Connect with us

U.E.

COVID-19: Comisia Europeană, abordare coordonată la nivelul UE privind facilitarea liberei circulații a transportatorilor și lucrătorilor din sectorul sanitar

Published

on

© European Parliament

Luni, 30 martie, Comisia Europeană, a emis noi orientări practice pentru a se asigura că lucrătorii mobili din UE, în special cei care exercită ocupații critice în lupta împotriva pandemiei provocate de coronavirus, pot ajunge la serviciu. Sunt incluși aici, printre alții, lucrătorii din sectorul sănătății și din sectorul alimentar, precum și din alte servicii esențiale cum ar fi cele de îngrijire a copiilor și a persoanelor în vârstă, ca și personalul critic pentru serviciile de utilități publice, potrivit unui comunicat remis caleaeuropeana.ro.

Pandemia provocată de coronavirus a dus la introducerea unor măsuri fără precedent în statele membre ale UE, inclusiv reintroducerea controalelor la frontierele interne.

Lucrătorii frontalieri, lucrătorii detașați și lucrătorii sezonieri locuiesc într-o țară a UE, dar lucrează în alta. Mulți dintre ei au o importanță crucială pentru statul membru gazdă, de exemplu pentru sistemul de sănătate, pentru furnizarea altor servicii esențiale, inclusiv instalarea și întreținerea echipamentelor și a infrastructurilor medicale, sau pentru asigurarea aprovizionării cu bunuri de primă necesitate. Este esențial așadar să existe o abordare coordonată la nivelul Uniunii Europene.

Orientările publicate astăzi identifică o serie de lucrători care exercită ocupații critice și care se consideră că este vital să continue să circule liber în UE. Lista inclusă în aceste orientări nu este exhaustivă. Printre exemple se numără specialiștii din domeniul sănătății, lucrătorii din sectorul de îngrijire a copiilor și a persoanelor în vârstă, oamenii de știință din sectoarele conexe celui al sănătății, persoanele de care este nevoie pentru a instala dispozitive medicale vitale, pompierii și polițiștii, lucrătorii din transporturi, precum și persoanele care lucrează în sectorul alimentar. Comisia îndeamnă statele membre să instituie proceduri specifice rapide și neîmpovărătoare pentru a asigura o trecere ușoară a frontierei de către acești lucrători frontalieri, inclusiv controale medicale proporționale.

Pe lângă referirile la aceste categorii specifice de lucrători, orientările precizează de asemenea că statele membre ar trebui să le permită în general lucrătorilor frontalieri să continue să treacă frontiera dacă încă mai este permisă munca în sectorul în care activează aceștia în statul membru gazdă. Statele membre trebuie să-i trateze pe lucrătorii frontalieri la fel ca pe lucrătorii naționali.

În privința lucrătorilor sezonieri, în special din sectorul agricol, se solicită statelor membre să facă schimb de informații cu privire la diferitele nevoi ale acestora la nivel tehnic și să stabilească proceduri specifice pentru a asigura o trecere ușoară a frontierei de către acești lucrători, în scopul de a răspunde deficitelor de forță de muncă rezultate în urma crizei. Lucrătorii sezonieri din agricultură îndeplinesc, în anumite situații, funcții critice de recoltare, de plantare și de îngrijire. Într-o astfel de situație, statele membre trebuie să le trateze pe aceste persoane ca pe niște lucrători critici și să le comunice angajatorilor necesitatea de a furniza protecție adecvată în materie de securitate și sănătate.

Aceste orientări completează Orientările privind măsurile de gestionare a frontierelor în vederea protejării sănătății și a asigurării disponibilității mărfurilor și serviciilor esențiale, recent adoptate, precum și Liniile directoare privind punerea în aplicare a restricției temporare a călătoriilor neesențiale către UE, prezentate de asemenea astăzi.

Comisia va continua să identifice, împreună cu statele membre, bunele practici care pot fi extinse în toate statele membre, pentru ca lucrătorii să își exercite ocupațiile esențiale fără a fi împiedicați de obstacole nejustificate.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

Daniel Buda

Comisia Europeană, răspuns la întrebarea eurodeputatului Daniel Buda privind combaterea sărăciei extreme: Mecanismul de redresare și reziliență va promova coeziunea socială a UE

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Eurodeputatul Daniel Buda (PNL, PPE) i-a adesat o întrebare comisarului european pentru locuri de muncă și drepturi sociale, Nicolas Schmit, prin intermediul căreia i-a solicitat acestuia să-i comunice instrumentele de care dispune Comisia Europeană în vederea combaterii sărăciei extreme din Uniunea Europeană.

