey Bubka. Mii de evenimente, online și in situ, vor evidenția puterea activității fizice de a aduce bucurie, de a consolida reziliența și de a conecta generații. De la prima ediție, în 2015, Săptămâna europeană a sportului a devenit cea mai mare campanie europeană de promovare a sportului și a activității fizice. Săptămâna europeană a sportului (EWoS) din 2020 a înregistrat o participare record de 15,6 milioane de participanți activi la peste 32 000 de evenimente în întreaga Europă.

Declarațiile membrilor colegiului:

Vicepreședintele pentru promovarea modului de viață european, Margaritis Schinas, a declarat: „Sportul și activitatea fizică contribuie la bunăstarea noastră fizică și mentală. Pe lângă faptul că are un impact negativ asupra societății și sănătății oamenilor, lipsa de activitate fizică generează și costuri economice. În plus, sportul are potențialul de a consolida mesajele de toleranță și cetățenia în întreaga Europă. Campania lansată astăzi HealthyLifestyle4All este o mărturie a implicării Comisiei pentru un stil de viață sănătos pentru fiecare cetățean.

Ieri, în paralel cu Săptămâna europeană a sportului din Slovenia, comisarul pentru inovare, cercetare, cultură, educație și tineret, Mariya Gabriel, a lansat campania: „Sensibilizarea oamenilor cu privire la rolul sportului și la capacitatea de a avea un stil de viață sănătos nu a făcut decât să sporească de-a lungul anilor, nu în ultimul rând din cauza pandemiei. Trebuie să menținem această dinamică. Comisia Europeană va continua să depună eforturi pentru a sensibiliza publicul cu privire la rolul cheie pe care sportul îl joacă pentru societățile noastre; pentru sănătatea, incluziunea socială și pentru bunăstarea oamenilor. Inițiativa HealthyLifestyle4All invită sectoarele cheie care promovează sportul, activitatea fizică și alimentația sănătoasă să se alăture Comisiei în promovarea acțiunilor care pot îmbunătăți obiceiurile noastre sănătoase.”

Stella Kyriakides, comisarul pentru sănătate și siguranță alimentară, a declarat: „O stare bună de sănătate este piatra de temelie a unor societăți puternice și a unor economii puternice. Iar prevenirea va fi întotdeauna mai bună decât vindecarea. Acesta este motivul pentru care promovarea sănătății și prevenirea bolilor reprezintă o componentă esențială a activității noastre în domeniul sănătății și pe aceasta se pune un accent deosebit în cadrul Planul european de combatere a cancerului. Inițiativa HealthyLifestyles4All ne va ajuta să atragem atenția asupra importanței unui stil de viață sănătos pentru toate generațiile și grupurile sociale. Aceasta va sensibiliza opinia publică cu privire la importanța unui stil de viață sănătos, va sprijini trecerea la regimuri alimentare mai durabile și va promova întreprinderile și practicile de comercializare responsabile din sectorul alimentar.”

Context

Potrivit celui mai recent sondaj Eurobarometru, aproape jumătate dintre europeni nu desfășoară niciodată activități sportive, iar proporția acestora a crescut treptat în ultimii ani. Numai 1 din 7 persoane în vârstă de 15 ani sau mai mult mănâncă zilnic cel puțin cinci porții de fructe sau legume, iar 1 din 3 nu consumă fructe sau legume în fiecare zi. Stilurile de viață sănătoase contribuie la reducerea incidenței unei serii de boli netransmisibile. De exemplu, este cert că peste 40 % din cazurile de cancer pot fi prevenite, iar alimentația nesănătoasă și stilurile de viață sedentare sunt principalii factori determinanți. Strategiile eficiente de prevenire a cancerului pot preveni bolile, pot salva vieți și pot reduce suferința. Planul european de luptă împotriva cancerului se angajează să le ofere cetățenilor informațiile și instrumentele de care au nevoie pentru a face alegeri mai sănătoase în ceea ce privește alimentația și exercițiile fizice.

