Connect with us

U.E.

Coronavirus: Polonia, cea mai mare țară din Europa Centrală și de Est, își închide frontierele pentru cetățenii străini

Published

on

© Flickr/gov.pl

Polonia a decis să-şi închidă frontierele călătorilor străini pentru a stopa răspândirea coronavirusului, a anunţat vineri seară premierul Mateusz Morawiecki, conform AFP şi Reuters, citat de Agerpres. O măsură similară a fost anunțată și de Danemarca. Măsurile ambelor țări intervin în condițiile în care miniștrii de interne din UE, reuniți vineri la Bruxelles, au hotărâit că deciziile legate de situația la frontiere sunt de competență națională, în contextul în care mai multe state membre au impus măsuri dure care afectează libera circulație în Uniunea Europeană ca parte a efortului de combatere a răspândirii pandemiei de coronavirus și protecției sănătății publice

De asemenea, guvernul a decis să impună o carantină de două săptămâni cetăţenilor polonezi care se întorc în ţară, a adăugat Morawiecki.

Ministrul de interne, Mariusz Kaminski, a declarat că măsurile vor intra în vigoare la miezul nopţii de sâmbătă.

De asemenea, premierul a mai anunţat că centrele comerciale vor fi obligate să închidă unele magazine şi restaurante, iar barurile şi cazinourile vor fi închise. Adunările publice vor fi permise doar pentru cel mult 50 de persoane.

Polonia – cea mai mare ţară din Europa Centrală – a confirmat 68 de cazuri de coronavirus până acum cu un singur deces.

Polonia se alătură astfel unui număr însemnat de țări europene care au luat măsuri dure în lupta pentru prevenirea răspândirii pandemiei de coronavirus, despre care Organizația Mondială a Sănătății a spus vineri că își regăsește ”epicentrul în Europa”.

Italia a devenit prima țară din Europa și din lume intrată totală în carantină, iar state precum Bulgaria, Ungaria, Cehia și Slovacia, Portugalia și Spania au decretat starea de urgență națională. De asemenea, Cehia a anunțat că își va închide frontierele. Totodată, Polonia a anunțat decretarea stării de urgență, în vreme ce Danemarca a urmat exemplul Italiei și a intrat total în carantină. Austria a decis suspendarea zborurilor spre Franța, Spania și Elveția, după ce anterior și-a închis frontierele cu Italia.

Măsuri excepționale au fost luate și în Franța și în Germania, unde au fost restrânse numărul adunărilor publice și s-a anunțat închiderea unităților de învățământ.

În contextul deciziilor mai multor state membre, Preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, a propus Uniunii Europene să instituie măsuri ferme de control la punctele de frontieră Schengen în următoarele zile şi chiar să închidă unele puncte de frontieră pentru protejarea unor zone de risc.

În cadrul unei convorbiri telefonice cu preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, Macron a propus controale ferme la punctele de intrare în spaţiul Schengen şi chiar închiderea unor astfel de puncte de frontieră pentru a stopa accesul în state sau regiuni unde există un număr mare de persoane bolnave.

Pentru a veni în sprijinul țărilor membre ale UE, Comisia Europeană a propus o serie de măsuri pentru combaterea efectelor socioeconomice ale epidemiei de coronavirus.

Astfel, Comisia a propus direcționarea sumei de 37 de miliarde de euro în cadrul Politicii de coeziune pentru a lupta împotriva crizei.

În acest scop, Comisia a propus să renunțe în acest an la obligația de a le solicita statelor membre rambursarea prefinanțărilor neutilizate din fondurile structurale. Această sumă se ridică la aproximativ 8 miliarde de euro de la bugetul UE, care va fi adăugată la cele 29 de miliarde de euro, fonduri structurale disponibile în întreaga UE. Acest lucru va crește în mod efectiv volumul de investiții din 2020 și va contribui la prioritizarea finanțării, prin folosirea celor 28 de miliarde de euro, fonduri aferente politicii de coeziune (din cadrul programelor disponibile în perioada 2014-2020).

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

U.E.