Oficialul Executivului european i-a transmis astfel europarlamentarului român că ”obiectivul general al Mecanismului de redresare și reziliență este, printre altele, de a promova coeziune socială a Uniunii Europene prin sprijinirea statelor membre să iasă mai puternice din criza actuală și să asigure reziliența socială”.

”Înainte de declanșarea crizei provocate de pandemia de COVID-19, sărăcia era în continuă scădere în UE, cunoscând un declin important al ratei deprivării materiale severe. Pandemia de COVID-19 riscă să inverseze aceste progrese, deși simulările arată că creșterea poate fi limitată la măsurile adoptate. Acestea includ cele 100 de miliarde EUR din noul instrument SURE (Sprijin pentru atenuarea riscurilor de șomaj într-o situație de urgență) și mobilizarea fondurilor UE existente prin intermediul pachetelor CRII și CRII+”, a explicat Schmit în răspunsul furnizat în urma interpelării depuse de Daniel Buda.

Comisarul european pentru locuri de muncă și drepturi sociale a subliniat că ”strategia anuală pentru 2021 privind creșterea durabilă a evidențiat faptul că echitatea rămâne unul dintre cele patru principii care ghidează redresarea”.

”Obiectivul general al Mecanismului de redresare și reziliență este, printre altele, de a promova coeziunea socială a Uniunii prin sprijinirea statelor membre să iasă mai puternice din criza actuală și să asigure reziliența socială. Planurile naționale de redresare sunt menite să atenueze impactul social și economic al crizei. Aceste resurse se vor adăuga fondurilor politicii de coeziune. Mai mult, REACT-EU asigură resurse suplimentare pentru politica de coeziune și programul pentru persoanele cele mai defavorizate în 2021 și 2022. Fondul social european Plus (FSE+), dedicat ocupării forței de muncă, educației și politicilor sociale prevede că statele membre alocă cel puțin 25 % din resursele lor provenind din FSE + incluziunilor sociale, inclusiv 5 % pentru combaterea sărăciei în rândul copiilor și 3 % suplimentar pentru persoanele cele mai defavorizate”, i-a transmis Nicolas Schmit europarlamentarului român. 

Interprelarea lui Daniel Buda apare în contextul în care Banca Mondială semnalează că această criză sanitară provocată de COVID-19 ar putea arunca în sărăcie extremă până la 100 de milioane de persoane și vor trăi cu mai puțin de 2 dolari pe zi ca urmare a efectelor economice provocate de COVID-19.

Mecanismul de redresare și reziliență reprezintă elementul central al Instrumentului NextGenerationEU, cu împrumuturi și granturi în valoare de 672,5 miliarde de euro disponibile pentru sprijinirea reformelor și a investițiilor întreprinse de țările UE. Scopul este de a atenua impactul economic și social al pandemiei de COVID-19 și de a face ca economiile și societățile europene să devină mai durabile, mai reziliente și mai bine pregătite pentru provocările și oportunitățile oferite de tranziția către o economie verde și de tranziția digitală

România va putea beneficia de aproape 30 de miliarde de euro din cele 672,5 miliarde de euro ale Mecanismului de redresare și reziliență prin Planul Național de Redresare și Rezilientă care este grupat pe 30 de componente care acoperă toți cei 6 piloni ai acestui mecanism, așa cum a fost el adoptat de instituțiile europene: 1. Tranziţie verde; 2. Transformare digitală; 3. Creştere inteligentă, sustenabilă şi favorabilă incluziunii, inclusiv coeziune economică, locuri de muncă, productivitate, competitivitate, cercetare, dezvoltare şi inovare, precum şi o piaţă internă funcţională, cu întreprinderi mici şi mijlocii (IMM-uri) puternice; 4. Coeziune socială şi teritorială; 5. Sănătate, precum şi rezilienţă economică, socială şi instituţională, în scopul, printre altele, al creşterii nivelului de pregătire pentru situaţii de criză şi a capacităţii de reacţie la criză; 6. Politici pentru generaţia următoare, copii şi tineret, cum ar fi educaţia şi competenţele. 

