Connect with us

INTERNAȚIONAL

Coronavirus: Premierul Ludovic Orban anunță pedepse mai mari pentru cei care nu respectă izolarea și carantina sau ascund informații: Datoria primordială a Guvernului este să apere sănătatea cetăţenilor

Published

on

©Ludovic Orban - Liderul Dreptei Românești/ Facebook

Premierul Ludovic Orban a anunțat măsuri mai dure pentru cei care nu respectă izolarea și carantina sau dau autorităților informații false sau incomplete despre locul din care vin sau despre persoanele cu care au intrat în contact, informează Digi24.

”Am luat o măsură importantă de modificare a Codului Penal, privitoare la infracţiunile care se petrec în contextul epidemiei de coronavirus, în care am decis majorarea pedepselor pentru falsul în declaraţii, privitor la epidemia de coronavirus. (…) Există mai multe situaţii: situaţia în care un cetăţean revine dintr-o ţară, unde există un număr de cazuri şi fie trebuie să intre în carantină, fie trebuie să intre în izolare. Aceşti cetăţeni trebuie să completeze o declaraţie, iar în cazul în care comit un fals şi nu spun adevărul – din ce ţară vin, din ce localitate vin – astfel încât autorităţile să poată să ia decizia corectă – fie decizia de intrare în carantină, fie decizia de izolare la domiciliu – vor suferi consecinţele legii. Înseamnă că ei comit o infracţiune, infracţiune care va fi pedepsită cu închisoare”, a subliniat Orban, în cadrul unei declarații de presă ce a avut loc la finalul unei ședințe de guvern ce s-a prelungit târziu în noapte, potrivit Agerpres. 

Acesta a precizat că au fost majortate și pedepsele pentru infracțiunea de zădărnicire a combaterii răspândirii epidemiei.

”Cine nu respectă carantina, cine nu respectă msăurile care sunt dispuse de autorităţi, de DSP, de asemenea trebuie să ştie că i se va întocmi dosar penal. Nu putem accepta ca cetăţenii iresponsabili care sunt în situaţia de a fi izolaţi la domiciliu sau în carantină să nu respecte aceste decizii ale autorităţilor, să umble liber în societate şi să rişte să îmbolnăvească cetăţenii români. Datoria primordială a Guvernului este să apere sănătatea cetăţenilor. Pentru a apăra sănătatea cetăţenilor români vom lua măsuri oricât de dure, pentru a-i pedepsi pe aceia care nu respectă deciziile şi regulile stabilite”, a declarat prim-ministrul.

Conform premierului, a fost introduăs o nouă infracțiune, și anume omisiunea de a da date.

”În cazul în care, de exemplu, în cursul unei anchete epidemiologice cineva nu dă informaţii complete privitor la persoanele cu care a intrat în contact, încercând să protejeze pe unul sau pe altul, se consideră că este o omisiune în furnizarea de informaţii corecte către autorităţi. Şi în această situaţie se poate constitui dosar penal”, a explicat premierul.

Potrivit Ministerului Justiției, Legea nr. 286/2009 przadarivind Codul penal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 510 din 24 iulie 2009, cu modificările și completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. Articolul 326 se modifică și va avea următorul cuprins:

Falsul în declarații

Art. 326. (1) Declararea necorespunzătoare a adevărului, făcută unei persoane dintre cele prevăzute în art. 175 sau unei unități în care aceasta își desfășoară activitatea în vederea producerii unei consecințe juridice, pentru sine sau pentru altul, atunci când, potrivit legii ori împrejurărilor, declarația făcută servește la producerea acelei consecințe, se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 2 ani sau cu amendă. (2) Fapta prevăzută la alin.(1), săvârșită pentru a ascunde existența unui risc privind infectarea cu o boală infectocontagioasă, se pedepsește cu închisoare de la unu la 5 ani sau cu amendă.”

2. Articolul 352 se modifică și va avea următorul cuprins

Zădărnicirea combaterii bolilor

Art. 352. (1) Nerespectarea măsurilor de carantină sau de spitalizare dispuse pentru prevenirea sau combaterea bolilor infectocontagioase se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.

(2) Nerespectarea măsurilor privitoare la prevenirea sau combaterea bolilor infectocontagioase, dacă fapta a avut ca urmare răspândirea unei asemenea boli, se pedepsește cu închisoare de la unu la 5 ani.

(3) Transmiterea, prin orice mijloace, a unei boli infectocontagioase de către o persoană care știe că suferă de această boală se pedepsește cu închisoare de la 2 la 7 ani și interzicerea exercitării unor drepturi.

