Connect with us

U.E.

Coronavirus: Personalități academice europene avertizează că fără un nou patriotism european, declinul Uniunii Europene va fi inevitabil

Published

on

© European Union

Mai multe personalități din lumea academică europeană solicită de urgență un compromis dinamic între cele 9 state care pledează pentru emiterea de obligațiuni în comun („coronabonds”) și frontul format de Germania și Olanda, într-un articol publicat în ziarul Le Soir, 1 aprilie 2020, și remis pentru publicare în limba română către CaleaEuropeană.ro.

UE a ieșit divizată de la Consiliul European din 26 martie, dedicat gestionării celei mai grave crize din 1929 și până acum, mult mai gravă chiar decât cea din 2012-2017. Cu toate acestea, credem că pandemia coronavirusului și criza economică și socială oferă Europei o oportunitate extraordinară de a decide să se îndrepte către o unitate cu adevărat profundă sau să decline ireversibil. Acesta va depinde de deciziile guvernelor, ale Consiliului European și ale instituțiilor UE; dar, de asemenea, și mai presus de toate, mobilizarea autentică și competentă a cetățenilor și a opiniei publice din fiecare stat membru. Întrebarea pentru Europa este aceasta: există o comunitate a destinului, o ”Schicksalsgemeinschaft”, conștientă de responsabilitățile sale globale sau este doar o asociere instrumentală de egoisme naționale, suicidare, în care predomină clar alegerea cu obstinație a fiecăruia pentru sine în detrimentul celorlați, acum, când ne aflăm în fața unor provocări istorice? Mai există încă un minim sentiment de apartenență la o comunitate, bazat pe interese comune puternice?

Forțele de extremă dreaptă în ambuscadă Susținătorii dezintegrării și extrema dreaptă, triumfători în contextul Brexit-ului, dar înfrânți la alegerile pentru Parlamentul European din 26 mai, sunt deja pregătiți pentru un nou atac fără precedent la euro și la Uniunea Europeană: de această dată, atacul ar putea fi victorios, profitând cinic de frustrarea populară masivă generată de suferința enormă cauzată de criza sanitară, de tragedia socială și economică care ne așteaptă, dar și de inacțiunea politică a elitelor europene.  Altă criză, alte simptome  Parlamentul European s-a declarat clar în favoarea unui salt înainte: dar cum? Comisia Europeană, care a propus, totuși, „Pilonul social european” și care a lansat proiectul ambițios „Green Deal”, poartă o mare responsabilitate pentru stagnarea actuală, din cauza lipsei de leadership atât din punctul de vedere al bugetului multianual, cât și din punctul de vedere al instrumentelor și soluțiilor inovatoare pentru gestionarea crizei sanitare și a consecințelor economice ale acesteia. In fond, criza de acum nu este un șoc asimetric precum cel din 2012-17: dimpotrivă, este simetrică și privește toate țările, chiar dacă deocamdată nu sunt lovite, dar cu atât mai mult exercită o presiune asupra statele care au fost deja cele mai afectate de criza migranților și a refugiaților.  

Cooperare și solidaritate  

O urgență excepțională necesită remedii excepționale. Decizia Băncii Centrale Europene (BCE) de a angaja 750 de miliarde de euro pe piața obligațiunilor este necesară dar nu suficientă. Pentru criza din 2012, mai puțin gravă, BCE a angajat timp de câțiva ani între 50 și 80 de miliarde pe lună (Q.E). În plus, BCE nu poate fi lăsată singură: măsurile sale trebuie să fie însoțite de politici naționale și europene. Suspendarea Pactului de Stabilitate poate permite guvernelor naționale să răspundă la această apariție „ca unui război”, în cuvintele lui Draghi (Financial Times): „ e de făcut tot ce trebuie pentru a salva industria și economia noastră, ceea ce implică și nivelul nostru de ocupare ”.

Dar toate acestea ar fi insuficiente în fața deficitelor fiscale, care inevitabil vor crește cu mai multe procente din PIB și într-un context de recesiune prevăzut de optimiști între -2 și -5%. Este imperativ ca UE să îmbine un val de solidaritate antivirus cu o nouă solidaritate financiară.

De ce atât de puțină inițiativă și creativitate în instituțiile UE? De ce o astfel de inerție birocratică? Gesturile politice, simbolice, de solidaritate și noi propuneri în căutarea unui compromis dinamic ar ajuta enorm, într-un cadru în care doar ajutoarele din China, Rusia, SUA și Cuba par să se manifeste!