Sportul este recunoscut pentru stimularea sistemului imunitar, contribuind la îmbunătățirea sănătății mintale și învățându-ne valori importante ale incluziunii și participării. La nivelul UE, Comisia sprijină promovarea activității fizice prin acordarea de sprijin financiar prin intermediul programelor Erasmus+, Orizont Europa și EU4Health. Începând din 2014, Erasmus+ a finanțat 1 175 de proiecte și a ajuns la 3 700 de organizații, cu contribuții în valoare de 250 milioane EUR. Comisia a creat, de asemenea, premiile #BeActive awards pentru a sprijini proiecte și persoane care sunt dedicate promovării sportului și a activității fizice în întreaga Europă.

Comisia sprijină statele membre și părțile interesate în promovarea unei alimentații sănătoase printr-o serie de acțiuni, cum ar fi reformularea alimentelor, reducerea comercializării agresive (digitale) a produselor alimentare cu conținut ridicat de grăsimi, sare și zaharuri, achizițiile publice de alimente în școli, promovarea activității fizice și informarea consumatorilor, inclusiv etichetarea. O prezentare generală a inițiativelor politice privind alimentația și activitatea fizică arată că aceasta poate contribui la reducerea poverii bolilor netransmisibile, cum ar fi cancerul, bolile cardiovasculare, obezitatea și diabetul. Strategia „De la fermă la consumator” urmărește să accelereze tranziția către un sistem alimentar durabil, prin care toată lumea are acces la alimente suficiente, sigure, hrănitoare și durabile.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Președinta Comisiei Europene vine pe 27 septembrie pentru prima oară în România: Ursula von der Leyen va aproba PNRR-ul de 29,2 miliarde de euro în prezența lui Klaus Iohannis și a lui Florin Cîțu

Published

on

© European Union, 2021

Președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen efectuează luni prima sa vizită oficială la București de la preluarea mandatului de șefă a executivului de la Bruxelles. Momentul coincide cu aprobarea Planului Național de Redresare și Reziliență, prin intermediul căruia România va putea beneficia de 29,2 miliarde de euro, granturi și împrumuturi, pentru a-și redresa economia, ca urmare a pandemiei, pe baze noi ecologice și digitale.

Șefa executivului european se va afla în România pe 27 septembrie, după cum a anunțat un purtător de cuvânt al Comisiei Europene săptămâna trecută.

Ursula von der Leyen a vizitat ultima dată România în anul 2015, când deținea funcția de ministru al apărării în Germania.

Totodată, România este cea de-a 21-a țară care va fi vizitată de președinta Comisiei pentru a da undă verde planurilor naționale de redresare și reziliență, documentele programatice prin care statele UE vor putea beneficia de fondurile aferente Mecanismului de redresare și reziliență, elementul central de 672,5 miliarde de euro al instrumentului temporar de redresare Next GenerationEU, creat pentru atenuarea impactului economic și social al pandemiei de coronavirus în Europa.

Până în prezent, 25 din cele 27 de state ale Uniunii Europene au trimis la Bruxelles documentele aferente PNRR-urilor. 20 dintre acestea au primit aprobare pentru planurile lor din partea Comisiei Europene, iar 11 au primit prefinanțarea prevăzută pentru a demara reformele din cadrul planurilor naționale de redresare și reziliență. Singurele state care nu au depus planurile naționale de redresare sunt Bulgaria și Olanda.

Care este programul vizitei și unde va fi aprobat PNRR-ul?

Potrivit unui comunicat al Comisiei, remis CaleaEuropeană.ro, vizita Ursulei von der Leyen la București cuprinde întrevederi cu președintele Klaus Iohannis și cu prim-ministrul Florin Cîțu, care deține și interimatul la conducerea Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene după plecarea ministrului Cristian Ghinea, cel care a condus negocierile cu Bruxelles-ul pentru PNRR.

Șefa Comisiei Europene va fi primită la ora 16.00 la Palatul Cotroceni de președintele Iohannis, iar de la ora 16.50 la Palatul Victoria de prim-ministrul Cîțu.

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, împreună cu președintele Klaus Iohannis şi premierul Florin Cîțu va vizita apoi Spitalul Universitar de Urgență București, începând cu ora 17.45.

De la ora 18.15, Ursula von der Leyen va susține o conferință comună de presă alături de Klaus Iohannis și Florin Cîțu pentru a marca simbolic aprobarea PNRR-ului României.

