Connect with us

SCHENGEN

Coronavirus: UE marchează 25 de ani de la crearea spațiului de liberă circulație Schengen cu frontierele închise sau supuse unor controale drastice

Published

on

© Flickr/ EU Schengen Info

Uniunea Europeană a marcat joi 25 de ani de la crearea Spaţiului Schengen de liberă circulaţie pe continent cu toate graniţele terestre închise sau supuse unor regimuri drastice de control, în efortul de a limita răspândirea noului coronavirus, relatează dpa, potrivit Agerpres.

Acordul de la Schengen, semnat în martie 1985 în comuna omonimă din ducatul Luxemburg în ideea de a crea o Europă tot mai integrată şi unită, a intrat în vigoare la 26 martie 1995, abolind iniţial controalele la frontierele dintre Franţa, Germania, Belgia, Olanda, Luxemburg, Spania şi Portugalia. În lunile şi anii care au urmat li s-au alăturat şi alte state, în prezent spaţiul Schengen numărând 26 de membri, inclusiv Elveţia şi Norvegia, care nu fac parte din Uniune.

La 25 de ani de la intrarea sa în vigoare, acordul este practic suspendat din cauza coronavirusului, care a îngheţat cea mai mare parte a activităţii economice şi sociale pe continent, a bulversat lanţurile de aprovizionare şi i-a transformat pe cei mai mulţi europeni în prizonieri în propriile case, mai notează dpa.

Toate statele UE au introdus restricţii totale sau parţiale la graniţe, cu excepţia Irlandei, care nu face parte din Spaţiul Schengen şi nu are nicio frontieră terestră cu state ale Uniunii, după ieşirea Marii Britanii din UE.

Aeroporturile din majoritatea statelor Uniunii, cu excepţia a cinci, au introdus de asemenea restricţii la sosiri şi plecări, ceea ce, conform aceluiaşi document, poate afecta negativ livrările de bunuri, inclusiv din cele esenţiale, cum sunt medicamentele.

Pandemia de COVID-19 are un impact distructiv major asupra mobilităţii şi transporturilor transfrontaliere europene.

În acest context, Comisia Europeană a cerut luni statelor membre ale Uniunii Europene să transforme ”fără întârziere” toate punctele de trecere a frontierelor naționale în ”coridoare verzi” pentru a nu bloca transporturile de bunuri și pentru a nu afecta funcționalitatea pieței unice a Uniunii Europene.

Executivul european a emis astfel noi recomandări operaționale în legătură cu modul de punere în aplicare a Orientărilor privind gestionarea frontierelor, în scopul de a menține circulația mărfurilor pe tot teritoriul UE pe durata actualei pandemii.

Pentru a se asigura că lanțurile de aprovizionare din întreaga UE continuă să funcționeze, se solicită statelor membre să desemneze neîntârziat toate punctele interne corespunzătoare de trecere a frontierei din cadrul rețelei transeuropene de transport (TEN-T) ca puncte de trecere a frontierei pentru „culoarele verzi”, iar Comisia Europeană cere ca timpul pentru traversarea frontierelor, incluzând aici verificările vamale și controalele de sănătate, să nu depășească mai mult de 15 minute.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

ROMÂNIA

România solicită viitoarei președinții franceze a Consiliului UE o “perspectivă clară” de aderare la spaţiul Schengen

Published

on

© Guvernul României

Aşteptarea României este să aibă o “perspectivă clară” de aderare la spaţiul Schengen, a transmis, marţi, secretarul de stat pentru Afaceri Europene, Iulia Matei, într-o declaraţie de presă comună cu omologul francez, Clement Beaune, a cărui țară va prelua la 1 ianuarie 2022, pentru șase luni, președinția semestrială a Consiliului Uniunii Europene.

