Connect with us

COMISIA EUROPEANA

COVID-19: Comisia Europeană finanțează cu 150 de milioane de euro livrarea de materiale medicale esențiale

Published

on

© European Union, 2020

 

Prin intermediul Instrumentului dedicat sprijinului de urgență, UE oferă ajutor financiar în valoare totală de 150 milioane EUR unui număr de 18 state membre și Regatului Unit pentru a acoperi cheltuielile legate de livrarea în Europa de produse medicale esențiale. Prin intermediul acestui instrument, UE a finanțat, în perioada aprilie-septembrie 2020, livrarea de mărfuri vitale precum echipamente de protecție personală, medicamente și echipamente medicale, se arată în comunicatul oficial.

De exemplu, a sprijinit financiar o livrare comună, în Cehia și Slovacia, de peste 1.000 de tone de echipamente de protecție personală esențiale. În cadrul acestui instrument, UE a finanțat, de asemenea, livrarea în Italia a peste 1.000 de tone de echipamente individuale de protecție cumpărate de comisarul extraordinar italian și livrarea în Lituania, cu avionul și trenul, a peste 400 de tone de ochelari de protecție, halate, măști și echipamente de protecție.

„Sprijinim în continuare statele membre ale UE pentru a fi mai bine pregătite să facă față pandemiei de coronavirus. Am finanțat livrarea de materiale medicale esențiale în întreaga UE. Produsele au fost livrate în zonele care au avut cea mai mare nevoie de ele și au stimulat eforturile naționale de salvare a vieților omenești și de asigurare a unei mai bune dotări a spitalelor și a lucrătorilor din domeniul medical”, a afirmat Janez Lenarčič, comisarul pentru gestionarea crizelor.

Prin intermediul Instrumentului dedicat sprijinului de urgență se pot transporta echipamente medicale, personal medical și pacienți.

Cele 150 de milioane EUR fac parte din suma de 220 de milioane EUR pusă la dispoziție în aprilie 2020 pentru a acoperi cheltuielile legate de:

  • livrarea de articole medicale acolo unde este cel mai mult nevoie de ele, prin finanțarea transporturilor de ajutoare și de articole de primă necesitate în statele membre ale UE;
  • transferul de pacienți între statele membre ale UE sau din statele membre în țările învecinate, în care serviciile de sănătate riscă să nu mai facă față situației și
  • transportul de personal medical și de echipe medicale mobile între statele membre ale UE și din UE din alte țări.

Instrumentul dedicat sprijinului de urgență face parte dintr-un program mai amplu de asistență oferită de UE, alături de mecanismul de protecție civilă, inclusiv rescEU, de procedurile comune de achiziții publice și de Inițiativa pentru investiții ca reacție la coronavirus, care vin în completarea eforturilor depuse de statele membre la nivel național.

Aceste acțiuni fac parte din Instrumentul mai amplu dedicat sprijinului de urgență, activat la 16 aprilie 2020 și menit să consolideze eforturile statelor membre ale UE de a răspunde crizei generate de pandemia de coronavirus.

Bugetul Instrumentului dedicat sprijinului de urgență este de 2,7 miliarde EUR. Acesta a fost conceput pentru a se răspunde nevoilor într-un mod strategic și coordonat la nivel european. Este componenta de finanțare a Foii europene de parcurs pentru ridicarea măsurilor de limitare a răspândirii coronavirusului, contribuind la atenuarea consecințelor imediate ale pandemiei și anticipând nevoile legate de ieșirea din criză și de redresare.

Se bazează pe principiul solidarității și grupează eforturi și resurse pentru a răspunde rapid nevoilor strategice comune. Este un instrument european important de sprijinire a măsurilor de răspuns luate la nivel național și european pentru a face față actualei crize excepționale în materie de sănătate publică.

Diana Zaim este foto jurnalist, premiată în cadrul #România@10EU, concurs de fotografie organizat cu ocazia a 10 ani de la aderarea la Uniunea Europeană. Studentă la secția germano-portugheză în cadrul Universității din București și pasionată de promovarea valorilor europene, Diana este parte a comunității Model European Union, cea mai amplă simulare la nivel european a procesului decizional din cadrul Uniunii Europene.