Locul ales pentru desfășurarea acestui moment, Spitalul Universitar de Urgență București, este unul cu însemnătate pentru planul ce va fi aprobat României. SUUB va putea beneficia de fonduri prin intermediul PNRR în cadrul pilonului consacrat sănătății.

Un plan sub sloganul “UrmătoareaGenerațieUE: Fonduri pentru România modernă și reformată”

România a trimis Planul Național de Redresare și Reziliență către Comisia Europeană la data de 31 mai și l-a publicat la 2 iunie.

Prin documentul care totalizează 1350 de pagini, Bucureștiul are la dispoziție 29,2 miliarde de euro, dintre care 14,2 miliarde de euro granturi și 14,9 miliarde de euro împrumuturi, care vor fi contractate la o dobândă extrem de avantajoasă bazată pe rating-ul de creditare al Comisiei Europene.

Finanțările trebuie contractate până la 31 decembrie 2023, iar proiectele trebuie implementate până la 31 decembrie 2026. 

De asemenea, după aprobarea din partea Comisiei Europene și a Consiliului Uniunii Europene (așteptată în termen de patru săptămâni), România ar trebui să primească o pre-finanțare de 13% din totalul fondurilor pentru a demara atingerea jaloanelor și a țintelor (milestones & targets) în materie de reforme și investiții.

Transporturile, educația și sănătatea – prioritățile vedetă ale României anului 2026

PNRR-ul României este structurat pe 15 componente care acoperă toţi cei 6 piloni prevăzuţi prin Regulamentul 2021/241 al Parlamentului European şi al Consiliului cu privire la Mecanismul de redresare și reziliență. 

Dintre cele 15 componente, finanțările cele mai mari sunt acordate, de departe, domeniilor transporturilor (7,6 miliarde de euro), educației (3,6 miliarde de euro), sănătății (2,45 miliarde de euro), renovării clădirilor (2,2 miliarde de euro), tranziției verzi și digitale la nivel local (2,12 miliarde de euro), sistemelor publice digitale (1,89 miliarde de euro) și energiei (1,614 miliarde de euro).

Din cele 7,6 miliarde de euro alocate transportului sustenabil, 3,9 miliarde vor fi direcționate transportului feroviar, iar 3,1 miliarde de euro celui rutier. Pe baza sumelor alocate, aceste două sub-componente primesc cea mai mare finanțare din cadrul PNRR. Până în 2026, România se angajează să construiască 434 de kilometri de autostradă prin PNRR, iar din perspectiva infrastructurii feroviare sunt avuți în vedere 311 km de cale ferată modernizată, 311 km de cale ferată cu sistem ERTMS 2, 110 km de cale ferată electrificată, 206 km de cale ferată cu sistem modern de centralizare. 

Educația se identifică cu proiectul prezidențial al lui Klaus Iohannis – România Educată. Cele 3,6 miliarde de euro alocate vor contribui, printre altele, la construcția a 50 de școli noi, la achiziționarea a 1.800 de microbuze verzi pentru transportul elevilor, la dotarea cu mobilier a 75.000 de săli de clasă dotate cu mobilier, la înființarea a 20.000 de locuri de recreere și lectură și la crearea a 20.000 de locuri de cazare în campusuri universitare.

Subfinanțată cronic asemenea educației în ultimele trei decenii, sănătatea va beneficia de 2,45 miliarde de euro pentru a dota ecosistemul sanitar din România – 200 de centre comunitare, 3.000 de cabinete de asistență medicală, 26 de secții de terapie intensivă nou-născuți și 30 de ambulatorii.

Cum sunt cuprinse în PNRR-ul României temele prioritare de la Bruxelles: clima și digitalul

Conform cerințelor convenite la nivel european, între cei șase piloni stabiliți la nivel european, trebuie să se regăsească investiții și reforme de cel puțin 37 % pentru sprijinirea obiectivelor de reducere a gazelor cu efect de seră cu 55% până în 2030 în vederea atingerii neutralității climatice până în anul 2050 și 20 % pentru tranziția digitală.