Continue Reading

Dragoș Pîslaru

Dragoș Pîslaru: România, lăudată de PE pentru consultările publice privind elaborarea Planului Național de Redresare și Reziliență

Published

on

© Photo Collage (Image source: European Parliament & Renew Europe)

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru (PLUS, Renew Europe), co-negociator privind Mecanismul de Redresare și Reziliență și membru în echipa de supraveghere a Parlamentului European privind implementarea acestui instrument, a transmis că România a fost lăudată pentru consultările publice organizate în vederea elaborării Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), în timp ce a reieșit că alte 13 state membre nu au dialogat cu partenerii sociali.

Dragoș Pîslaru a transmis acest mesaj în contextul în care mai sunt două săptămâni până când statele membre ale UE trebuie să trimită Comisiei Europene planurile naționale de redresare și reziliență, adică acele documente strategice care le vor oferi acces la 672,5 miliarde de euro pentru reforme și investiții. De asemenea, Parlamentul European va primi de la Comisie planurile de îndată ce vor fi disponibile.

Mai sunt două săptămâni până când statele membre ale UE trebuie să trimită Comisiei Europene planurile naționale de…

Posted by Dragoș Pîslaru on Monday, 19 April 2021

 

Fac parte din grupul Parlamentului European de monitorizare a Mecanismului de Redresare și Reziliență, una dintre victoriile obținute în negocierile cu Consiliul UE și cu Comisia Europeană. M-am interesat în ultimele luni și cu precădere în această săptămână de stadiul de redactare al planurilor. Am vorbit cu zeci de organizații de tineret, cu autorități locale și regionale, parteneri sociali, cu companii. Iar zilele trecute am vorbit cu 40 de organizații și forumuri naționale de tineret. Și mi-a părut rău să văd că nu își văd viitorul atât de luminos pe cât noi l-am imaginat pentru ei în acest mecanism. De ce? Fiindcă guvernele multor state membre nu au invitat absolut deloc la dialog organizațiile de tineret pe durata elaborării planurilor naționale, în ciuda faptului că Parlamentul European a insistat pe faptul că un plan național nu poate niciodată să fie coerent dacă nu există transparență și consultare cu cetățenii, cu organizațiile societății civile, cu autorități locale și regionale. În acest moment am informații că 13 state membre nu au ținut cont de Articolul 18 al Mecanismului de Redresare și Reziliență, care prevede că acestea trebuie să trimită Comisiei Europene un rezumat al consultărilor realizate cu parteneri sociali, organizații ale societății civile, în special organizații de tineret. Ce vor trimite, o foaie goală? România a fost lăudată. 12 dezbateri publice cu 3900 de participanți care au dat naștere la 1700 de propuneri de reforme și investiții. Și m-am bucurat că putem da un exemplu că se poate, că scuzele de lipsă de timp și de resurse nu pot exista atunci când vorbim de măsuri cu impact crucial asupra societății”, a explicat eurodeputatul Renew Europe. 

Dragoș Pîslaru a mai spus că, alături de Dacian Cioloş, Luis Garicano și Valérie Hayer, a înaintat o scrisoare către vicepreședintele Executiv al Comisiei Europene Valdis Dombrovskis și către Comisarul pe Economie Paolo Gentiloni în care le-au prezentat ceea ce au aflat și le-au adresat trei întrebări cu privire la acțiunile întreprinse de Comisia Europeană pentru a se asigura că statele membre consultă actorii naționali; consecințele pentru țările care nu au făcut acest lucru; și la modul în care Comisia Europeană poate asigura PE că societatea civilă și autoritățile locale vor fi implicate cu adevărat în implementarea planurilor. 

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a terminat de transmis Comisiei Europene,weekendul trecut, toate componentele extinse din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Fiecare componentă extinsă a fost trimisă în primul draft, iar unele dintre acestea se află la a doua sau a treia iterație, care includ feedback-ul Comisiei Europene trimise anterior.

Astfel, prima etapă de lucru a fost încheiată prin trimiterea la Bruxelles a primului draft și pentru ultimele 3 componente extinse.

În cazul componentelor mai avansate, precum transporturi și educație, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a transmis versiuni mai avansate, care includ îmbunătățiri lucrate cu ministerele de linie ca urmare a dialogului cu Comisia Europeană.

Toate țările care au prezentat public planuri până în acest moment, au prezentat direcțiile generale sau rezumate ale componentelor.