Acuzații grave

Situația UE nu a fost niciodată mai gravă, iar deciziile eșuate pot conduce milioane de cetățeni către eurocepticism și naționalism cu consecințe imprevizibile, după cum arată exemplul maghiar. Într-adevăr, acuzațiile reciproce sunt mai dure decât oricând. Pe de o parte, tema dreptei olandeze și germane a „pericolului moral” (moral hazard): eurobondurile, mutualizarea de datorii naționale ar încuraja practici imorale de laxism bugetar în țările îndatorate. Pe de altă parte, țările din Nord sunt acuzate de lipsa de solidaritate în situația în care sunt aproape 1.000 de morți pe zi, observăm primele tulburări sociale în Italia și Spania și o incipientă epidemie în Franța și în Belgia; cea mai gravă acuzație este aceea de a se dori să se profite de criza financiară iminentă pentru a se îmbogăți și pentru a schimba echilibrul de putere în Europa. Să te îmbogățești? Da, din dorința de a atrage economia globală către obligațiunile naționale. Și investițiile multinaționalelor, prin dumping fiscal, obținut prin scăderea impozitelor pe profit. Aceste acuzații nu mai provin de la Salvini, Wilders, Le Pen sau AfD, ci din cercuri decisive și centrale, cei care au contribuit la integrarea europeană. Aceste acuzații reciproce, această prăbușire a încrederii, mediatizate și repetate de o mie de ori, sunt pe cale de a-i bulversa chiar și pe europenii cei mai convinși, minând nucleul dur al consensului european care a fost construit în 70 de ani. Efectul asupra democrațiilor noastre poate fi curând ireparabil.

Următoarele zile sunt decisive

Consiliul European a delegat Eurogrupul să caute o soluție, în timp ce acesta din urmă tocmai îi delegase la rândul său medierea propriului blocaj. Prin urmare, suntem într-un impas, iar următoarele zile vor fi decisive. Suntem convinși că nu numai în cele 9 națiuni ale căror guverne i-au trimis lui Charles Michel scrisoarea pentru emiterea de coronabodns, dar și în opinia publică din Germania, Olanda, Austria și Finlanda, un consens larg există pentru:

  1. negocierea condițiilor pentru accesul la MES, Mecanismul european de stabilitate, dotat cu 430 de miliarde, ale căror împrumuturi sunt acum prea subordonate unei puneri sub tutelă inacceptabile a statului aflat în criză;
  2. crearea unui grup european de experți calificați care pot propune urgent noi instrumente cu toate detaliile tehnice necesare. Desigur, cele 9 state nu trebuie să se blocheze în emiterea de obligațiuni în comun ca și cum ar fi singura soluție: ci ca o condiție de a salva ideea de bază, deoarece această propunere este, totuși, bogată în promisiuni de eficiență (arată unitatea în fața piețelor globale) și simbolică (în fața cetățenilor): nu poate fi lichidată ca „slogan propagandistic”.

Două inițiative pentru două mesaje puternice  

Prin urmare, două mesaje trebuie să fie trimise:

1. Primul mesaj de speranță trebuie să spună adevărul cetățenilor obișnuiți, popoarelor Europei copleșite de criza coronavirusului și îngrijorate de viitorul lor: UE este acolo pentru a-i ajuta în mod concret și pentru a se confrunta cu criza sanitară, socială și economică printr-o mai mare unitate și printr-un proiect major de renaștere economică și socială. 

2. Al doilea mesaj trebuie transmis la nivel mondial: unitate, forța și stabilitatea zonei euro, o garanție, după cum spunea Emmanuel Macron, a „suveranității noastre comune” în fața piețelor mondiale și în fața celor care doresc să dezbine și să distrugă UE. 