COMISIA EUROPEANA

Securitate cibernetică: Comisia Europeană solicită României, Belgiei și Ungariei să respecte obligațiile care le revin în ceea ce privește operatorii de servicii esențiale

Published

on

© European Union, 2015

Comisia Europeană a decis vineri să trimită avize motivate Belgiei, Ungariei şi României în ceea ce priveşte absenţa notificării către Comisie a anumitor informaţii cu privire la identificarea operatorilor de servicii esenţiale, conform unui comunicat al Reprezentanței executivului european în România remis CaleaEuropeană.ro.

Termenul limită pentru transmiterea informaţiilor a fost 9 noiembrie 2018, iar cele trei ţări au la dispoziţie două luni pentru a lua măsurile necesare pentru a se conforma, în caz contrar cazul putând fi înaintat Curţii de Justiţie a Uniunii Europene.

Comisia a solicitat aceste informaţii, astfel cum este prevăzut în Directiva privind securitatea reţelelor şi a sistemelor informatice (Directiva UE 2016/1148), pentru a evalua coerenţa abordărilor pe care le adoptă diferite state membre atunci când identifică operatorii de servicii esenţiale.

“Avizele motivate de astăzi urmează scrisorilor de punere în întârziere trimise de Comisie celor trei state în iulie 2019. În cazul Belgiei, informaţiile lipsă includ numărul operatorilor din mai multe sectoare critice, cum ar fi energia, transporturile, sănătatea, furnizarea şi distribuţia apei potabile, precum şi informaţii cu privire la pragurile existente pentru identificarea acestora (utilizate în procesul de identificare). Ungaria trebuie să notifice informaţii care lipsesc deocamdată cu privire la operatorii de servicii esenţiale din sectorul transporturilor, iar autorităţile române nu au notificat încă măsurile naţionale care permit identificarea operatorilor, numărul operatorilor de servicii esenţiale şi pragurile utilizate în procesul de identificare“, se menţionează în comunicat.

Prin pachetul său lunar de decizii în constatarea neîndeplinirii obligaţiilor, Comisia Europeană urmăreşte acţionarea în justiţie a statelor membre care nu şi-au îndeplinit obligaţiile ce le revin în temeiul legislaţiei UE. Aceste decizii, care vizează diverse sectoare şi domenii de politică ale UE, au scopul de a asigura aplicarea corespunzătoare a legislaţiei UE, în beneficiul cetăţenilor şi al întreprinderilor.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Procedura de infringement: România are la dispoziție două luni pentru a remedia deficiențele privind tratarea apelor urbane reziduale

Published

on

©️ European Commission

Comisia Europeană solicită României să remedieze deficiențele privind tratarea apelor urbane reziduale într-o scrisoare suplimentară de de punere în întârziere pentru nerespectarea normelor UE privind tratarea apelor urbane reziduale (Directiva Consiliului 91/271/CEE) în marile zone urbane.

Potrivit unui comunicat al Comisiei Europene, citat de Agerpres, această scrisoare de punere în întârziere reprezintă, de fapt, deschiderea formală a procedurii de infringement.

Așadar, țara noastră are la dispoziție două luni să remedieze această problemă, în caz contrar Executivul european poate decide să trimită un aviz motivat.

Potrivit acestei directive, oraşelor li se cere să pună în aplicare infrastructura necesară pentru colectarea şi tratarea apelor lor reziduale urbane. Apele reziduale netratate pot pune în pericol sănătatea umană şi pot polua lacurile, râurile, solul, apele de coastă şi subterane.

Obiectivul Pactului Ecologic European este să orienteze UE către reducerea la zero a poluării, care să aducă beneficii sănătăţii publice, mediului şi neutralităţii climatice.

Conform celor mai recente date oferite de autoritățile române, în vreme ce unele aglomerări nu au asigurat colectarea adecvată a apelor reziduale urbane, s-a constatat că cele suplimentare nu sunt conforme, informează Comisia Europeană.

188 de mari aglomerări încă nu sunt conforme cu obligaţiile de colectare a apelor reziduale urbane, prevăzute de legislaţia UE, în timp ce 192 de mari aglomerări nu respectă obligaţiile de tratare secundară, iar 193 de mari aglomerări nu îndeplinesc cel mai strict tratament.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Raport al Comisiei Europene: Fundamentele societăților democratice, sub presiunea influenței pe care social media o are asupra opiniilor politice ale utilizatorilor

Published

on

Fundamentele democratice ale societăților noastre sunt sub presiunea influenței pe care platformele de social media o exercită asupra opiniilor politice și a comportamentelor utilizatorilor, potrivit unui nou raport al Joint Research Centre al Comisiei Europene.