Solidaritate europeană: Cehia va prelua șase pacienți bolnavi de COVID-19 din Franța

Published

on

© European Union

Cehia va trata şase pacienţi bolnavi de COVID-19 din Franţa la un spital universitar din Brno, al doilea cel mai mare oraş al său, pentru a ajuta la reducerea presiunii asupra sistemului medical francez, a anunţat duminică premierul ceh Andrej Babis, potrivit Reuters.

“Franţa ne-a adresat o solicitare de ajutor pentru spitalizarea unora dintre pacienţii săi”, a scris pe Twitter şeful guvernului de la Praga.

“Datorită faptului că avem o capacitate suficientă, putem ajuta. Şase pacienţi ar urma să fie transferaţi în Spitalul Universitar din Brno”, a spus el, fără a menţiona din ce zonă din Franţa vor veni bolnavii.

Cehia, ţară cu 10,7 milioane de locuitori, înregistra duminică 4.543 de cazuri de infectare cu noul coronavirus, ritmul de creştere fiind de până în 10% în ultimele patru zile, şi 67 de decese, informează Agerpres.

Sistemul de sănătate din Cehia s-a confruntat cu o presiune mai mică în privinţa cazurilor grave decât în unele dintre ţările din Europa de Vest, după ce au fost introduse devreme măsuri dure de distanţare socială şi de închidere a frontierei. Toate acestea au dus însă aproape la o stagnare a economiei.

Gestul Cehiei nu este unul singular. Anterior, Cehia a trimis echipamente medicale în Italia, Spania şi Slovenia, dar a interzis exporturile private de măşti de protecţie.

Pe de altă parte, Franța a ajuns a cincea cea mai afectată țară din lume și a patra din Europa, cu peste 90.000 de cazuri și peste 8.000 de decese.

La nivel european, alte gesturi de solidaritate au fost consemnate prin faptul că spitalele din Germania au preluat 113 pacienţi infectaţi cu noul coronavirus din state partenere din Uniunea Europeană.

Continue Reading

U.E.

Irlanda: Prim-ministrul Leo Varadkar redevine practician medical pentru a ajuta sistemul de sănătate în lupta împotriva coronavirusului

Published

on

© Council of the European Union

Premierul Irlandei, Leo Varadkar, s-a înregistrat din nou ca practician medical şi va lucra o tură pe săptămână pentru a da o mână de ajutor în contextul crizei coronavirusului, a spus duminică un purtător de cuvânt al biroului său, potrivit Reuters, informează Agerpres.

Varadkar a lucrat ca medic timp de şapte ani înainte de a renunţa la profesie şi de a deveni politician şi a fost scos din registrul medical în 2013.

Conform unui articol din Irish Times, Varadkar s-a înregistrat din nou în martie în contextul în care criza lua amploare şi intenţionează să lucreze pentru serviciul de sănătate (Health Service Executive – HSE) cu o tură pe săptămână într-o zonă potrivită calificărilor sale.

În martie, ministrul Sănătăţii, Simon Harris, a lansat o campanie de recrutare de specialişti pentru ca serviciul de sănătate să poată face faţă pandemiei de coronavirus, folosind mesajul: “Ţara are nevoie de voi”.

HSE a precizat că a vorbit cu mii de specialişti în îngrijiri de sănătate care ar putea fi eligibili să revină în câmpul muncii, după ce a primit peste 70.000 de răspunsuri la iniţiativa sa, intitulată: “La dispoziţie pentru Irlanda”.

Conform Irish Times, Varadkar ajută la evaluările medicale prin telefon. Orice persoană care e posibil să fi fost expusă la coronavirus este iniţial evaluată prin telefon.

Varadkar vine dintr-o familie de medici. El este fiul unui doctor şi al unei asistente, conform Irish Times, iar partenerul său de viaţă, două surori şi soţii acestora lucrează cu toţii în sistemul de sănătate.

Irlanda înregistrează peste 4.600 de cazuri confirmate cu noul coronavirs și 137 de decese.