“Am discutat, desigur, despre Schengen şi aderarea României la spaţiul Schengen. Am retransmis aşteptarea României ca o decizie favorabilă privind aderarea la spaţiul Schengen să fie luată cât mai curând, având în vedere că România îndeplineşte toate criteriile de aderare, iar criza pandemică ne-a arătat cât este de important să avem un spaţiu Schengen eficient, care să nu mai menţină fragmentări şi care să valorizeze contribuţia reală a statelor care participă de facto printr-o serie de mecanisme care ţin de angrenajul cooperării la nivel european din perspectiva Afacerilor Interne, precum România”, a afirmat Matei, după întrevederea cu Beaune, informează Agerpres.

Secretarul de stat francez pentru afaceri europene efectuează marți o vizită la București, unde a avut discuții cu șeful diplomației române, Bogdan Aurescu, consultări cu omologul român Iulia Matei și a participat la o dezbatere cu tinerii francofoni din România despre viitorul Europei organizată în comun de MAE român și Ambasada Franței în România.

La rândul său, oficialul francez a vorbit despre importanţa ca fiecare ţară din acest spaţiu să îl consolideze.

“Vom lucra într-un spirit al securităţii frontierelor, vorbim despre Schengen şi ştiu cât de important este acest subiect pentru România, dar ne dorim să construim împreună, pentru că lărgirea spaţiului Schengen nu înseamnă fragilizarea acestuia, ci fiecare ţară care intră în spaţiul Schengen nu face altceva decât să consolideze, să întărească acest spaţiu şi securitatea sa”, a arătat Clement Beaune, potrivit traducerii oficiale.

Îndeplinirea de către România a criteriilor prevăzute în acquis-ul Schengen a fost recunoscută oficial la data de 9 iunie 2011, cu ocazia reuniunii Consiliului Justiție și Afaceri Interne. În prealabil, la 8 iunie 2011, Parlamentul European a avizat favorabil proiectul Deciziei privind aderarea României și Bulgariei la Schengen.

De atunci, atât Parlamentul European, cât și Comisia Europeană au reconfirmat faptul că România îndeplinește toate criteriile pentru a adera la spațiul Schengen, însă o astfel de decizie poate fi luată numai printr-un vot în unanimitate în formațiunea Justiție și Afaceri Interne a Consiliului UE, care reunește miniștrii de interne din statele membre. De-a lungul vremii, state precum Olanda, Franța sau Finlanda și-au exprimat rezerve cu privire la aderarea României la Schengen, invocând lipsa progreselor în lupta împotriva corupției și a monitorizării din cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare.

Cel mai recent, Parlamentul European a adoptat la 8 iulie 2021, cu 505 voturi pentru, 134 împotrivă și 54 abțineri, raportul anual privind funcționarea spațiului Schengen în care a susținut, din nou, că România și Bulgaria trebuie integrate cu drepturi depline în spațiul Schengen, precizând totodată că și Croația îndeplinește cerințele tehnice.

Comisia Europeană a prezentat la începutul lunii iunie o nouă strategie pentru un spațiu Schengen mai puternic și mai rezilient, iar printre obiective se numără și acceptarea țărilor pregătite de aderare, și anume România, Bulgaria și Croația.

În prezent, spațiul Schengen fără controale la frontierele interne înseamnă peste 420 de milioane de persoane și 26 de state europene. Spațiul Schengen este format din toate țările UE, cu excepția Bulgariei, a României, a Croației, a Ciprului și a Irlandei. Din acest spațiu fac parte, de asemenea, patru țări din afara UE: Islanda, Norvegia, Elveția și Liechtenstein.

Continue Reading

PARLAMENTUL EUROPEAN

Parlamentul European a adoptat cu o largă majoritate raportul prin care cere “integrarea deplină a României și Bulgariei în spațiul Schengen”

Published

on

© European Parliament

Parlamentul European a adoptat joi, cu 505 voturi pentru, 134 împotrivă și 54 abțineri, raportul anual privind funcționarea spațiului Schengen în care susține, din nou, că România și Bulgaria trebuie integrate cu drepturi depline în spațiul Schengen, precizând totodată că și Croația îndeplinește cerințele tehnice, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Parlamentul sprijină integrarea deplină a Bulgariei și României în spațiul Schengen; Croația îndeplinește, de asemenea, criteriile de aderare”, arată sursa citată.