(4) Dacă fapta prevăzută în alin. (2) este săvârșită din culpă, pedeapsa este închisoarea de la 6 luni la 3 ani sau amenda.

(5) Dacă prin faptele prevăzute în alin. (1) și alin. (2) s-a produs vătămarea corporală a uneia sau mai multor persoane, pedeapsa este închisoarea de la 2 la 7 ani și interzicerea exercitării unor drepturi.

(6) Dacă prin faptele prevăzute în alin. (1) și alin. (2) s-a produs moartea uneia sau mai multor persoane, pedeapsa este închisoarea de la 5 la 12 ani și interzicerea exercitării unor drepturi.

(7) Dacă prin fapta prevăzută în alin. (3) s-a produs vătămarea corporală a uneia sau mai multor persoane, pedeapsa este închisoarea de la 3 la 10 ani și interzicerea exercitării unor drepturi, iar dacă s-a produs moartea uneia sau mai multor persoane, pedeapsa este închisoarea de la 7 la 15 ani și interzicerea exercitării unor drepturi.

(8) Dacă prin fapta prevăzută în alin. (4) s-a produs vătămarea corporală a uneia sau mai multor persoane, pedeapsa este închisoarea de la unu la 5 ani și interzicerea exercitării unor drepturi, iar dacă s-a produs moartea uneia sau mai multor persoane, pedeapsa este închisoarea de la 2 la 7 ani și interzicerea exercitării unor drepturi.

(9) Tentativa la infracțiunea prevăzută în alin. (3) se pedepsește.

(10) Prin carantină se înțelege restricția activităților și separarea de alte persoane, în spații special amenajate, a persoanelor bolnave sau care sunt suspecte, într-o manieră care să prevină posibila răspândire a infecției sau contaminării.”

3. După articolul 352 se introduce un nou articol, art. 3521, cu următorul cuprins:

Omisiunea declarării unor informații

Art. 3521. Omisiunea persoanei de a divulga cadrelor medicale sau altor persoane dintre cele prevăzute în art. 175 sau unei unități în care acestea își desfășoară activitatea a unor informații esențiale cu privire la posibilitatea de a fi intrat în contact cu o persoană infectată cu o boală infectocontagioasă se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.”

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

CONSILIUL EUROPEAN

Secretarul general al NATO, înaintea reuniunii cu liderii UE: Europa și America de Nord pot face față împreună, nu fiecare pe cont propriu, agresivității Rusiei și ascensiunii Chinei

Published

on

© European Union, 2021

Europa și America de Nord nu pot face față provocărilor reprezentate de Rusia, China, terorism, atacuri cibernetice și schimbări climatice pe cont propriu, ci împreună, a afirmat vineri secretarul general al Alianței Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, în cadrul unor scurte declarații de presă alături de președintele Consiliului European, Charles Michel, înainte de participarea sa la o videoconferință a celor 27 de șefi de state sau de guverne din Uniunea Europeană, reuniune consacrată temelor securității și apărare europene, precum și vecinătății sudice. Atât Stoltenberg, cât și Michel au salutat mesajul pozitiv în favoarea alianței transatlantice transmis de noua administrație de la Washington condusă de Joe Biden.

Acțiunile agresive ale Rusiei, formele brutale de terorism, ascensiunea Chinei, atacurile cibernetice sofisticate și implicațiile schimbărilor climatice asupra securității arată că Europa și America de Nord nu pot face față acestor provocări pe cont propriu, ci împreună“, a spus Stoltenberg, care participă pentru prima oară din 2017 încoace la o reuniune a Consiliului European, însă pentru prima dată după instalarea administrației SUA conduse de Joe Biden și după intensificarea dezbaterilor privind autonomia strategică a Uniunii Europene, privită adesea cu rezerve la Washington și în capitale din Europa de Est pe fondul temerii unei decuplări de NATO.

Stoltenberg, care a devenit în decembrie trecut primu secretar general din istoria NATO care a participat la o reuniune a Colegiului Comisiei Europene, a subliniat că așteaptă să continue cooperarea cu Uniunea Europeană în aspecte precum reziliența, domeniul cibernetic sau combaterea efectelor schimbărilor climatice.

De cealaltă parte, Charles Michel a punctat că “parteneriatele puternice necesită parteneri puternici”. “De aceea, sunt convins că o Uniune Europeană puternică înseamnă un NATO mai puternic”, a adăugat el.

Ambii oficiali s-au arătat în acord de oportunitatea unei noi ere pentru alianța transatlantice, salutând mesajul pozitiv transmis de noua administrație de la Washington condusă de Joe Biden.

