Connect with us

U.E.

COVID-19: Comisia Europeană propune o mai mare claritate și previzibilitate cu privire la măsurile de restrângere a liberei circulații în UE

Published

on

©European Union, 2018/ Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană a adoptat vineri o propunere de recomandare a Consiliului menită să garanteze faptul că toate măsurile care restrâng libera circulație ca răspuns la pandemia de COVID-19 adoptate de statele membre sunt coordonate și comunicate clar la nivelul Uniunii Europene, potrivit unui comunicat al Executivului european.

Propunerea, care trebuie adoptată de către Consiliului Uniunii Europene prin majoritate calificată, vine după ce mai multe state membre UE, între care Ungaria și Polonia, au decis să închidă granițele pentru străini sau să suspende zboruri ca urmare a unei recrudescențe a pandemiei de coronavirus pe bătrânul continent.

Astfel, propunerea Comisiei Europene definește patru arii de acțiune principale în care statele membre ar trebui să colaboreze mai strâns, după cum urmează:

  1. aplicarea de către statele membre a unor criterii și praguri comune când decid dacă să impună sau nu restricții de călătorie;
  2. stabilirea unor criterii comune pe baza unui cod de culori stabilit de comun acord;
  3. stabilirea unui cadru comun pentru măsurile care se aplică călătorilor care vin din zone cu risc ridicat;
  4. furnizarea de informații clare și în timp util publicului cu privire la eventualele restricții impuse.

În prezent, există diferențe mari de la o țară la alta în ceea ce privește criteriile aplicate pentru adoptarea de măsuri care restrâng libera circulație în Uniunea Europeană.

Așadar, Comisia propune ca, atunci când adoptă măsuri cu caracter restrictiv, fiecare stat membru să țină seama de următoarele criterii:

  • numărul total de noi cazuri de COVID-19 semnalate la 100 000 de persoane într-o anumită zonă, în cursul unei perioade de 14 zile;
  • procentul de teste pozitive din numărul total de teste pentru diagnosticul infecției cu COVID-19 efectuate într-o anumită zonă în cursul unei perioade de șapte zile;
  • numărul de teste pentru diagnosticul infecției cu COVID-19 efectuate la 100 000 de persoane într-o anumită zonă în cursul unei perioade de șapte zile.

Executivul european sfătuiește statele membre să furnizeze aceste date săptămânal Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor.

În același timp,  Comisia consideră că statele membre ar trebui, de asemenea, să furnizeze datele respective la nivel regional, astfel încât măsurile adoptate să vizeze doar regiunile în care acestea sunt strict necesare.

În scenariul în care statul membru de plecare efectuează săptămânal peste 250 de teste la 100 000 de persoane, Comisia propune ca statele membre să nu restrângă libera circulație a persoanelor care călătoresc în statul respectiv dintr-un alt stat membru dacă:

  • numărul total de noi cazuri de COVID-19 semnalate într-o anumită zonă este egal cu mai puțin de 50 de cazuri la 100 000 de persoane în cursul unei perioade de 14 zile SAU
  • procentul de teste pozitive din numărul total de teste COVID-19 efectuate într-o anumită zonă este mai mic de 3 %.

Un cod comun de culori

Pe baza datelor furnizate de statele membre, Comisia propune ca Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor să publice o hartă a țărilor din UE și SEE care să fie actualizată săptămânal și care să utilizeze un cod de culori comun, venind astfel în sprijinul statelor membre și al cetățenilor care călătoresc în Uniunea Europeană și în SEE. Așadar, Comisia propune:

  • culoarea verde pentru zonele în care numărul total de noi cazuri de COVID-19 semnalate este mai mic de 25 în cursul unei perioade de 14 zile ȘI procentul testelor pozitive din numărul total de teste COVID-19 efectuate este mai mic de 3 %;
  • culoarea portocalie pentru zonele în care numărul total de noi cazuri de COVID-19 semnalate este mai mic de 50 în cursul unei perioade de 14 zile, DAR procentul de teste pozitive din numărul total de teste COVID-19 este de 3 % sau mai mare SAU numărul total de noi cazuri de COVID-19 semnalate este cuprins între 25 și 150, DAR procentul de teste pozitive din numărul total de teste COVID-19 este mai mic de 3 %;
  • culoarea roșie pentru zonele în care numărul total de noi cazuri de COVID-19 semnalate este mai mare de 50 în cursul unei perioade de 14 zile ȘI procentul de teste pozitive din numărul total de teste COVID-19 efectuate este de 3 % sau mai mare SAU numărul total de noi cazuri de COVID-19 semnalate este mai mare de 150 la 100 000 de persoane în cursul unei perioade de 14 zile;
  • culoarea gri dacă nu sunt disponibile suficiente informații pentru a putea fi evaluate cele trei criterii propuse de Comisie SAU numărul de teste COVID-19 efectuate la 100 000 de persoane este mai mic de 250.

O abordare comună pentru călătorii care vin din zone cu risc ridicat

Comisia propune ca statele membre să aplice o abordare comună cu privire la călătorii care vin din zone „cu risc ridicat”. Statele membre nu ar trebui să refuze intrarea pe teritoriul lor a călătorilor care vin din alte state membre. Statele membre care introduc restricții privind libera circulație pe baza propriilor procese decizionale ar putea impune obligația ca:

persoanele care călătoresc dintr-o zonă clasificată ca fiind „roșie” sau „gri” fie să respecte o perioadă de carantină de 14 zile, FIE să facă un test COVID-19 după sosire – aceasta din urmă fiind opțiunea preferată;

În cazuri justificate, statele membre ar putea lua în considerare posibilitatea de a le recomanda persoanelor care călătoresc dintr-o zonă clasificată ca fiind „portocalie” să facă măcar un test COVID-19 înainte de plecare sau la sosire. Statele membre ar putea cere persoanelor care sosesc dintr-o zonă clasificată ca fiind „roșie”, „portocalie” sau „gri”, mai ales celor care sosesc cu avionul, să completeze formulare de localizare, în conformitate cu cerințele de protecție a datelor. Călătorii cu atribuții sau nevoi esențiale, de exemplu lucrătorii care exercită profesii de importanță critică, lucrătorii frontalieri și cei detașați, studenții sau jurnaliștii în exercițiul funcțiunii nu ar trebui să fie supuși obligației de a rămâne în carantină.

Informarea publicului prin prezentarea de informații clare și în timp util

Comisia propune ca statele membre să furnizeze săptămânal celorlalte state membre și Comisiei informații cu privire la intenția lor de a impune restricții privind libera circulație sau de a elimina anumite restricții de călătorie. Modificările ar trebui să fie notificate cu o săptămână înainte de a intra în vigoare.

Aceste informații ar trebui să fie puse la dispoziție și pe platforma web „Re-open EU”, cu un link la harta publicată săptămânal de Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor.

Cetățenii și întreprinderile au nevoie de previzibilitate. Statele membre nu trebuie să precupețească niciun efort pentru a reduce la minimum impactul social și economic al restricțiilor de călătorie. În acest sens, ar trebui, de asemenea, să se asigure accesul publicului la informații clare, cuprinzătoare și disponibile în timp util.

Dreptul la liberă circulație și ședere pe teritoriul Uniunii Europene al cetățenilor europeni este una dintre cele mai de preț realizări ale UE și este un motor important al economiei noastre. Orice măsură care restrânge dreptul fundamental la liberă circulație pe teritoriul UE ar trebui adoptată numai dacă este strict necesară și într-un mod coordonat, proporțional și nediscriminatoriu, pentru a răspunde unor riscuri percepute la adresa sănătății publice.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

COMISIA EUROPEANA

Forța de muncă din domeniul sănătății și îngrijirii pe termen lung în UE va trebui să crească cu 11 milioane de lucrători până în 2030 pentru a gestiona nevoile unei populații în curs de îmbătrânire

Published

on

© European Union, 2020/Source: EC - Audiovisual Service

Forța de muncă din domeniul sănătății și îngrijirii pe termen lung în UE va trebui să crească cu 11 milioane de lucrători între 2018 și 2030 pentru a răspunde cerințelor unei populații care îmbătrânește, potrivit unui raport al Centrului Comun de Cercetare al Comisiei Europene (JRC).