Observând că unele controale la frontierele interne au fost instituite din 2015, eurodeputații afirmă că astfel de verificări nu mai îndeplinesc criteriile proporționalității și necesității și, prin urmare, sunt ilegale. Dacă este necesar, Comisia ar trebui, de asemenea, să inițieze proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor.

Eurodeputații sunt preocupați de informațiile primite privind returnările efectuate de Frontex la frontierele externe ale spațiului Schengen. Aceștia solicită mai multă transparență în ceea ce privește activitățile agenției, în special cele care au loc pe mare, precum și îndeplinirea obligațiilor sale de raportare. Parlamentul subliniază că sprijinirea persoanelor aflate în pericol pe mare este o obligație legală și solicită ca agenția de frontieră să angajeze persoane însărcinate cu monitorizarea drepturilor fundamentale, în conformitate cu regulamentul său.

Integrarea noilor state membre

Raportul solicită, de asemenea, integrarea deplină a Bulgariei și a României în zona de liberă circulație, observând că ambele țări au îndeplinit cerințele pentru aderarea la spațiul Schengen.

Croația a îndeplinit, de asemenea, cerințele, astfel cum a remarcat Comisia în timpul vizitei sale în această țară din noiembrie 2020.

În cele din urmă, eurodeputații salută dezvoltarea sistemelor informatice (cum ar fi Sistemul de informații privind vizele și Sistemul de intrare/ieșire) în domeniile gestionării frontierelor și vizelor, și solicită ca aceste proiecte să fie finalizate fără întârziere.

Privind în perspectivă, Parlamentul subliniază că este necesară o reformă a Codului frontierelor Schengen pentru a aborda situația actuală a spațiului de călătorie fără frontiere.

Deși controalele la frontieră rămân o prerogativă a statelor membre, noile mecanisme de salvgardare ar putea asigura retragerea controalelor atunci când acestea nu mai reprezintă un răspuns proporțional.

Votul privind raportul anual de funcționare a spațiului Schengen a urmat unei dezbateri care a avut loc marți în plenul PE de la Strasbourg, cadru în care comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, a declarat marți, în Parlamentul European, că este necesară reconstrucția spațiului Schengen prin eliminarea controalelor la frontierele interne introduse în timpul pandemiei și “întregirea” acestuia prin aderarea Croației, Bulgariei și României.

Comisia Europeană a prezentat la începutul lunii iunie o nouă strategie pentru un spațiu Schengen mai puternic și mai rezilient, iar printre obiective se numără și acceptarea țărilor pregătite de aderare, și anume România, Bulgaria și Croația.

În prezent, spațiul Schengen fără controale la frontierele interne înseamnă peste 420 de milioane de persoane și 26 de state europene. Spațiul Schengen este format din toate țările UE, cu excepția Bulgariei, a României, a Croației, a Ciprului și a Irlandei. Din acest spațiu fac parte, de asemenea, patru țări din afara UE: Islanda, Norvegia, Elveția și Liechtenstein.

Citiți și România și Bulgaria mai fac un pas spre Schengen: Din iulie, țările vor primi acces pasiv la Sistemul de Informații privind Vizele

România şi Bulgaria au depus o cerere comună de aderare la spaţiul Schengen încă din ianuarie 2008, iar Parlamentul European a dat deja în 2011 undă verde pentru aderarea celor două state membre la Spaţiul Schengen, poziție reafirmată de-a lungul vremii de mai multe ori până la cel mai înalt nivel, atât în ceea ce privește Comisia Europeană, cât și legislativul european, care a mai votat o astfel de rezoluție și în 2018.

Aderarea lor a fost însă blocată ani de zile în special de Franţa, Germania şi Olanda, din cauza neîncrederii în progresele realizate în combaterea corupţiei şi a criminalităţii organizate. 