Raportul consacrat tehnologiei și democrației analizează influența tehnologiilor online asupra comportamentului politic și a procesului de luare a deciziilor.

Aproape 48% dintre europeni folosesc social media în fiecare zi sau aproape în fiecare zi și interacționează inclusiv din perspectivă politică, arată raportul, subliniind că platformele social media sunt supuse unei limitată supravegheri publice și guvernanțe democratice, care pot avea un impact uriaș asupra societăților.

“Platformele de socializare sunt instrumente valoroase care ne ajută să ne conectăm între noi și să ne implicăm în democrațiile noastre. Dar sunt folosite și pentru a răspândi mesaje polarizante și informații înșelătoare, care ne pot împiedica capacitatea de a lua decizii politice în cunoștință de cauză. Acest nou raport caracterizează aceste provocări, oferind dovezi solide care să ne ajute să întreprindem acțiunile corecte pentru a proteja un viitor democratic și participativ în beneficiul tuturor cetățenilor europeni”, a declarat, în context, comisarul european pentru inovație, cercetare, cultură, educație și tineret, Mariya Gabriel.

Raportul dezvăluie presiunea pusă pe fundamentele societăților democratice din cauza influenței rețelelor sociale și a efectelor acestora asupra opiniilor politice și a comportamentelor noastre. Acesta subliniază provocările cheie, cum ar fi platformele care profită de informațiile colectate despre personalitățile utilizatorilor pentru a capta și păstra atenția lor sau folosind tehnici comportamentale pentru a încuraja oamenii să se angajeze și să împărtășească în mod constant informațiile lor.

O constatare importantă arată că utilizatorii nu sunt adesea familiarizați cu datele pe care le furnizează și cu modul în care sunt utilizate.

În cele din urmă, raportul indică algoritmi complecși, care selectează informațiile pe care utilizatorii le văd online, care sunt adesea opace și nu sunt bine înțelese și pot încuraja discursul polarizat sau ne pot împiedica să primim informații fiabile.

Studiul preîntâmpină mai multe inițiative importante, anunțate de Comisia Europeană, și care abordează probleme ce apar la nivelul rețelelor de socializare: Actul legislativ privind serviciile digitale și Planul de acțiune pentru democrația europeană.

La data de 2 iunie 2020, Comisia Europeană a lansat consultarea publică referitoare la Actul Legislativ privind Serviciile Digitale. Consultarea vizează aspecte relevante pentru economia și societatea digitală cum ar fi siguranța online, libertatea de exprimare, corectitudinea și condițiile de concurență echitabile.

Conform celor prezentate, atât în programul politic al Președintelui von der Leyen, cât și în Comunicarea privind Conturarea viitorului digital al Europei, actualizarea cadrului legislativ pentru serviciile digitale reprezintă unul dintre obiectivele principale ale Comisiei Europene pentru următoarea perioadă.

Actul privind serviciile digitale vizează două direcții de acțiune: un set de măsuri ex-ante care să asigure un mediu concurențial adecvat în rândul platformelor online și un set de reguli care să aducă un grad mai mare de integrare la nivelul Pieței Interne pentru serviciile digitale. Noile reglementări vor contribui la asigurarea respectării drepturilor fundamentale, la protejarea cetățenilor Uniunii Europene în mediul online, asigurând un ecosistem echitabil pentru întreprinderile europene, care se pot dezvolta pentru a deveni cât mai competitive la nivel global.

În ce-l privește, scopul planului de acțiune privind democrația europeană este de a se asigura că cetățenii pot participa la sistemul democratic prin luarea de decizii informate, fără interferențe și manipulări ilegale. Planul de acțiune se va baza, de asemenea, pe lecțiile învățate din criza COVID-19 și va include măsuri privind: integritatea electorală, libertatea presei, pluralismul media și dezinformare.