Continue Reading

Eugen Tomac

Eurodeputatul Eugen Tomac, mesaj de ziua NATO în România: Avem în NATO un sprijin important, mai ales în aceste clipe

Published

on

© Eugen Tomac/ Facebook

Eurodeputatul Eugen Tomac (PMP, PPE) a transmis un mesaj cu prilejul zilei NATO în România prin care iterează importanța apartenenției României la Alianța Nord-Atlantică: ”De 16 ani, România este aliat NATO, cea mai puternică alianță politico-militară, apărând cu onoare obiectivele strategice ale Alianței, dar și interesele noastre naționale.”

”Astăzi, avem în NATO un sprijin important, mai ales în aceste clipe, în care toate țările lumii sunt deja în război cu un inamic invizibil”, a mai subliniat președintele Partidului Mișcării Populare în mesajul său.

Potrivit deputatul european, România a devenit s-a alăturat celor ”71 de ani de eforturi susținute spre a asigura pacea și stabilitatea”.

Eugen Tomac se arată convins că solidaritatea și cooperarea vor reuși ”să ne treacă și de această grea încercare.”

Totodată, deputatul european salută și recenta aderare a Macedoniei de Nord, devenind al 30-lea stat membru al NATO: ”Din acest an suntem chiar mai puternici, recenta aderare a Macedoniei întărindu-ne pozițiile în Balcanii de Vest.”

”Suntem mulți, să rămânem uniți”, a fost îndemnul lui Eugen Tomac.


România a împlinit, la 29 martie, 16 ani de la aderarea sa la Organizația Atlanticului de Nord. Aniversată, potrivit legislației naționale, în prima duminică a lunii aprilie din fiecare an, apartenența României la umbrela de securitate euro-atlantică a devenit realitate la 29 martie 2004 prin depunerea instrumentelor de ratificare la depozitarul Tratatului Nord-Atlantic – Guvernul Statelor Unite -, iar la 2 aprilie 2004 a avut loc ceremonia de arborare a drapelului României la sediul NATO, alături de cele ale altor șase state din regiunea Europei de Est.

Citiți și 71 de ani de la înființarea NATO, Alianța ”clădită pentru a face față crizelor” și mai necesară ca oricând pentru unitatea Occidentului

În 2020, această aniversare coincide cu cea mai gravă criză de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial – pandemia cu noul coronavirus -, iar beneficiile apartenenței României la Alianța Nord-Atlantică s-au resimțit, încă o dată, la nevoie. Săptămâna trecută, la solicitarea României, două aeronave NATO au asigurat transportul a 200.000 de combinezoane de protecție de la Seul la București pentru a sprijini eforturile țării noastre de combatere a răspândirii acestui virus. De asemenea, marcarea a 16 de ani de la aderare coincide și cu o nouă extindere a Alianței Nord-Atlantice. Pe 27 martie 2020, Macedonia de Nord a devenit oficial al 30-lea stat membru al NATO, punând capăt unui proces de aderare care ar fi trebuit să înceapă în urma summitului aliat de la București din 2008, dar care a fost amânat până în 2018 când guvernele de la Skopje și Atena au ajuns în sfârșit la o înțelegere pentru schimbarea denumirii țării în Macedonia de Nord.

Cei șaisprezece ani de NATO mai coincid și cu datele publicate recent în raportul pentru anul 2019 al Alianței Nord-Atlantice. La 70 de ani de la înființarea Alianței Nord-Atlantice, aniversați anul trecut, NATO a efectuat cel mai amplu sondaj cu privire la activitatea sa, iar România se situează între primele trei state membre ale căror cetățeni au cea mai mare încredere că apartenența la NATO le protejează țara de un atac din partea unei țări străine. De asemenea, România este pe locul al treilea între cele 29 de națiuni euro-atlantice în ce privește sprijinul cetățenilor pentru ca țara noastră să rămână stat membru al Alianța Nord-Atlantică.

Continue Reading

Facebook

Guvernul României: Măsuri de prevenție coronavirus (COVID-19)

Măsuri de prevenție - COVID19

Măsuri de prevenție - COVID-19#Coronavirus #COVID19

Publicată de Guvernul României pe Miercuri, 11 martie 2020

ajutorcoronavirus.ro

Advertisement
Advertisement

Trending