Portughezii l-au reales preşedinte pe conservatorul Marcelo Rebelo de Sousa (PPE), duminică, 24 ianuarie 2021, după un scrutin desfăşurat în plină pandemie şi marcat de creşterea sprijinului electoral pentru extrema dreaptă, informează Agerpres.

Președintele Marcelo Rebelo de Sousa, susținut de Partidul Social-Democrat care face parte din familia politică europeană de centru-dreapta PPE, a câștigat 60,7% din voturi, conform rezultatelor parţiale. Actualul şef al statului este un fost profesor de drept în vârstă de 72 de ani, care a devenit cunoscut în calitate de comentator politic de televiziune.

Cu 13% din voturi, fosta europarlamentară socialistă Ana Gomes s-a clasat pe locul al doilea, înaintea candidatului de extremă dreapta Andre Ventura, care a câştigat 11,9% din voturi. Rata absenteismului a fost de 60,6%, un nivel istoric pentru alegerile prezidenţiale începând din 1974, când s-a instaurat democraţia în Portugalia.

Alegerile de duminică au avut loc în circumstanțe extraordinare, la mai puțin de două săptămâni după ce guvernul portughez a impus măsuri de izolare, întrucât un nou val de COVID-19 a amenințat că va copleși spitalele.

În discursul său de după victorie, Marcelo Rebelo de Sousa a promis că va face o prioritate din lupta împotriva pandemiei şi a mulţumit alegătorilor pentru „încrederea reînnoită în condiţii mult mai dificile” decât în urmă cu cinci ani, când a câştigat primul mandat.

Victoria lui Marcelo Rebelo de Sousa a fost salutată la nivel european de președinții Comisiei Europene și Consiliului European.

Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, l-a felicitat pe Marcelo Rebelo de Sousa printr-o postare pe contul său de Twitter.

„Felicitări, Marcelo Rebelo de Sousa. Vă felicit pentru realegerea dvs. ca președinte al Portugaliei. Aștept cu nerăbdare să ne continuăm cooperarea în timpul și după președinția portugheză a Uniunii Europene”, a spus ea.

De asemenea, președintele Portugaliei a primit felicitări și din partea lui Charles Michel, președintele Consiliului European.

Acesta a declarat pe contul său de Twitter: „Felicitări din toată inima lui Marcelo Rebelo de Sousa pentru realegerea sa ca președinte al Portugaliei. Sunt sigur că mandatul său de președinte, împreună cu președinția portugheză a Consiliului UE, vor contribui la o redresare digitală și ecologică corectă. Felicitări!”.

Citiți și Premierul Portugaliei, discurs în plenul PE: Redresarea economică și socială a Europei, primul obiectiv al președinției portugheze la Consiliul UE

Portugalia asigură președinția Consiliului UE în primele șase luni ale anului, de la 1 ianuarie până la 30 iunie 2021, mandatul fiind coordonat de guvernul condus de premierul social-democrat Antonio Costa. Președinția portugheză a Consiliului UE se va axa pe depășirea pandemiei de COVID-19 la nivelul UE și va promova imaginea unei Uniuni Europene inovatoare, orientate spre viitor și bazate pe valori comune precum solidaritate, convergență și coeziune. În acest scop, Portugalia se angajează să acționeze în mod pozitiv pentru a promova cooperarea și pentru a obține rezultate tangibile în ceea ce privește redresarea economică, dorind să conducă Uniunea Europeană pe drumul ieșirii din criză.

Material realizat de Andreea Radu, stagiar CaleaEuropeană.ro.

Eurodeputatul Daniel Buda (PNL, PPE), prezent în această săptămână la Bruxelles, și-a prezentat într-un mesaj pe pagina de Facebook agenda pentru următoarele zile. Strategia „De la fermă la consumator”, dar și schimburi de opinii cu Comisarul Wojciechowski și reprezentanții președinției portugheze a Consiliului UE, evenimente pe agenda comisiilor din Parlamentul European.

„Săptămâna aceasta, voi fi prezent la Parlamentul European de la Bruxelles, unde voi participa la reuniunile Comisiei de Agricultură și Dezvoltare Rurală, al cărei vicepreședinte sunt, la ședințele Comisiei pentru Afaceri Juridice din Parlamentul European, dar și la reuniunile Grupului PPE”, a transmis Daniel Buda.