O chestiune de supraviețuire 

Într-adevăr, UE are responsabilitatea globală în fața umanității și a implicațiilor geopolitice ale crizei. SUA au subestimat epidemia, iar administrația centrală, în faza preelectorală și de autoizolare, arată că nu mai are autoritatea politică și morală necesare pentru a coordona lupta împotriva coronavirusului la nivel mondial, precum și noua politică economică necesară. În această situație, China este pe cale de a-și juca rolul ”soft power”. Ajutoarele sale sunt binevenite. Dar este responsabilă pentru întârzierea și lipsa de transparență cu privire la virus și victimele sale. De aceea nu se poate constitui într-un model global, deoarece se opune eficienței de facto și respectării drepturilor individului. India este într-un haos total, iar Brazilia este ținută captivă de un președinte care se prezintă ca ultimul contestatar al epidemiei. Doar Europa poate indica o cale în cadrul unui  efort de cooperare multilaterală. Aceasta este ideea centrală a unui nou patriotism european, nou pentru că are absolut nevoie să fie înrădăcinat atât în ​​comunitățile naționale remobilizate pe tema solidarității, cât și în rețelele transnaționale. Milioanele de cetățeni, voluntari, membri ai personalului medical și ai asociațiilor, ai societății civile, activi în multiplele domenii esențiale pentru supraviețuirea societății noastre, esențiale pentru a rezista astăzi și pentru un nou elan: aceasta este baza umană solidă pentru o nouă fază a ideii de Europa, aceasta este calea de a pune în armonie valorile noastre fundamentale, capacitatea tehnică și politică de a oferi lumii un mesaj de speranță și de forță împotriva crizei. 

Semnatari:

Gesine Schwan, fost Rector al Universității Viadrina din Frankfurt am Main, de două ori candidat la Președinția Republicii Federale Germane;

Bertrand Badie, Profesor emerit al Universității Science Po Paris;

Baron Crespo, fost Președinte al PE și fost Ministru al transporturilor (Spania);

Ramona Coman, Profesor la ULB și Președinte al IEE (Institutul de Studii Europene-ULB);

Maurizio Cotta, Profesor, Universitea din Siena și președinte al IEE-U

Camille Focant, Profesor UCL și membru al Academiei Regale de Stiințe

Biagio De Giovanni, fost Rector al Universității de Est din Napoli și fost Președinte al Comitetului pentru Afaceri Constituționale al PE;

André Gerrits, Profesor la Universitatea din Leyden, Olanda;

Christian Lequesne, Profesor la Sciences Po Paris, fost director al CERI.

Lucio Levi, Profesor la Universitatea din Torino, Director al The Federalist debate

Thomas Meyer, Regizor Neue Gesellschaft / Frankfurter Hefte, Berlin;

Leonardo Morlino, Profesor și fost Prorector LUISS, Roma;

Ferdinando Nelli Feroci, Președintele IAI (Istituto Affari internazionali), Roma;

Ruth Rubio Marin, Profesor la European University Institute, (Fiesole) și la Universitatea din Sevilla, Spania; UNESCO Chair « Human rights », Spania.

Anton Pelinka, Profesor, Central European University, Budapest and University of Innsbruck 

Maria Joao Rodrigues, fost Ministru portughez al muncii și Președinte al FEPS (Fundația pentru Studii Progressive Europene);

Mario Telò, Profesor la LUISS-Roma și ULB, Președinte emerit IEE-ULB;

Luk Van Langenhove, Profesor la Institutul de Studii Europene la VUB;

Didier Viviers, Secretar perpetuu al Academiei Regale a Belgiei și fost Rector ULB.

S. van Wijnbergen, University of Amsterdam, fost Secretar general al Ministerului economiei

Michael Zürn, Profesor la Freie Universität și Director fondator al Școlii Hertie din Berlin;

Bruno Van Pottelsberghe, Profesor și fost Decan al Solvay Brussels School – ULB.


Text tradus în română de Prof. Gr. I, Dina Maria Vițalariu, Școala Gimnazială Nr. 2 ”Diaconu Coresi” Brașov

COMISIA EUROPEANA

Securitate cibernetică: Comisia Europeană solicită României, Belgiei și Ungariei să respecte obligațiile care le revin în ceea ce privește operatorii de servicii esențiale

Published

on

© European Union, 2015

Comisia Europeană a decis vineri să trimită avize motivate Belgiei, Ungariei şi României în ceea ce priveşte absenţa notificării către Comisie a anumitor informaţii cu privire la identificarea operatorilor de servicii esenţiale, conform unui comunicat al Reprezentanței executivului european în România remis CaleaEuropeană.ro.

Termenul limită pentru transmiterea informaţiilor a fost 9 noiembrie 2018, iar cele trei ţări au la dispoziţie două luni pentru a lua măsurile necesare pentru a se conforma, în caz contrar cazul putând fi înaintat Curţii de Justiţie a Uniunii Europene.