“NATO a jucat și joacă un rol cheie în legarea de America de Nord și Europa, împărtășim aceleași valori democratice, avem interese strategice comune și sunt total convins că această nouă administrație Biden oferă o oportunitate unică de a reînnoi legăturile transatlantice între Europa și Statele Unite”, a spus Michel.

“Salut mesajul foarte puternic al noii administrații Biden de a reconstrui alianțe, de a consolida legătura transatlantică. și aceasta va fi și ea. Tema principală când liderii NATO se vor întâlni în acest an la Bruxelles – NATO 2030 – este un proiect în care analizăm cum putem consolida în continuare legătura transatlantică NATO și care include și modul în care putem consolida cooperarea cu Uniunea Europeană. Și în ultimii ani am reușit să ridicăm cooperarea dintre Uniunea Europeană și NATO la niveluri fără precedent”, a completat și Stoltenberg.

În ultimele luni, înaltul oficial aliat a organizat și a participat la reuniuni în format cină de lucru cu președintele Consiliului European, Charles Michel, cu președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și cu Înaltul Reprezentant al UE, Josep Borrell, în contextul interesului comun NATO – UE de a organiza concomitent, la Bruxelles, un summit al Alianței Nord-Atlantice și un summit al Consiliului European cu participarea președintelui american Joe Biden.

Adresându-se săptămâna trecută la ediția specială virtuală a Conferinței de Securitate de la München, Jens Stoltenberg a afirmat că Uniunea Europeană nu poate înlocui NATO și nu poate proteja Europa, avertizând că orice încercare de a slăbi legătura transatlantică va diviza Europa.

Poziția sa a venit după ce, pe aceeași scenă virtuală, președintele francez Emmanuel Macron și-a manifestat intenția de a “reechilibra coaliția transatlantică” pentru a le oferi partenerilor americani un partener european responsabil și credibil, vorbind despre faptul că “SUA devin o putere pacifică” și că NATO și autonomia strategică europeană sunt compatibile. El a spus “cred în NATO”, însă a vorbit despre reinventarea Alianței.

La capitolul securitate și apărare, membrii Consiliului European vor avea cu Jens Stoltenberg, pentru un schimb de opinii cu privire la relațiile UE-NATO.

Liderii vor purta o dezbatere strategică privind politica europeană de securitate și apărare, având în vedere ambițiile Agendei Strategice a Liderilor 2019-2024 și obiectivul elaborării Busolei Strategice. În acest sens, discuțiile vor viza Fondul European de Apărare și operaționalizarea sa, cooperarea structurată permanentă (PESCO), sinergia dintre domeniul apărării și programul industrial european sau Facilitatea europeană pentru pace promovată intens de președintele francez Emmanuel Macron.

Se vor concentra pe consolidarea politicii de securitate și apărare a UE, creșterea capacității UE de a acționa autonom și de a-și promova interesele și valorile strategice pe scena globală și dezvoltarea parteneriatelor UE în domeniul securității și apărării, în special cu NATO și în cooperare cu Statele Unite pentru o agendă transatlantică ambițioasă.

Liderii UE vor revizui inițiativele în curs privind investițiile în apărare, dezvoltarea capacităților și pregătirea operațională. Aceștia vor discuta, de asemenea, despre activitatea de creștere a rezistenței UE, în special împotriva atacurilor cibernetice și a amenințărilor hibride.

Continue Reading

ROMÂNIA

Oficial: Consilierul prezidențial Andrei Muraru va fi numit ambasador al României în Statele Unite ale Americii

Published

on

© Calea Europeana / Zaim Diana

Consilierul prezidențial Andrei Muraru va fi numit ambasador al României în Statele Unite ale Americii. Informația a fost confirmată de Andrei Muraru într-o declarație pentru CaleaEuropeană.ro.

Anunțul vine în contextul în care preşedintele Klaus Iohannis a semnat, luni, decretul privind rechemarea lui George Cristian Maior din funcția de ambasador în SUA. Anul acesta, România și SUA marchează zece ani de la semnarea Declarației Comune privind Parteneriatul Strategic pentru secolul al XXI-lea, iar propunerea lui Andrei Muraru vine și în contextul în care SUA a fost instalată, la 20 ianuarie, o nouă administrație condusă de președintele democrat Joe Biden.

Andrei Muraru este consilier prezidențial la Departamentul Relații cu Autoritățile Publice și Societatea Civilă. 