În februarie, premierul Florin Cîţu spunea că  România ar putea adera la spaţiul Schengen în acest an, dacă va avea un raport MCV favorabil.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Ministrul de interne pledează pentru o decizie favorabilă privind aderarea României la Schengen: Sunt încrezător că România se apropie de acest moment

Published

on

© European Union 2021

Ministrul Afacerilor Interne, Lucian Bode, a salutat marți, la reuniunea Consiliului UE la nivelul miniștrilor de interne europeni, publicarea de către Comisia Europeană a noii Strategii privind viitorul Spaţiului Schengen şi și-a exprimat încrederea că România se apropie de intrarea în spațiul de liberă circulație de la nivelul UE.

“Cu toţii ne dorim un spaţiu european de liberă circulaţie mai puternic şi mai rezilient. România este un promotor activ al procesului de modernizare a acquis-ului Schengen, în special în ceea ce priveşte noile instrumente de asigurare a securităţii interne a UE, instrumente asumate pe deplin alături de toate statele membre. Sunt încrezător că, în perioada următoare, vom face paşi concreţi spre adoptarea unei decizii favorabile privind aderarea României la Spaţiul Schengen şi, în acest sens, doresc să mulţumesc pentru susţinerea constantă de care am beneficiat până acum din partea Comisiei Europene”, a scris Lucian Bode, marţi, pe pagina sa de Facebook.

La reuniunea Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne s-a discutat “despre buna funcţionare a spaţiului Schengen şi consolidarea securităţii în faţa provocărilor şi ameninţărilor la adresa spaţiului Schengen”.

Reuniunea a avut loc în aceeași zi în care Comisia Europeană a adoptat cel mai recent raport al său privind evoluția situației din România în materie de reformă a sistemului judiciar și luptă împotriva corupției, în contextul angajamentelor asumate în cadrul Mecanismului de Cooperare și de Verificare (MCV), constatând că România a înregistrat progrese în ceea ce privește toate recomandările din cadrul MCV și că îndeplinirea tuturor recomandărilor este esențială pentru încheierea acestui mecanism.

“România îndeplineşte toate condiţiile pentru aderarea la Schengen şi menţine la cel mai înalt nivel modul de punere în aplicare a legislaţiei UE. Prin urmare, nu mai putem rămâne în această situaţie nefirească şi nejustificată care trenează de foarte mult timp şi care nu face decât să menţină fragmentări în funcţionarea spaţiului Schengen”, a transmis Bode omologilor din UE.

Ministrul de interne a mai ținut să puncteze că, în calitatea sa, a pledat cu fiecare ocazie pentru recunoaşterea rolului esenţial pe care România îl are în arhitectura de securitate a UE şi a subliniat nevoia obţinerii unui echilibru între obligaţiile pe care şi le asumă fiecare stat membru UE şi drepturile de care beneficiază.

“În fond, Spaţiul Schengen este un pilon al proiectului european, fiind una dintre cele mai mari şi concrete realizări ale Uniunii Europene. România doreşte să facă parte din acest spaţiu de liberă circulaţie, securitate şi justiţie, fiind o dorinţă legitimă în calitate de stat membru al Uniunii Europene”, a conchis ministrul Bode.

Comisia Europeană a prezentat săptămâna trecută o nouă strategie pentru un spațiu Schengen mai puternic și mai rezilient, iar printre obiective se numără și acceptarea țărilor pregătite de aderare, și anume România, Bulgaria și Croația.

Executivul european consideră că viitorul Schengen trebuie să fie marcat de acceptarea acelor țări membre UE care nu fac încă parte din acest spațiu, argumentând că este o așteptare legitimă și o obligație legală pentru acele țări evaluate ca fiind pregătite pentru aderare.

Țările care nu fac încă parte din spațiul Schengen sunt Bulgaria, Cipru, Croația, Irlanda și România.