Comisia a solicitat aceste informaţii, astfel cum este prevăzut în Directiva privind securitatea reţelelor şi a sistemelor informatice (Directiva UE 2016/1148), pentru a evalua coerenţa abordărilor pe care le adoptă diferite state membre atunci când identifică operatorii de servicii esenţiale.

“Avizele motivate de astăzi urmează scrisorilor de punere în întârziere trimise de Comisie celor trei state în iulie 2019. În cazul Belgiei, informaţiile lipsă includ numărul operatorilor din mai multe sectoare critice, cum ar fi energia, transporturile, sănătatea, furnizarea şi distribuţia apei potabile, precum şi informaţii cu privire la pragurile existente pentru identificarea acestora (utilizate în procesul de identificare). Ungaria trebuie să notifice informaţii care lipsesc deocamdată cu privire la operatorii de servicii esenţiale din sectorul transporturilor, iar autorităţile române nu au notificat încă măsurile naţionale care permit identificarea operatorilor, numărul operatorilor de servicii esenţiale şi pragurile utilizate în procesul de identificare“, se menţionează în comunicat.

Prin pachetul său lunar de decizii în constatarea neîndeplinirii obligaţiilor, Comisia Europeană urmăreşte acţionarea în justiţie a statelor membre care nu şi-au îndeplinit obligaţiile ce le revin în temeiul legislaţiei UE. Aceste decizii, care vizează diverse sectoare şi domenii de politică ale UE, au scopul de a asigura aplicarea corespunzătoare a legislaţiei UE, în beneficiul cetăţenilor şi al întreprinderilor.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Țările UE sprijină în unanimitate o reformă a OMS, care să devină mai “transparentă și mai puternică”: UE este pregătită să fie lider în acest efort

Published

on

© European Union 2020

Cele 27 de state membre ale Uniunii Europene s-au pus de acord vineri să solicită o reformă profundă a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), care să o facă ”mai transparentă şi mai puternică” şi să-i permită să desfăşoare anchete “independente”, informează AFP şi Reuters.

Într-o reuniune a miniştrilor europeni ai sănătăţii, cele 27 de țări au demonstrat “o unanimitate pentru reformarea” OMS, care trebuie să devină “mai transparentă, mai eficace şi mai puternică”, a declarat pentru presă ministrul german Jens Spahn, a cărui ţară asigură preşedinţia semestrială a Consiliului UE, informează Agerpres.

Într-un comunicat remis de Consiliul Uniunii Europene după reuniune, ministrul german al sănătății a subliniat că “OMS este la o răscruce de drumuri”.

“După ani de serioase provocări și în contextul pandemiei actuale fără precedent, este clar că trebuie să i se ofere capacități mai mari. Dezbaterea noastră în timp util de astăzi a arătat că UE este pregătită să își asume un rol de lider și să conducă eforturile globale de reformare a OMS. Scopul nostru este de a face OMS mai puternică și mai bine echipată pentru a asigura sănătatea oamenilor din întreaga lume”, a completat Spahn, conform comunicatului remis CaleaEuropeană.ro.

În cursul reuniunii, miniştrii sănătăţii au dezbătut termenii unei declaraţii comune ce urmează să fie aprobată în luna noiembrie.

Toate delegațiile au salutat proiectul de concluzii ale Consiliului și angajamentul UE de a juca un rol principal și activ în remodelarea peisajului global al sănătății. Miniștrii au convenit că o OMS mai puternică este crucială pentru a asigura sănătatea oamenilor la nivel mondial. Aceștia au subliniat că întărirea organizației este o prioritate pentru a obține o eficiență mai mare și a asigura capacități operaționale mai bune.

Miniștrii au evidențiat importanța consolidării rolului OMS în furnizarea de orientări normative, consolidarea pregătirii, revizuirea actualului sistem de alertă și implementarea mai bună a Regulamentelor internaționale de sănătate. Aceștia au solicitat, de asemenea, sprijin suplimentar pentru așa-numita abordare “One Health” pentru a obține rezultate mai bune în domeniul sănătății publice.

În proiectul de declaraţie, la care AFP şi Reuters au avut acces, UE consideră că OMS, agenţia ONU aflată în prima linia pentru combaterea răspândirii noului coronavirus, era insuficient echipată pentru a-i face faţă.