Născut în 1982, este absolvent al Facultății de Istorie (2005), licențiat al programului de master „Românii și Europa” (2007) și doctor în Istorie (2011) al Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, potrivit descrierii sale de pe site-ul Administrației Prezidențiale.

A lucrat în cadrul Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER) încă de la înfiinţare (2006), ocupând diferite poziții, de la expert-cercetător la președinte executiv (2012-2014). În perioada 2006-2009, a fost consilier la Cancelaria Primului-ministru şi consilier al directorului general al Arhivelor Naţionale ale României. A fost membru al Consiliului de Administrație al Societății Române de Televiziune (2014). În intervalul iulie-decembrie 2014, a fost consilier personal al președintelui Partidului Național Liberal, Klaus Iohannis.

Andrei Muraru este lector universitar în cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative (Departamentul de Relaţii Internaţionale şi Integrare Europeană) şi cercetător ştiinţific III la Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”.

A fost bursier la Aristotle University of Thessaloniki (Erasmus-Socrates, 2004-2005), New Europe College (2009-2010) şi United States Holocaust Memorial Museum (Washington DC, 2010-2011). A beneficiat, de asemenea, de o bursă doctorală finanţată prin programul POSDRU (2008-2011) A obținut recent o bursă postdoctorală la Yad Vashem – The International Institute for Holocaust Research pentru anul 2020.

Este autor al cărții Vișinescu, torționarul uitat. Închisoarea, crimele, procesul, Polirom, 2017, coordonator al volumelor Dicţionarul penitenciarelor din România comunistă (1945-1967), Polirom, 2008, Regele, comuniștii și Coroana. Adevărata istorie a abdicării lui Mihai I (împreună cu Alexandru Muraru), Polirom, 2017, Revoluția din 1989. Învinși și învingători (împreună cu Anneli Ute Gabanyi, Alexandru Muraru, Daniel Șandru), Polirom, 2020, şi coautor al volumului O istorie a comunismului din România. Manual pentru liceu, Polirom, 2008; ediţia a II-a, 2009; ediția a III-a, 2014.

A publicat, de asemenea, numeroase studii științifice și recenzii în reviste de specialitate. Andrei Muraru a participat la numeroase conferinţe internaţionale, a susținut prelegeri şi are frecvent contribuţii pe teme de istorie recentă.

A fost decorat de Regele Mihai pentru contribuția adusă la cunoașterea istoriei monarhiei din România cu medalia „Regele Mihai I pentru loialitate” (2008) și pentru activitatea în fruntea IICCMER cu Ordinul „Coroana României” în grad de Ofițer (2015). În 2019, Andrei Muraru a fost decorat de Președintele Italiei, Sergio Mattarella, cu Grande Ufficiale Ordine al Merito della Repubblica Italiana.

Andrei Muraru a fost numit Consilier Prezidențial la data de 22 decembrie 2014.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Președintele Consiliului European se va întâlni cu Maia Sandu la Chișinău în cadrul turneului în trei țări ale Parteneriatului Estic

Published

on

© European Union, 2021

Președintele Consiliului European, Charles Michel, va efectua o serie de vizite în Moldova, Georgia și Ucraina începând de duminică, 28 februarie, până miercuri, 3 martie, potrivit unui comunicat.

La Chișinău, Charles Michel se va întâlni cu președintele Maia Sandu înainte de a zbura în Georgia, unde se va întâlni cu președintele Salome Zourabichvili, cu prim-ministrul Irakli Gharibashvili și cu Archil Talakvadze, președintele Parlamentului Georgiei. De asemenea, va vizita linia administrativă de demarcație și va întâlni reprezentanți ai opoziției.

Liderul european s-a mai întâlnit cu președinta Republicii Moldova, în a doua jumătate a lunii ianuarie, la Bruxelles, în cadrul vizitei pe care aceasta efectuat-o la instituțiile UE după preluarea mandatului în fruntea țării, unde a avut întrevederi și cu președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, cu Înaltul Reprezentant Josep Borrell și cu mai mulți comisari europeni, între care cei pentru extindere, pentru buget și pentru justiție.

Citiți și Maia Sandu s-a întâlnit cu președintele Consiliului European: Republica Moldova își reia calea firească. Suntem un popor european, cu vocație europeană și viitor european

În Ucraina, Charles Michel se va alătura președintelui Zelenskyy în vizita din estului Ucrainei înainte de o discuție despre relațiile UE-Ucraina la Kiev și înainte de a se întâlni cu reprezentanți ai instituțiilor care luptă împotriva corupției.

