Connect with us

BUSINESS

Costin Borc, ministrul Economiei: Școlile profesionale, mediul de formare pentru personalul capabil să lucreze în industria digitalizată

Published

on

Aș vrea să vă reamintesc de nevoia pe care o avem pentru standardizare, de necesitatea creării unei piețe unice digitale”, a precizat ministrul economiei, comerțului și al relațiilor cu mediul de afaceri, Costin Borc în cadrul conferinței la nivel înalt “Digitalizarea – Viitorul Europei”, la Bibilioteca Central Unviersitară Carol I.Costin Borc

Împreună cu Ministerul Educației și cu Ministerul Muncii suntem pe cale să venim cu un pachet de măsuri foarte curând care vor ajuta întreprinderile să își creeze acele școli profesionale de care au nevoie pentru a-și forma personalul capabil să lucreze în industria digitalizată, dar în același timp, să îi formeze și pe cei care ar pute să rămână în urmă din punct de vedere profesional din cauza digitalizării”, a susținut Costin Borc.

Acesta a amintit și de “pregătirea profesională, de  necesitatea specialiștilor în IT, dar și de imporanța științelor economiei și matematicii în învățământul românesc  pentru pregătirea lor, fără a uita de formarea profesională, deoarece digitalizarea nu înseamnă doar vârf, ci și să îi ajuți pe cei car ar putea să rămână în urmă să se reorienteze profesional și să fie capabili să își găsească slujbe mai departe“.

Ministrul economiei a tras un semnal de alarmă privind situația star-up-urilor, menționând că este un lucru care trezește îngrijorătoare. “Un lucru care ne îngrijorează este că se creează aceste start-up-uri, ajung la un nivel  de dezvoltare, după care zboară peste ocean” a menționat Borc.

Din punctul său de vedere, este nevoie de crearea unor clustere de inovații care să împiedice aceste firme să adopte calea amintită mai sus.

Citiți și: 

Comisarul european Gunther Oettinger: România are în domeniul digital un potențial foarte mare. Vă invit să fiți alături de noi pe acest drum al digitalizării

.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

BUSINESS

Klaus Iohannis îi încurajează pe investitorii francezi să vină în România: Țara noastră se află, alături de Franța, în topul creșterii economice estimate în UE

Published

on

© Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis a afirmat joi că prognozele arată că, pentru România, anul 2021 oferă semnale dintre cele mai încurajatoare, arătând că ţara noastră se află, alături de Franţa, în topul creşterii economice estimate în Uniunea Europeană.

Șeful statului a adresat un mesaj prezentat de consilierul prezidenţial Cosmin Marinescu în deschiderea Forumului Economic Franco-Român, organizat de Camera Franceză de Comerţ şi Industrie în România şi de Camera de Comerţ şi Industrie a României.

“Anul 2020 a fost pentru întreaga planetă anul pandemiei de COVID-19, o perioadă în care economiile tuturor statelor au experimentat o criză fără precedent. Deşi cauzele crizei au fost sanitare, nu economice, în fapt, această criză a presupus noi provocări, a subliniat nevoia de stabilitate la nivel global şi a accentuat importanţa rezilienţei sistemelor publice şi a economiei. În prezent, pe fondul rezultatelor campaniilor ample de vaccinare, demarate la începutul anului 2021 la nivel european şi naţional, vedem că pandemia se atenuează şi viaţa socio-economică îşi reia treptat cursul. Prognozele arată că multe state membre vor reuşi să atingă, până la sfârşitul acestui an, nivelul PIB-ului de dinaintea pandemiei. Pentru România, 2021 oferă semnale dintre cele mai încurajatoare, ţara noastră aflându-se, alături de Franţa, în topul creşterii economice estimate în Uniunea Europeană”, a spus președintele.

Şeful statului a subliniat că pandemia a pus o “uriaşă presiune pe bugetele publice, prin cheltuieli extraordinare şi măsuri de sprijin pentru mediul privat” şi că “în gestionarea acestor efecte, la acest moment, redevin primordiale responsabilitatea şi perseverenţa în efortul de consolidare fiscală şi de revenire la sustenabilitate”.