Rezumatele de componente din PNRR adoptat de Guvern sunt baza de lucru pentru componentele extinse – documente tehnice, pe formatul Comisiei Europene, care cuprind, fiecare, zeci de pagini de documentație, detaliere a investițiilor, etape de progres, estimări ale impactului pe mediu, costuri detaliate și clasificarea investițiilor în funcție de gradul de contribuție la tranziția verde și tranziția digitală.

Ministrul Cristian Ghinea demarează aceste discuții cu Comisia Europeană pe marginea PNRR în urma mandatului primit de la Guvernul României, adoptat săptămâna trecută printr-un memorandum.

Potrivit mențiunilor comisarului european pentru Transporturi, Adina Vălean, România ar putea primi un avans de 13% din totalul fondurilor înainte de luna iunie, dacă analiza de cost asupra fiecărui proiect cuprins în PNRR, efectuată de experții Comisiei, este una pozitivă.

Citiți și: DOCUMENT Guvernul lansează PNRR în dezbatere publică: Propuneri de proiecte de 41 de miliarde de euro pentru planul de redresare prin care României îi revin 30 de miliarde

Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), prin care România va putea beneficia de aproape 30 de miliarde de euro din cele 672,5 miliarde de euro ale Mecanismului de redresare și reziliență, este grupat pe 30 de componente care acoperă toți cei 6 piloni ai acestui mecanism, așa cum a fost el adoptat de instituțiile europene: 1. Tranziţie verde; 2. Transformare digitală; 3. Creştere inteligentă, sustenabilă şi favorabilă incluziunii, inclusiv coeziune economică, locuri de muncă, productivitate, competitivitate, cercetare, dezvoltare şi inovare, precum şi o piaţă internă funcţională, cu întreprinderi mici şi mijlocii (IMM-uri) puternice; 4. Coeziune socială şi teritorială; 5. Sănătate, precum şi rezilienţă economică, socială şi instituţională, în scopul, printre altele, al creşterii nivelului de pregătire pentru situaţii de criză şi a capacităţii de reacţie la criză; 6. Politici pentru generaţia următoare, copii şi tineret, cum ar fi educaţia şi competenţele. 

Citiți și Ministrul Proiectelor Europene, Cristian Ghinea, întâlniri cu „multe ore de discuții” cu echipele tehnice ale Comisiei Europene: Suntem pe drumul cel bun

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisarul european Thierry Breton: Este posibil ca UE să nu prelungească contractul cu AstraZeneca din cauza întârzierilor în livrări

Published

on

© European Union, 2020/ Source: EC - Audiovisual Service

Comisarul european pentru piaţă internă, Thierry Breton, a explicat că este posibil ca Uniunea Europeană să nu prelungească contractul pentru vaccinuri împotiva COVID-19 cu grupul farmaceutic AstraZeneca din cauza întârzierilor în livrări acumulate de la începutul anului, informează Agerpres

„Suntem pragmatici. Prioritatea mea, ca responsabil de vaccinuri este ca aceia cu care facem contracte să livreze exact la momentul prevăzut”, a declarat acesta într-un interviu pentru canalul BFMTV.

„Am comandat 120 de milioane de doze pentru primul trimestru şi 180 de milioane pentru al doilea trimestru. Din nefericire în primul trimestru, AstraZeneca, a livrat doar 30 de milioane, ceea ce a creat probleme pe care toată lumea le-a văzut și livrează doar 70 de milioane în al doilea trimestru”, a punctat el, lăsând să se înţeleagă că respectivul contract, „care se încheie pe 30 iunie” ar putea să nu fie prelungit.

„Nimic nu este definitiv, vom continua să discutăm. Nu dintr-un motiv epidemiologic sau medical. Când privim datele, beneficiile vaccinului AstraZeneca sunt mai importante”, a adăugat Thierry Breton.

Tot în acest sens, ministrul francez al industriei, Agnes Pannier-Runacher, a declarat vineri că probabil UE nu va prelungi contractul cu grupul suedezo-britanic în 2022, după ce Danemarca a devenit miercuri prima ţară europeană care a anunţat renunţarea la acest vaccin.

Reamintim că, după ce Agenția Europeană pentru Medicamente (EMA) a ajuns la concluzia că formarea cheagurilor de sânge trebuie listată ca efect advers „foarte rar” în urma vaccinării cu AstraZeneca, statele membre ale Uniunii Europene au luat măsuri noi și reconfigurează criteriile de vaccinare cu vaccinul dezvoltat de AstraZeneca/Oxford.