În planul României, minim 37% din PNRR către tranziția verde ar trebui să semnifice aproximativ 10,8 miliarde de euro, iar minim 20% pentru digitalizare aproximativ 5,84 miliarde de euro.

Din structura și bugetul PNRR reiese că 15,9 miliarde de euro vor fi alocate tranziției verzi, iar 1,89 miliarde de euro domeniului digital. La acestea, se vor adăuga 2,12 miliarde de euro prin fondul local pentru tranziție verde și digitală și finanțări pentru obiective digitale pe diferite sub-componente ale componentelor desfășurate mai jos.


Care sunt structura și bugetul PNRR? 

Primul pilon – Tranziţia verde (15,9 miliarde de euro) – este structurat pe șase componente cu finanțare distinctă:

1) Sistemul de management al apei (1,884 miliarde de euro);

2) Împădurim România şi protejăm biodiversitatea (1,372 miliarde de euro);

3) Managementul deşeurilor (1,2 miliarde de euro);

4) Transport sustenabil (7,6 miliarde de euro);

5) Fondul pentru Valul renovării (2,2 miliarde de euro);

6) Energie (1,614 miliarde de euro);

Cel de-al doilea pilon – transformare digitală (1,89 miliarde de euro) – are o singură componentă:

7) Cloud guvernamental şi sisteme publice digitale;

Pilonul al treilea – Creştere inteligentă, sustenabilă şi favorabilă incluziunii (2,83 miliarde de euro) – cuprinde două componente:

8) Reforme fiscale şi reforma sistemului de pensii  (482 de milioane de euro);

9) Suport pentru sectorul privat, cercetare, dezvoltare şi inovare (2,359 miliarde de euro);

Componentele pilonului al patrulea Coeziune socială şi teritorială (2,3 miliarde de euro)

10) Fondul local pentru tranziţie verde şi digitală (2,12 miliarde de euro);

11) Turism şi cultură (200 de milioane de euro);

Pilonul consacrat sănătății, rezilienței economice, sociale și instituționale, cel de-al cincilea va avea alocate 2,8 miliarde de euro pe trei componente:

12) Sănătate (2,455 miliarde de euro);

13) Reforme sociale (217 milioane de euro);

14) Reforma sectorului public. Creşterea eficienţei justiţiei şi întărirea capacităţii partenerilor sociali (167 milioane de euro);

Pilonul al șaselea “Politici pentru noua generaţie” (3,6 miliarde de euro) are o singură componentă:

15. România Educată.


Semestrul European – Nouă reforme pe care România trebuie să le implementeze

Un aspect cu caracter reformator important, dar și inovator în arhitectura Facilității de redresare și reziliență, este legătura cu Semestrul European – ciclul de coordonare a politicilor economice, bugetare, în domeniul muncii și în domeniul social creat la nivelul UE ca urmare a crizei din 2008. 

Fiecare plan național de redresare și reziliență abordează recomandările specifice fiecărei ţări identificate în cursul discuţiilor din cadrul semestrului european 2019 şi 2020.

Astfel, pentru a răspunde recomandărilor specifice de țară din 2019 și 2020 în PNRR sunt incluse nouă reforme majore privind pensiile, politica fiscală, companiile de stat, o nouă formulă de calcul a salariului minim, înființarea Băncii Naționale de Dezvoltare,  administrația publică, justiția, decarbonizarea transportului și energie regenerabilă.

În următorii ani, României îi vor reveni aproape 80 de miliarde din fondul de redresare și din Cadrul Financiar Multianual 2021-2027, conform negocierilor conduse de președintele Klaus Iohannis la Consiliul European din 17-21 iulie 2020. Acestea vor fi distribuite astfel: 29,2 miliarde din Mecanismul de Redresare și Reziliență din cadrul NGEU (reprezentând 4,52% din acest instrument), 28,22 miliarde din fondurile de coeziune (reprezentând 7,52%), 19,34 miliarde din politica agricolă comună (reprezentând 5,58%) și 1,94 miliarde din Fondul pentru o Tranziție Justă (reprezentând 11,09%).

