Întreaga Europă urmărește ce se petrece în Ungaria în contextul măsurilor politice autoritare ale țării cu privire la combaterea coronavirusului, a declarat marți pentru DPA, citat de Agerpres, vicepreședintele Comisiei Europene pentru valori și transparență, Vera Jourova.
Jourova, comisar european pentru justiţie în fosta Comisie Europeană condusă de luxemburghezul Jean-Claude Juncker, şi-a exprimat preocuparea faţă de legea asupra stării de urgenţă, calificând drept problematice în special absenţa unui termen pentru capacitatea executivului de a guverna prin ordonanţe de urgenţă şi incriminarea dezinformării.
Autorităţile UE analizează în prezent legea ungară privind situaţia de urgenţă şi vor urmări îndeaproape modul în care aceasta este pusă în aplicare.
”Aceasta nu a venit din senin”, a spus Jourova, care supervizează respectarea normelor statului de drept, referindu-se la acţiuni ale guvernului ungar din ultimii ani. ”Există o istorie”, a completat aceasta.
Solicitatea celor 13 lideri, înaintată printr-o scrisoare comună, venea la scurt timp după ce Parlamentul de la Budapesta a votat cu 137 de voturi pentru și 53 împotrivă în favoarea unei legi în urma căreia executivul condus de prim-ministrul Viktor Orban va putea guverna prin ordonanțe de urgență pe o perioadă nedeterminată, gest primit cu îngrijorare de Comisia Europeană și Parlamentul European.
Astfel, partidului Fidesz i s-a retras dreptul de a vota în cadrul întâlnirilor organizate de popularii europeni, formațiunea în fruntea căreia se află Viktor Orban pierzând în același timp dreptul de a propune candidați pentru anumite posturi în cadrul PPE.
Scrisoarea, inițiată de Partidul Moderat din Suedia, nu a fost semnată de către liderii unora dintre cele mai mari partide naționale membre PPE, cum ar fi creștin-democrații din Germania (CDU), Les Républicains din Franța sau Partidul Popular din Spania.
Noile dispoziţii îi vor permite premierului ungar să prelungească pe termen nedeterminat starea de urgenţă în vigoare de la 11 martie, fără a mai cere aprobarea parlamentului. În cadrul acestui regim, guvernul poate ”suspenda utilizarea anumitor legi prin decret, se poate eschiva de dispoziţii statutare şi poate introduce alte măsuri extraordinare”, prin ordonanţe guvernamentale, cu scopul de a garanta ”sănătatea, securitatea personală şi materială a cetăţenilor, precum şi economia”.
Un semnal de alarmă a venit și din partea Parlamentului European, președintele David Sassoli solicitând Comisiei Europene să evalueze dacă noile legi introduse în Ungaria respectă prevederile articolului 2 din Tratatul Uniunii Europene.
Îngrijorări au manifestat și Germania, Franța, Belgia și alte zece țări UE care, într-o reacție ce viza indirect decizia de luni a Parlamentului de la Budapesta, au precizat că există ”riscul încălcării principiilor statului de drept, democrației și drepturilor fundamentale care decurg din adoptarea anumitor măsuri de urgență”, semnalând că ”măsurile de urgență ar trebui să fie limitate la ceea ce este strict necesar, proporționale și temporare”.
Ungaria este statul împotriva căruia Parlamentul European a votat la 12 septembrie 2018 raportul Sargentini, activând astfel Articolul 7 din Tratatul Uniunii Europene, ca urmare a deciziilor adoptate de premierul Viktor Orban ce au intrat în conflict cu princiiple democratice și statul de drept, piloni pe care s-a construit ”visul european” numit Uniunea Europeană.