“Ne aflăm astăzi într-un punct de cotitură pentru viitorul nostru economic. Un proverb francez spune că “Nu are rost să alergi, trebuie să pleci la timp”. Pentru România, acel timp este anul acesta, când începem reconstrucţia pe baze solide, prin reforme şi investiţii consistente. Vrem ca România să exploateze pe deplin oportunităţile la care avem acces, prin valorificarea unui volum de fonduri europene fără precedent. Implicarea în diverse formate de cooperare şi atragerea de noi investiţii străine, corelate cu o viitoare strategie naţională de creştere a exporturilor, sunt doar câteva exemple ale modului în care statul poate sprijini în continuare mediul de afaceri”, a punctat Iohannis.

Şeful statului a menționat că Franţa a fost întotdeauna un partener privilegiat al României în plan european şi global, indicând că dimensiunea economică a Parteneriatului strategic cu această ţară trebuie dezvoltată cât mai consistent, atât în plan bilateral, cât şi în ceea ce priveşte cooperarea la nivel european, în dosare importante pentru viitorul Uniunii.

El a evocat domenii de cooperare precum energia, industria aeronautică şi cea de apărare, dar şi agricultura, industriile inteligente, cercetarea şi inovarea.

Totodată, președintele le-a transmis oamenilor de afaceri că business-urile acestora pot deveni mai competitive pe plan regional prin dezvoltarea sau relocarea de investiţii în România, prin integrarea noilor tehnologii şi prin inovare.

“Economia României beneficiază de avantajele unui mediu de afaceri atractiv şi competitiv în plan fiscal, cu forţă de muncă bine pregătită. Lecţiile generate de pandemie vor contribui, cu siguranţă, la modul în care va arăta Europa de mâine, însă nu doar acestea trebuie să prefigureze economia viitorului. Ca parte a familiei europene, avem priorităţi comune, care pot fi atinse prin reforme sustenabile şi investiţii inteligente: mai mult, mai bine, mai orientat spre viitor. Dacă 2020 a fost anul pandemiei, sunt convins că 2021 va fi anul recuperării şi al rezilienţei”, a conchis Iohannis. 

Continue Reading

BUSINESS

BNR: Investițiile străine directe au scăzut cu 16,23% în primele două luni ale lui 2021 de la 690 de milioane de euro la 578 de milioane de euro

Published

on

© European Parliament

Investiţiile străine directe au scăzut cu 16,23% în primele două luni ale acestui an, la 578 milioane de euro, comparativ cu 690 milioane de euro în perioada similară din 2020, conform datelor Băncii Naţionale a României.

“Investiţiile directe ale nerezidenţilor în România au însumat 578 milioane euro (comparativ cu 690 milioane euro în perioada ianuarie – februarie 2020), din care participaţiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au însumat valoarea netă de 823 milioane euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă negativă de 245 milioane euro”, se menţionează într-un comunicat al BNR, informează Agerpres.

Numărul firmelor cu capital străin nou înfiinţate în România a scăzut, în primele două luni din 2021, cu 10%, comparativ cu perioada similară din 2020, la 803 unităţi, conform datelor centralizate de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (ONRC).

Cele 803 de societăţi noi aveau un capital social subscris în sumă totală de 10,94 milioane de dolari, de 6,5 ori mai mare faţă de cel al firmelor înmatriculate în ianuarie-februarie 2020, de 1,68 milioane dolari.

În funcţie de domenii, cele mai multe firme înmatriculate în februarie 2021 au fost înregistrate în comerţul cu ridicata şi amănuntul, repararea auto şi moto (31,6% din total), în activităţi profesionale, administrative, ştiinţifice şi tehnice (19,54%) şi transport, depozitare şi comunicaţii (18,3%).

La finele lunii februarie 2021, în România existau 231.779 de societăţi cu participare străină la capitalul social. Valoarea capitalului subscris se situa la 64,941 miliarde de dolari.

Cel mai mare număr de societăţi cu participare străină era cu investitori din Italia, respectiv 49.749 (capital subscris de 3,86 miliarde de dolari), dar cea mai mare valoare a capitalului social aparţine firmelor olandeze, respectiv 13,153 miliarde de dolari, în 5.543 de firme.