Continue Reading

Facebook

Advertisement
POLITICĂ5 hours ago

Florin Cîțu este noul președinte al Partidului Național Liberal: Acest vot mă onorează și mă responsabilizează. Vă promit că voi fi președintele tuturor liberalilor

INDIA6 hours ago

Liderii SUA, Japoniei, Indiei și Australiei pledează pentru o regiune indo-pacifică ”fără a fi intimidată de presiuni” și își asumă să ”își dubleze eforturile pentru a fi o forță pentru securitatea regională”

MAREA BRITANIE7 hours ago

MAE: De la 1 octombrie, românii nerezidenți vor putea intra în Regatul Unit exclusiv în baza pașaportului valabil

U.E.8 hours ago

Premierul Viktor Orban apreciază că Balcanii vor reprezenta ”următoarea mare oportunitate” pentru Uniunea Europeană: Progresul economic al UE va veni din această regiune

CONSILIUL EUROPEAN9 hours ago

Charles Michel critică de la tribuna ONU ”actele de război împotriva mediului înconjurător”: Omenirea trebuie să semneze ”un tratat de pace cu planeta noastră”

INTERNAȚIONAL10 hours ago

Criza submarinelor: Boris Johnson încearcă să redreseze relațiile franco-britanice și îi propune lui Emmanuel Macron o ”restabilire a cooperării”. Președintele Franței, răspuns glacial: Aștept propunerile

Dacian Cioloș11 hours ago

Conferința privind viitorul Europei: Liderul Renew Europe, Dacian Cioloș, consideră că UE are nevoie de un președinte ales de cetățenii europeni: Va avea mai multă legitimitate în reprezentarea UE

POLITICĂ12 hours ago

Criza submarinelor: Președintele PMP, Cristian Diaconescu: O criză comercială, cum este cea provocată de Franța, nu poate declanșa așteptări geopolitice

S&D14 hours ago

Miniștrii muncii din PES: Uniunea Europeană trebuie să combată dezechilibrele sociale. Bunăstarea este un indicator vital pentru politici de succes

GENERAL14 hours ago

România a găzduit prima ediție a Săptămânii Mondiale a Francofoniei Științifice. Ministrul Sorin Cîmpeanu, ales președinte al celei mai mari organizații academice internaționale, Agenția Universitară a Francofoniei

POLITICĂ5 hours ago

Florin Cîțu este noul președinte al Partidului Național Liberal: Acest vot mă onorează și mă responsabilizează. Vă promit că voi fi președintele tuturor liberalilor

ONU3 days ago

În primul discurs la ONU, Maia Sandu cere retragerea trupelor Rusiei din Transnistria și anunță că a început curățarea Republicii Moldova de regimurile corupte

Dragoș Pîslaru3 days ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru: Cel mai optimist scenariu pentru aderarea României la zona euro ar fi în 2028

ONU3 days ago

Klaus Iohannis, la ONU: România susține rolul de lider al Uniunii Europene în materie de schimbări climatice

INTERVIURI3 days ago

INTERVIU Președinta Fondului de Investiții al celor Trei Mări: Înființarea fondului, posibilă prin cooperarea cu România. Este esențial să prezentăm investitorilor întreaga regiune prin fiecare țară în parte

ONU4 days ago

Klaus Iohannis, de la tribuna ONU: Valorile democratice și ordinea bazată pe reguli, fundamente ale unui viitor mai bun. Conflictele prelungite din vecinătatea României continuă să amenințe securitatea Europei

INTERNAȚIONAL4 days ago

Joe Biden invocă, în primul său discurs la ONU, “alianța sacră NATO” și “parteneriatul fundamental cu UE”: Suntem în zorii unui deceniu decisiv. Începem o nouă eră de diplomaţie neobosită

INTERVIURI5 days ago

INTERVIU Ministrul adjunct de externe al Poloniei: România și Polonia sunt liderii principali ai Inițiativei celor Trei Mări. Trebuie să fim o parte mai puternică a UE

INTERVIURI1 week ago

Comisarul European Adina Vălean, despre rolul tinerilor în Conferința pentru Viitorul Europei: Ideile lor reprezintă o valoare adăugată

INTERVIURI1 week ago

INTERVIU Comisarul european pentru transporturi Adina Vălean: Proiectele europene necesită o guvernanță stabilă

Team2Share

Trending