În cadrul reuniunilor AGRI, va fi organizată dezbatere pe marginea strategiei „De la fermă la consumator” pentru un sistem alimentar echitabil, sănătos și ecologic. De asemenea, vor avea loc schimburi de opinii cu dna Maria do Céu Antunes, ministra agriculturii, silviculturii și dezvoltării rurale, privind prioritățile Președinției portugheze a Consiliului Uniunii Europene în domeniul agriculturii, dar și cu domnul Janusz Wojciechowski, Comisar European responsabil de agricultură, privind studiul referitor la impactul cumulat al acordurilor comerciale asupra agriculturii UE – actualizare pe 2021. Nu în ultimul rând, se vor examina și supune la vot amendamentele la proiectul de aviz privind Politica de coeziune și strategiile de mediu de la nivel regional în lupta împotriva schimbărilor climatice.

De asemenea, în cadrul Comisiei JURI, se vor supune la vot următoarele proiecte de raport: Strategia europeană pentru date, Descărcare de gestiune 2019: Bugetul General al UE, Decizia privind încheierea, în numele Uniunii, a Acordului comercial și de cooperare dintre Uniunea Europeană și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice, pe de o parte, și Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, pe de altă parte, și a Acordului dintre Uniunea Europeană și Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord privind procedurile de securitate pentru schimbul de informații clasificate și protecția acestora. De asemenea, va avea loc un schimb de opinii cu Ministrul Justiției din Portugalia, doamna Francisca Van Dunem.

Daniel Buda anunță că va reda discuţiile şi dezbaterile care vor avea loc în cadrul şedinţelor la care va participa însă până atunci, „dacă aveţi întrebări sau nelămuriri, vă stau la dispoziţie pentru a vă răspunde”, a mai scris deputatul european în mesajul postat pe Facebook.

Energiile regenerabile au fost anul trecut, pentru prima dată în istorie, principala sursă de producție de electricitate în Europa, anunță Bloomberg, citat de Agerpres.

Anul trecut poate fi caracterizat ca fiind un an al restricțiilor impuse pe fondul pandemiei de COVID-19. Acestea au afectat cererea de energie pe continent, însă cea mai importantă scădere s-a înregistrat în cazul energiei produse de combustibili fosili, care este cea mai scumpă. Acest lucru a determinat ca resursele regenerabile să ocupe cea mai mare pondere în producția de electricitate a Uniunii Europene, o chestiune care va continua să capete amploare pe măsură ce UE se îndreaptă spre atingerea obiectivelor climatice.

Potrivit datelor publicate săptămâna trecută de organizaţiile Ember şi Agora Energiewende, regenerabilele au produs 38% din electricitatea din UE în 2020, în creştere faţă de 34% în 2019, potrivit Reuters.

Această creştere a fost suficientă pentru a devansa, pentru prima dată, electricitatea produsă din combustibili fosili, care anul trecut a căzut la 37%.

Datele arată că producţia de electricitate realizată de centralele eoliene şi fotovoltaice a crescut cu aproape 10% comparativ cu 2019.

În schimb, producţia de electricitate pe bază de cărbune a scăzut cu 20%, fiind la aproape jumătate faţă de nivelul la care era în urmă cu cinci ani.

Producţia de electricitate pe bază de gaze naturale a scăzut şi ea, cu 4%, dar este în continuare cu aproximativ 12% peste media din ultimii 10 ani.

Tranziția de la cărbune a redus ”intensitatea carbonului” cu 29% în ultimii cinci ani. Acest proces ar putea să se accelereze pe măsură ce Uniunea Europeană își va extinde efortutile de decarbonizare și înlocuiește gazele cu energie regenerabilă.

În studiu, România este încadrată în categoria statelor care nu fructifică suficient potențialul pentru energie solară și eoliană, înregistrând creștere insesizabile la acest capitol din 2015 până în prezent.

Comisia Europeană a lansat Pactul ecologic european în luna decembrie a anului 2019, un plan de transformare a UE într-o societate echitabilă, sănătoasă, durabilă și prosperă și de refacere a modului în care interacționează cu natura. 

La un an distanță, la 9 decembrie 2020, Comisia Europeană a lansat Pactul climatic european, o inițiativă la nivelul UE prin care cetățenii, comunitățile și organizațiile sunt invitate să participe la acțiunile în domeniul climei și să construiască o Europă mai ecologică.

Ca parte componentă a Pactului ecologic european, Pactul climatic oferă tuturor un spațiu pentru a face schimb de informații în legătură cu criza climatică, a dezbate pe această temă și a acționa, precum și pentru a face parte dintr-o mișcare europeană pentru climă, în continuă expansiune.