Pe lângă relațiile bilaterale și lupta comună împotriva Covid-19, viitorul Parteneriatului Estic va fi, de asemenea, un subiect important pe agenda vizitei în vecinătatea răsăriteană.

Continue Reading

Facebook

Team2Share

CONSILIUL EUROPEAN6 mins ago

Secretarul general al NATO, înaintea reuniunii cu liderii UE: Europa și America de Nord pot face față împreună, nu fiecare pe cont propriu, agresivității Rusiei și ascensiunii Chinei

COMITETUL EUROPEAN AL REGIUNILOR39 mins ago

Primarul Sectorului 4 Daniel Băluță va reprezenta România în Comitetul European al Regiunilor

ROMÂNIA1 hour ago

Oficial: Consilierul prezidențial Andrei Muraru va fi numit ambasador al României în Statele Unite ale Americii

S&D2 hours ago

Socialiștii europeni fac apel la responsabilitatea socială a companiilor din Europa: Să plătească impozite acolo unde își desfășoară activitatea

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 hours ago

Rareș Bogdan: După lupta dusă de delegația română din grupul PPE, Comisia Europeană va începe consultările cu statele membre și Parlamentul European pentru a găsi soluții pentru drepturile transportatorilor români

INTERNAȚIONAL9 hours ago

Președintele Consiliului European se va întâlni cu Maia Sandu la Chișinău în cadrul turneului în trei țări ale Parteneriatului Estic

COMISIA EUROPEANA10 hours ago

Liderii de la Bruxelles, apel la o abordare comună privind certificatele de vaccinare anti-COVID pentru a putea fi implementate digital până la vară: Sunt utile pentru a proteja integritatea Pieței Unice

COMISIA EUROPEANA11 hours ago

Charles Michel, după reuniunea virtuală a liderilor UE: Prioritatea noastră principală acum este accelerarea producției și livrării de vaccinuri anti-COVID. 50 milioane de doze vor fi fost livrate în UE până la finele lunii

Cristian Bușoi15 hours ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei ITRE: Producția vaccinurilor COVID-19 reprezintă astăzi o povocare industrială

MAREA BRITANIE16 hours ago

Ministerul britanic de Interne: Peste 830.000 de români s-au înregistrat pentru a rămâne în Regatul Unit după ce acesta a părăsit Uniunea Europeană

COMISIA EUROPEANA11 hours ago

Charles Michel, după reuniunea virtuală a liderilor UE: Prioritatea noastră principală acum este accelerarea producției și livrării de vaccinuri anti-COVID. 50 milioane de doze vor fi fost livrate în UE până la finele lunii

Cristian Bușoi2 days ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei ITRE din PE, pledează pentru ”investiții masive în cercetare, inovare și tehnologii digitale”: Vor contribui la dezvoltarea economiilor statelor UE și la îmbunătățirea vieții cetățenilor

ROMÂNIA3 days ago

Valeriu Gheorghiță: România, pe locul 2 în UE la administrarea schemei complete de vaccinare anti-COVID

Dragoș Pîslaru4 days ago

Dragoș Pîslaru: Soliditatea PNRR constă în stimularea sinergiilor între măsurile celor șase piloni de reformă și dezvoltare ai Mecanismului de Redresare și Reziliență

INTERNAȚIONAL4 days ago

Israelul și Egiptul au convenit să construiască un gazoduct offshore pentru a creşte exporturile de gaze naturale lichefiate către Europa

ROMÂNIA1 week ago

Ministrul de externe Bogdan Aurescu i-a transmis omologului slovac intenția României de aprofundare a schimburilor comerciale cu Slovacia și a investițiilor reciproce

Cristian Bușoi2 weeks ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru Energie din PE, solicită Comisiei Europene să evalueze centrala nucleară de la Ostrovets pentru a asigura respectarea celor mai înalte standarde internaționale de securitate ecologică și nucleară

ENGLISH2 weeks ago

EPP Local Dialogue: Emil Boc and Markku Markkula pledge their commitment to employing the local innovation potential of their communities to build stronger regional cohesion post-COVID19 pandemic

PPE2 weeks ago

Eurodeputatul Vlad Nistor: Josep Borrell ar fi trebuit să se urce în avion și să plece la Bruxelles când a aflat despre expulzarea diplomaților europeni la Moscova

PPE2 weeks ago

Eurodeputatul Vlad Nistor: Vizita lui Josep Borrell la Moscova este umilitoare pentru UE, pentru standardele democratice pe care trebuie să le apere în lume

Advertisement
Advertisement

Trending