Raportul, care analizează demografia în schimbare a UE și impactul asupra cererii din domeniul sănătății și îngrijirii pe termen lung, constată că sporirea numărului persoanelor în vârstă a crescut cererea pentru acest tip de servicii, generând o cerere în creștere pentru o forță de muncă calificată.

O mare parte din această cerere este satisfăcută prin educația și formarea internă, în timp ce migrația din țări terțe și mobilitatea intra-UE au de asemenea un rol din ce în ce mai important de jucat.

În 2018, în UE erau aproape două milioane de lucrători în domeniul sănătății și îngrijirii pe termen lung care lucrau într-o țară diferită de cea în care s-au născut.

În timp ce numărul acestor lucrători născuți în străinătate a crescut în ultimii ani, ca procent din totalul lucrătorilor din domeniul sănătății (13,2%), este semnificativ mai mic decât în ​​alte țări, cum ar fi Marea Britanie sau SUA. De asemenea, acești lucrători nu sunt răspândiți uniform, mai mult de două treimi din angajați regăsindu-se în doar cinci țări ale UE: Germania, Italia, Suedia, Franța și Spania.

Raportul identifică mai multe provocări care, dacă sunt abordate, pot contribui la încurajarea mobilității și la deblocarea întregului potențial al migrației din țările terțe pentru a contribui la atenuarea presiunii deficitului de forță de muncă din aceste sectoare. Aceste provocări includ:

  • În prezent, nu există un instrument sectorial specific pentru migrația forței de muncă din UE sau un instrument care să atragă lucrători străini din domeniul sănătății și îngrijirii pe termen lung. Acest lucru înseamnă că lucrătorii potențiali trebuie să navigheze între diversele competențe și profiluri de ocupare a forței de muncă care există în întreaga UE și că nu există canale specifice de migrație pentru lucrătorii din domeniul îngrijirii pe termen lung;
  • Cerințele privind migrația includ adesea recunoașterea calificărilor ca o condiție prealabilă pentru exercitarea profesiilor reglementate din domeniul sănătății. Procedurile complexe asociate cu aceasta reprezintă o provocare într-un context în care programele de educație și formare în domeniul sănătății diferă considerabil de cele din UE;
  • Lucrătorii din domeniul îngrijirii pe termen lung, deși uneori nu au nevoie de calificări formale, îndeplinesc sarcini care implică un set de abilități informale greu de evaluat. Absența instrumentelor de evaluare specifice poate, de asemenea, descuraja recrutarea;
  • Parteneriatele internaționale pentru recrutarea personalului medical și de îngrijire pe termen lung rămân în continuare limitate ca număr și acoperire.

Autorii raportului recomandă integrarea canalelor actuale de migrație a forței de muncă cu considerații mai specifice pentru sănătatea și sistemele de îngrijire pe termen lung, rămânând în același timp în conformitate cu Codul de practică global al OMS.

Acest lucru ar putea favoriza migrația înainte și înapoi, producând beneficii atât pentru țările de origine, cât și pentru cele de destinație. Ar implica, de asemenea, facilitarea recunoașterii calificărilor și activarea deplină a competențelor forței de muncă migrante și mobile din UE.