Parlamentul European a dat deja în 2011 undă verde pentru aderarea Bulgariei şi României la Spaţiul Schengen, poziție reafimată de-a lungul vremii de mai multe ori până la cel mai înalt nivel, atât în ceea ce privește Comisia Europeană, cât și legislativul european.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
CONSILIUL EUROPEAN29 mins ago

Charles Michel critică de la tribuna ONU ”actele de război împotriva mediului înconjurător”: Omenirea trebuie să semneze ”un tratat de pace cu planeta noastră”

INTERNAȚIONAL1 hour ago

Criza submarinelor: Boris Johnson încearcă să redreseze relațiile franco-britanice și îi propune lui Emmanuel Macron o ”restabilire a cooperării”. Președintele Franței, răspuns glacial: Aștept propunerile

Dacian Cioloș2 hours ago

Conferința privind viitorul Europei: Liderul Renew Europe, Dacian Cioloș, consideră că UE are nevoie de un președinte ales de cetățenii europeni: Va avea mai multă legitimitate în reprezentarea UE

POLITICĂ4 hours ago

Criza submarinelor: Președintele PMP, Cristian Diaconescu: O criză comercială, cum este cea provocată de Franța, nu poate declanșa așteptări geopolitice

S&D5 hours ago

Miniștrii muncii din PES: Uniunea Europeană trebuie să combată dezechilibrele sociale. Bunăstarea este un indicator vital pentru politici de succes

GENERAL6 hours ago

România a găzduit prima ediție a Săptămânii Mondiale a Francofoniei Științifice. Ministrul Sorin Cîmpeanu, ales președinte al celei mai mari organizații academice internaționale, Agenția Universitară a Francofoniei

U.E.15 hours ago

Papa Francisc îndeamnă la reconstrucția Europei: “Să ajutăm Europa, bolnavă de oboseală, să se întoarcă la viziunea clarvăzătoare a părinților fondatori”

NATO16 hours ago

Raport: SUA au investit 363 de milioane de dolari în bazele militare din România în ultimii 20 de ani. România, al doilea cel mai mare beneficiar regional după Polonia

NATO19 hours ago

NATO: Avioane militare canadiane au interceptat două avioane de luptă ale Rusiei în apropierea spaţiului aerian al României

PARLAMENTUL EUROPEAN23 hours ago

Forumurile cetățenilor din cadrul Conferinței pentru Viitorul Europei continuă. Democrația europeană, următorul subiect de dezbatere

ONU3 days ago

În primul discurs la ONU, Maia Sandu cere retragerea trupelor Rusiei din Transnistria și anunță că a început curățarea Republicii Moldova de regimurile corupte

Dragoș Pîslaru3 days ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru: Cel mai optimist scenariu pentru aderarea României la zona euro ar fi în 2028

ONU3 days ago

Klaus Iohannis, la ONU: România susține rolul de lider al Uniunii Europene în materie de schimbări climatice

INTERVIURI3 days ago

INTERVIU Președinta Fondului de Investiții al celor Trei Mări: Înființarea fondului, posibilă prin cooperarea cu România. Este esențial să prezentăm investitorilor întreaga regiune prin fiecare țară în parte

ONU3 days ago

Klaus Iohannis, de la tribuna ONU: Valorile democratice și ordinea bazată pe reguli, fundamente ale unui viitor mai bun. Conflictele prelungite din vecinătatea României continuă să amenințe securitatea Europei

INTERNAȚIONAL4 days ago

Joe Biden invocă, în primul său discurs la ONU, “alianța sacră NATO” și “parteneriatul fundamental cu UE”: Suntem în zorii unui deceniu decisiv. Începem o nouă eră de diplomaţie neobosită

INTERVIURI5 days ago

INTERVIU Ministrul adjunct de externe al Poloniei: România și Polonia sunt liderii principali ai Inițiativei celor Trei Mări. Trebuie să fim o parte mai puternică a UE

INTERVIURI1 week ago

Comisarul European Adina Vălean, despre rolul tinerilor în Conferința pentru Viitorul Europei: Ideile lor reprezintă o valoare adăugată

INTERVIURI1 week ago

INTERVIU Comisarul european pentru transporturi Adina Vălean: Proiectele europene necesită o guvernanță stabilă

COMISIA EUROPEANA1 week ago

INTERVIU Comisarul european Adina Vălean: Românii vor prefera din nou mersul cu trenul, odată cu creșterea vitezei de deplasare

Team2Share

Trending