“Chiar dacă OMS dispune de un mandat amplu, recenta pandemie a arătat că aşteptările comunităţii internaţionale faţă de organizaţie (…) depăşeau în general ceea ce puteau asigura capacităţile actuale ale OMS”, constată documentul, menţionând totodată că statele UE “iau notă de provocările (…) cu care OMS se confruntă în actualul context geopolitic”.

Mai concret, preşedintele american Donald Trump acuză OMS de o prea mare apropiere de China, unde a apărut noul coronavirus, iar administraţia sa a început procedurile de a retrage Statele Unite din această organizaţie, la care sunt principalul contributor.

Cele 27 de state membre fac un apel la “întărirea suplimentară (…) a independenţei, muncii normative, capacităţii tehnice, responsabilizării, eficacităţii şi transparenţei” OMS și subliniază necesitea unei poziții comune din partea G7, care anul viitor va fi prezidat de Marea Britanie.

Printre propunerile UE figurează în special “posibilitatea (ca OMS) să efectueze evaluări epidemiologice independente la faţa locului în zonele cu risc ridicat (de propagare de virusuri), în strânsă legătură cu statele” respective.

După cum aminteşte AFP, China a fost foarte criticată pentru refuzul de a accepta anchete complet independente pe teritoriul său la începutul pandemiei.

Continue Reading

U.E.

Belgia, țara care găzduiește instituțiile UE și NATO, intră în carantină totală pentru a salva sistemul sanitar

Published

on

© European Parliament

Belgia intră de duminică în carantină totală, timp de o lună, pe fondul crizei de personal medical şi a paturilor de la ATI. Spitalele şi laboratoarele de testare şi-au depăşit capacitatea, iar numărul internărilor zilnice se dublează la fiecare opt zile, relatează Digi24.

În ciuda faptului că este una dintre cele mai bogate ţări şi are unul dintre cele mai puternice sisteme de sănătate din Europa, națiunea de 11 milioane de locuitori, care găzduieşte principalele instituţii ale Uniunii Europene şi sediul NATO, are a treia cea mai mare rată a mortalităţii cauzate de coronavirus pe plan mondial (raportată la numărul populației), fiind depășită doar de San Marino şi Peru, potrivit datelor Universităţii John Hopkins. 

Belgia riscă să rămână fără paturi de terapie intensivă disponibile până la sfârşitul săptămânii viitoare, după ce numărul pacienţilor cu COVID-19 trataţi în unităţile de terapie intensivă a crescut de la 525 pe 21 octombrie, la 1.057, joi.

Belgia se regăseşte din nou în epicentrul dezastrului pandemic, iar pentru a stopa fluxul internărilor în spitale, autorităţile au anunţat, vineri, o serie de restricţii.

Printre acestea se află închiderea tuturor magazinelor neesenţiale, precum şi interzicerea parţială a vizitelor la familie şi prieteni. Telemunca va fi obligatorie în cazul tuturor activităților unde se poate aplica. Şcolile vor rămâne, de asemenea, închise timp de două săptămâni. Restricţiile de circulație pe timpul nopţii erau deja în vigoare, iar barurile şi restaurantele au fost închise încă de la începutul acestei luni.

Măsurile vor intra în vigoare începând de duminică, 1 noiembrie, şi vor fi revizuite peste o lună.

Decizia Belgiei vine la două zile după ce măsuri similare au fost dispuse de Germania și de Franța, cu excepția școlilor, care rămân deschise.

Mai mult, Comisia Europeană a lansat miercuri noi măsuri suplimentare pe fondul recrudescenței COVID-19, iar șefa executivului european, Ursula von der Leyen, a facut apel la statele membre la “acțiuni curajoase” care vor contribui la salvarea de vieți și la protejarea mijloacelor de subzistență.

Joi, după o videoconferință a șefilor de stat sau de guvern, președinta Comisiei Europene le-a transmis liderilor UE cinci mesaje cheie: statele membre să facă schimb de informații, să facă, de asemenea, schimb de experiență și analiză, să crească masiv capacitatea de testare, capacitatea de depistare și urmărire și, nu în ultimul rând, vaccinarea.

În context, oficialul european a mai informat că Uniunea Europeană va lucra pentru validarea rapidă, la nivelul Uniunii, a testelor rapide de antigen şi că Comisia Europeană este în discuţii cu patru companii pentru a asigura potenţiale vaccinuri, după ce a încheiat deja înţelegeri privind oferte de furnizare cu alte trei companii (AstraZeneca, Sanofi şi Johnson & Johnson).