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat în această săptămână că Pfizer-BioNTech „s-a dovedit a fi un partener fiabil, care şi-a onorat angajamentele şi s-a arătat reactiv la nevoile noastre”, spre deosebire de AstraZeneca, care a avut mari probleme de livrare.

De asemenea, von der Leyen a anunțat că încep negocierile cu BioNTech-Pfizer pentru un al treilea contract care va prevedea livrarea a 1,8 miliarde de doze suplimentare de vaccin în 2021-2023, iar producția de vaccinuri și toate componentele esențiale vor fi bazate în UE.

Continue Reading

Facebook

Team2Share

Daniel Buda18 mins ago

Comisia Europeană, răspuns la întrebarea eurodeputatului Daniel Buda privind combaterea sărăciei extreme: Mecanismul de redresare și reziliență va promova coeziunea socială a UE

Dragoș Pîslaru29 mins ago

Dragoș Pîslaru: România, lăudată de PE pentru consultările publice privind elaborarea Planului Național de Redresare și Reziliență

COMISIA EUROPEANA30 mins ago

Comisarul european Thierry Breton: Este posibil ca UE să nu prelungească contractul cu AstraZeneca din cauza întârzierilor în livrări

NATO34 mins ago

Generalul-locotenent Dumitru Scarlat și-a încheiat misiunea de reprezentant militar al României la NATO și UE

U.E.1 hour ago

Josep Borrell, privind refacerea economică post-pandemie: UE riscă să rămână ”serios” în urma SUA și a Chinei

SUA1 hour ago

UE și SUA propun un acord de compromis pentru a pune capăt crizei politice din Georgia

Dacian Cioloș16 hours ago

Dacian Cioloș, mesaj pentru Vladimir Putin: Lumea privește. Aveți obligația morală și umanitară să îi acordați asistență medicală lui Aleksei Navalnîi

SUA17 hours ago

UE solicită Rusiei să-i acorde lui Aleksei Navalnîi acces la îngrijiri medicale. SUA avertizează că “vor exista consecințe dacă Navalnîi moare”

CONSILIUL UE18 hours ago

Bogdan Aurescu, înainte de reuniunea miniștrilor de externe din UE: România este preocupată pentru desfășurarea de trupe militare ale Rusiei în Marea Neagră

INTERNAȚIONAL20 hours ago

Papa Francisc, îngrijorat de intensificarea activităților militare din Ucraina: “Sper că putem evita o amplificare a tensiunii”

PARLAMENTUL EUROPEAN3 days ago

Ratificarea acordului comercial între UE și Regatul Unit de către Parlamentul European, tot mai aproape. Comisiile AFET și INTA din PE recomandă aprobarea acestui tratat

COMISIA EUROPEANA6 days ago

Comisia Europeană preconizează că adeverința electronică verde va intra în vigoare la sfârșitul lunii iunie

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI6 days ago

Marian-Jean Marinescu, în dialog cu tânăra generație: Reducerea emisiilor de carbon trebuie făcută într-un mod realist, ținând cont de competitivitatea economică, de locurile de muncă

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Charles Michel explică lipsa sa de reacție cu privire la gafa de protocol din Turcia la adresa șefei Comisiei Europene: Am decis să nu facem o scenă, ci să ne concentrăm pe esența discuțiilor politice

INTERNAȚIONAL2 weeks ago

Președintele american, Joe Biden, cere Congresului să adopte planul de investiții: Este absolut necesar ca SUA să rămână ”prima putere mondială”

ROMÂNIA2 weeks ago

Guvernul mandatează Ministerul Investițiilor să negocieze Planul Național de Redresare și Reziliență la nivelul Comisiei Europene

INTERNAȚIONAL2 weeks ago

UE și Turcia sunt pregătite să-și revitalizeze relațiile în mod constructiv: Cooperarea economică, migrația și mobilitatea, pilonii unei agende „concrete și pozitive”

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: În lunile aprilie și mai vor ajunge în România 8,3 milioane de doze de vaccin anti-COVID-19

ROMÂNIA3 weeks ago

Nicolae Ciucă: Institutul ”Cantacuzino” din Capitală va fi relansat cu bani din procentul anual de 2% de la Apărare

ROMÂNIA3 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Institutul ”Cantacuzino” va pune în valoare capacitatea și expertiza pe care le are în cadrul mecanismului european de creștere a capacității de producție a vaccinului anti-COVID-19

Advertisement
Advertisement

Trending