Continue Reading

Facebook

Europe Talks 2020 – Survey

Lansarea Consiliului Național pentru Transformare Digitală

COMISIA EUROPEANA15 mins ago

Securitate cibernetică: Comisia Europeană solicită României, Belgiei și Ungariei să respecte obligațiile care le revin în ceea ce privește operatorii de servicii esențiale

CONSILIUL UE22 mins ago

Țările UE sprijină în unanimitate o reformă a OMS, care să devină mai “transparentă și mai puternică”: UE este pregătită să fie lider în acest efort

ROMÂNIA46 mins ago

Ambasadorul SUA afirmă sprijinul țării sale pentru “perioada Renașterii în România”: România poate fi un lider de talie mondială şi un model demn de urmat în Europa

U.E.1 hour ago

Belgia, țara care găzduiește instituțiile UE și NATO, intră în carantină totală pentru a salva sistemul sanitar

Cristian Bușoi15 hours ago

Eurodeputatul Cristian Bușoi: România, șanse reale de a obține găzduirea Centrului European pentru Securitatea Cibernetică și de a-și consolida poziția în UE

U.E.16 hours ago

Comisarul european pentru sănătate îndeamnă statele membre să impună măsuri dure de distanțare socială „pentru a rupe lanțul transmiterii” noului coronavirus

NATO17 hours ago

MApN: Încă două avioane F-16 au sosit în țară. Forțele Aeriene Române au de acum în dotare 16 aeronave de luptă F-16

ROMÂNIA17 hours ago

Raport al Comisiei Europene: România a suferit cele mai mari pagube produse de incendii în zonele protejate în 2019

ROMÂNIA18 hours ago

Procedura de infringement: Comisia Europeană solicită României să transpună pe deplin legislația UE care condamnă discursul și infracțiunile motivate de ură

ROMÂNIA18 hours ago

Ambasadorul SUA, la cinci ani de la Colectiv: Nu pot șterge răul din trecut, dar pot să asigur că SUA sunt partenerul neclintit în crearea unei Românii lipsite de corupție

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI21 hours ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu, raportorul PE pentru Cerul Unic European, speră că va finaliza cât mai rapid acest dosar ”esențial pentru viitorul aviației”

Dragoș Pîslaru3 days ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru, la audierea lui Cosmin Boiangiu: Autoritatea Europeană a Muncii este pe mâini bune. Coordonarea în domeniul protecției sociale și al muncii este fundamentală

ROMÂNIA4 days ago

Ela Moraru, CEO Google România: Consiliul Naţional pentru Transformare Digitală ar trebui să susțină și să promoveze continuarea studiilor de către femei în domeniul IT&C, fiind necesară această forță de muncă

ROMÂNIA4 days ago

Violeta Luca, Microsoft: Crearea CNTD vine într-un moment foarte bun, pe o bază în care digitalizarea s-a făcut într-un ritm accelerat, efectul de transformare fiind unul structural

ROMÂNIA4 days ago

Lansarea CNTD. Călin Bota, secretar de stat în cadrul MFE: Vom colabora foarte bine cu ADR și în perioada următoare vom găsi soluții astfel încât marile sisteme publice să poată fi digitalizate

ROMÂNIA4 days ago

Sabin Sărmaș, președinte ADR: Consiliul Naţional pentru Transformare Digitală este un mic minister al transformării digitale a României, cu expertiză din mediul privat pentru instituțiile statului

Dacian Cioloș5 days ago

Dacian Cioloș a votat adaptarea Politicii Agricole Comune la nevoile de mediu și protecția, în premieră, a lucrătorilor sezonieri prin condiționarea plății subvenției către ferme de respectarea drepturilor muncitorilor

ROMÂNIA1 week ago

Guvernul a aprobat proiectul privind structura suport în cazul celor 15 procurori delegați la Parchetul European, condus de Laura Codruța Kövesi

ROMÂNIA2 weeks ago

Ministrul Finanțelor, Florin Cîțu: Urmează discuţii foarte dure cu agenţiile de rating şi cu Comisia Europeană

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 weeks ago

Marian-Jean Marinescu, raportorul PE pentru politica de transport a UE: Comisia Europeană trebuie să prioritizeze finalizarea coridoarelor strategice și alocarea integrală a fondurilor pentru atingerea acestui obiectiv

Advertisement
Advertisement

Trending