Citiți și Raport privind investițiile străine directe: Este nevoie de o prezență mai intensă a României pe piețele internaționale, prin agențiile guvernamentale de atragere a investițiilor și promovare a exporturilor

Un “raport privind Investițiile Străine Directe în România“, întocmit în septembrie 2020 de Consiliul Investitorilor Străini (FIC), indică faptul că ar fi oportună o prezență mai intensă a României pe piețele internaționale, cu precădere în această perioadă, prin agențiile guvernamentale de atragere a investițiilor și promovare a exporturilor.

Cu o atitudine proactivă, acestea ar putea coordona contacte cu potențiali investitori, facilitând relația cu administrațiile locale în implementarea proiectelor de investiții.

Raportul relevă, în egală măsură, că România a beneficiat de 0,45% din fluxurile totale de investiții străine directe (ISD) la nivel global, adică 81,12 miliarde de euro în anul 2018.

Din volumul total de investiții străine directe aferent industriilor high-tech și serviciilor intensive în cunoaștere din regiune, România a atras doar 5%.

În schimb, 52% din stocuri au fost direcționate către Ungaria, 18% către Polonia și 14% către Cehia, specializarea regională acționând astfel în defavoarea României.

Carențele de competitivitate ale României sunt reflectate și la nivelul indicelui regional al competitivității. Niciuna din cele 8 regiuni de dezvoltare din România nu se ridică la nivelul mediu de performanță al Uniunii Europeane (UE), incluzând regiunea București-Ilfov.

Continue Reading

BUSINESS

Președintele CCIR: Exporturile României către Japonia au crescut cu 62% după intrarea în vigoare a Acordului de Parteneriat Economic UE – Japonia

Published

on

© ccir.ro

Exporturile României către Japonia au crescut cu 62% după intrarea în vigoare a Acordului de Parteneriat Economic UE – Japonia, a afirmat joi președintele Camerei de Comerț și Industrie a României (CCIR), Mihai Daraban.

Șeful CCIR a avut joi o întrevedere cu Keisuke Mizuno, prilejuită de încheierea mandatului oficialului nipon ca director general al Japan External Trade Organization (JETRO) România, iar în cadrul aceleiași întâlniri, a fost prezentat noul director general al JETRO România, Shigeyo Nishizawa, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

CCIR și JETRO România au dezvoltat, în ultimii cinci ani, o relație interinstituțională foarte activa, concretizată printr-o serie de evenimente comune, precum: edițiile din 2017 și 2020 a „Parts & Components Procurement Exhibition”, misiunile economice japoneze în România din 2018 și misiunea economică organizată de CCIR la Tokyo și Osaka, în noiembrie 2019.

„Japonia este un partner economic esențial pentru România, fiind una dintre puținele state G20 care nu este membră a Uniunii Europene cu care am reușit să avem o balanță comercială excedentară. Astfel, ca urmare a intrării în vigoare, de la 1 februarie 2019, a Acordului de Parteneriat Economic Uniunea Europeană – Japonia (EPA), exporturile României au crescut cu 62% la nivelul lunii noiembrie 2020, raportat la perioada similară din 2019. Un exemplu elocvent, în sensul relațiilor economice foarte bune dintre cele două state, îl reprezintă recenta înființare a unei sucursale japoneze pentru operatiuni de logistică în Portul Constanța, precum și faptul că  terminalul de containere din același port a fost construit pe baza finanțării primite de la Banca Japoniei”, a precizat președintele CCIR, Mihai Daraban.

La finalul mandatului, Keisuke Mizuno a apreciat în mod deosebit parteneriatul cu CCIR, desfășurat timp de peste cinci ani, subliniind profesionalismul, seriozitatea și implicarea instituției în promovarea intereselor mediului de afaceri din România.

Totodată, noul director general JETRO România, Shigeyo Nishizawa a asigurat partea română că va acționa intens pentru o dezvoltare continuă a relațiilor comerciale dintre cele două state, valorificând poziţia CCIR de reprezentant de vârf al comunităţii de business din ţara noastră, conchide sursa citată.

Bucureștiul și Tokyo sunt în negocieri avansate pentru lansarea, anul acesta, a documentului fondator al Parteneriatului Strategic dintre România și Japonia, marcând astfel și centenarul relațiilor diplomatice.