Continue Reading

Facebook

Europe Talks 2020 – Survey

Lansarea Consiliului Național pentru Transformare Digitală

COMISIA EUROPEANA18 mins ago

Securitate cibernetică: Comisia Europeană solicită României, Belgiei și Ungariei să respecte obligațiile care le revin în ceea ce privește operatorii de servicii esențiale

CONSILIUL UE26 mins ago

Țările UE sprijină în unanimitate o reformă a OMS, care să devină mai “transparentă și mai puternică”: UE este pregătită să fie lider în acest efort

ROMÂNIA50 mins ago

Ambasadorul SUA afirmă sprijinul țării sale pentru “perioada Renașterii în România”: România poate fi un lider de talie mondială şi un model demn de urmat în Europa

U.E.1 hour ago

Belgia, țara care găzduiește instituțiile UE și NATO, intră în carantină totală pentru a salva sistemul sanitar

Cristian Bușoi15 hours ago

Eurodeputatul Cristian Bușoi: România, șanse reale de a obține găzduirea Centrului European pentru Securitatea Cibernetică și de a-și consolida poziția în UE

U.E.16 hours ago

Comisarul european pentru sănătate îndeamnă statele membre să impună măsuri dure de distanțare socială „pentru a rupe lanțul transmiterii” noului coronavirus

NATO17 hours ago

MApN: Încă două avioane F-16 au sosit în țară. Forțele Aeriene Române au de acum în dotare 16 aeronave de luptă F-16

ROMÂNIA17 hours ago

Raport al Comisiei Europene: România a suferit cele mai mari pagube produse de incendii în zonele protejate în 2019

ROMÂNIA18 hours ago

Procedura de infringement: Comisia Europeană solicită României să transpună pe deplin legislația UE care condamnă discursul și infracțiunile motivate de ură

ROMÂNIA18 hours ago

Ambasadorul SUA, la cinci ani de la Colectiv: Nu pot șterge răul din trecut, dar pot să asigur că SUA sunt partenerul neclintit în crearea unei Românii lipsite de corupție

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI21 hours ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu, raportorul PE pentru Cerul Unic European, speră că va finaliza cât mai rapid acest dosar ”esențial pentru viitorul aviației”

Dragoș Pîslaru3 days ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru, la audierea lui Cosmin Boiangiu: Autoritatea Europeană a Muncii este pe mâini bune. Coordonarea în domeniul protecției sociale și al muncii este fundamentală

ROMÂNIA4 days ago

Ela Moraru, CEO Google România: Consiliul Naţional pentru Transformare Digitală ar trebui să susțină și să promoveze continuarea studiilor de către femei în domeniul IT&C, fiind necesară această forță de muncă

ROMÂNIA4 days ago

Violeta Luca, Microsoft: Crearea CNTD vine într-un moment foarte bun, pe o bază în care digitalizarea s-a făcut într-un ritm accelerat, efectul de transformare fiind unul structural

ROMÂNIA4 days ago

Lansarea CNTD. Călin Bota, secretar de stat în cadrul MFE: Vom colabora foarte bine cu ADR și în perioada următoare vom găsi soluții astfel încât marile sisteme publice să poată fi digitalizate

ROMÂNIA4 days ago

Sabin Sărmaș, președinte ADR: Consiliul Naţional pentru Transformare Digitală este un mic minister al transformării digitale a României, cu expertiză din mediul privat pentru instituțiile statului

Dacian Cioloș5 days ago

Dacian Cioloș a votat adaptarea Politicii Agricole Comune la nevoile de mediu și protecția, în premieră, a lucrătorilor sezonieri prin condiționarea plății subvenției către ferme de respectarea drepturilor muncitorilor

ROMÂNIA1 week ago

Guvernul a aprobat proiectul privind structura suport în cazul celor 15 procurori delegați la Parchetul European, condus de Laura Codruța Kövesi

ROMÂNIA2 weeks ago

Ministrul Finanțelor, Florin Cîțu: Urmează discuţii foarte dure cu agenţiile de rating şi cu Comisia Europeană

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 weeks ago

Marian-Jean Marinescu, raportorul PE pentru politica de transport a UE: Comisia Europeană trebuie să prioritizeze finalizarea coridoarelor strategice și alocarea integrală a fondurilor pentru atingerea acestui obiectiv

Advertisement
Advertisement

Trending