Acordul de parteneriat economic UE-Japonia, care a împlinit doi ani de la intrarea în vigoare la 1 februarie, este unul dintre cele mai importante acorduri ale Uniunii Europene. Împreună, UE și Japonia reprezintă un sfert din PIB-ul mondial, iar comerțul bilateral atinge aproximativ 170 miliarde de euro pe an. 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Dragoș Pîslaru1 hour ago

Dragoș Pîslaru: Conferința privind Viitorul Europei, prima șansă pentru România de a contribui în mod direct la setarea priorităților UE

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

Politica agricolă comună: Comisia Europeană adoptă măsuri prin care fermierii pot să primească plăți în avans mai mari

COMISIA EUROPEANA3 hours ago

Incendiile de pădure: UE ajută Italia, Grecia, Albania și Macedonia de Nord să lupte împotriva incendiilor devastatoare

COMISIA EUROPEANA3 hours ago

Raport al Comisiei Europene: Țările din Balcanii de Vest și cele din Parteneriatul Estic îndeplinesc în continuare cerințele pentru a beneficia de un regim de călătorii fără viză

ROMÂNIA3 hours ago

Mercer Street: România continuă demersurile diplomatice la ONU pentru condamnarea internațională a atacului Iranului

CONSILIUL EUROPEAN4 hours ago

Charles Michel, la un an de la explozia din Beirut: UE continuă să sprijine Libanul. Este nevoie urgent de reforme pentru o ieșire sustenabilă din criză

Marian-Jean Marinescu4 hours ago

Marian-Jean Marinescu apreciază că pachetul ”Fit for 55” conține ”propuneri foarte complicate”: Nu cuprinde alternative în afara energiei electrice

Dan Nica5 hours ago

Liderul delegației PSD din PE, Dan Nica: Trei state au primit deja bani din fondul european de relansare, iar în România nu mai auzim nimic de PNRR 

ROMÂNIA5 hours ago

Klaus Iohannis: Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă nu este unul perfect, dar este rezonabil şi va fi aprobat

ROMÂNIA5 hours ago

Eurostat: România, printre statele membre UE cu cea mai mare creștere a vânzărilor cu amănuntul în luna iunie

ROMÂNIA2 days ago

Primele 5000 de cărți electronice de identitate vor fi emise de MAI în cadrul unui proiect-pilot din Cluj-Napoca

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Comisarul european Janez Lenarcic îi răspunde premierului sloven, care l-a acuzat că acționează împotriva intereselor țării sale: Prejudiciile sunt provocate de cei care subminează statul de drept

INTERNAȚIONAL2 weeks ago

Emmanuel Macron, aflat la Tokyo pentru Jocurile Olimpice, a discutat cu premierul japonez despre lupta împotriva schimbărilor climatice și despre o regiune ”indo-pacifică liberă”

REPUBLICA MOLDOVA2 weeks ago

Republica Moldova: Bogdan Aurescu a anunțat un nou sprijin de 300.000 euro pentru societatea civilă și presa independentă

REPUBLICA MOLDOVA2 weeks ago

Vizita lui Bogdan Aurescu la Chișinău: România va fi mereu alături de Maia Sandu. R. Moldova poate deveni un model de orientare pro-europeană în vecinătatea estică a UE

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu apreciază că viteza cu care România va face tranziția la o economie verde va fi diferită de cea a altor țări UE: Partenerii europeni trebuie să ne sprijine mai mult

IMAGINEA ZILEI2 weeks ago

IMAGINEA ZILEI Militari ai Forțelor Aeriene SUA ajută localnicii afectați de inundațiile devastatoare din Germania

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Se vor construi trei centre de mari arși la București, Timișoara și Târgu Mureș. Finanțarea se va face printr-un program cu Banca Mondială

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Recunoștință și respect față de militarii români care au participat la acțiunile din Afganistan. Sunt eroi ai României

ROMÂNIA2 weeks ago

România: CE constată o îmbunătățire a cadrului general privind situația statului de drept în 2021, dar subliniază necesitatea desființării SIIJ și modificarea codurilor penale

Team2Share

Trending