Continue Reading

S&D

Raportul eurodeputatului Victor Negrescu privind educația digitală a fost aprobat cu o largă majoritate în Comisia pentru Educație din Parlamentul European

Published

on

© European Union 2016 - Source : EP

Raportul meu privind educația digitală a fost aprobat cu o largă majoritate în Comisia pentru Educație din Parlamentul European. 26 de voturi pentru și niciun vot împotrivă, transmite eurodeputatul Victor Negrescu (PSD, S&D), vicepreședintele Comisiei pentru Educație și Cultură din Parlamentul European, într-un comunicat remis caleaeuropeana.ro.

Documentul coordonat de Victor Negrescu este un raport complex care prezintă soluții pentru ca educația digitală să nu mai fie un privilegiu, prin care definim ce înseamnă cu adevărat învățământul digitalizat, de la metode și platforme până la protecția datelor și un curriculum adaptat în funcție de vârstă.
Vicepreședintele Comisiei pentru Educație din PE atenționează că „educația digitală nu are nicio legătură cu ce s-a întâmplat în România”.
„Nu înseamnă să dai o tabletă unui copil sau să faci cursurile prin aplicații gratuite de mesagerie. Ce s-a întâmplat timp de un an în România, când circa 1 milion de copii nu au avut acces la educație, nu a mai avut loc nicăieri în Europa într-o asemenea proporție și nu mai trebuie să se întâmple niciodată. Decidenții din România trebuie să înțeleagă că digitalizarea educației nu se poate fără implicarea profesorilor, elevilor, studenților, părinților, autorităților locale, experților sau societății civile”, spune Negrescu.
În context, el mai atenționează că modul în care se decid alocările din Planul Național de Redresare și Reziliență și cum se definesc proiectele pentru educație riscă să conducă la pierderea acestei oportunități uriașe pentru educație.
„Digitalizarea educației presupune o infrastructură adecvată, dezvoltarea competențelor transversale și digitale, protejarea utilizatorilor, metode, practici și materiale educaționale adaptate”, explică politicianul social-democrat.
Mai departe, Negrescu prezintă câteva din punctele importante obținute în cadrul raportului:
  • solicităm alocarea a minim 10% din instrumentul de redresare și reziliență pentru educație și a 20% pentru transformare digitală;
  • definim educația digitală de calitate și setăm instrumentele pentru aplicarea unor standarde în domeniu: metode, instrumente, platforme, dispozitive, practici, materiale educaționale;
  • fixăm obiectivul accesibilizării pentru toți a educației digitale și combaterea activă a inegalităților și discrepanțelor de orice natură: programe de formare pentru profesori, elevi, studenți și părinți; definim accesul la educația digitală și infrastructura digitală ca fiind un drept universal; solicităm alocarea de resurse financiare suplimentare; menționăm programele care pot sau au avut succes; vorbim de nevoia de adaptare a învățământului tehnic, a educației continue sau a învățământului pentru persoane cu dizabilități; subliniem importanța corelării educației digitale cu grupa de vârstă sau tipul de educație;
  • susținem dezvoltarea unor huburi dedicate educației digitale și a unui dialog permanent cu actorii relevanți din educație pentru a deveni co-creatori ai educației;
  • lansăm proiectul Universității Online Europene, o platformă ce permite digitalizarea învățământului superior;
  • inițiem un proiect privind educația despre inteligența artificială și robotică, cu scopul de a fi accesibil la nivel european;
  • întărim nevoia creșterii competențelor digitale și media și atragem atenția asupra nevoii de a preîntâmpina riscurile existente online;
Prin acest raport, precizează Victor Negrescu, eurodeputații propun întărirea rolul profesorilor, elevilor, studenților, părinților, autorităților locale și societății civile în definirea viitorului educației la nivel european, creând mecanisme active prin care aceștia pot participa și influența politicile și fondurile alocate în domeniu la nivel european.
De asemenea, un aspect obținut prin acest raport a fost întărirea faptului că Uniunea Europeană are o responsabilitate privind educația și că trebuie să aibă competențe pentru a interveni și a sprijini educația digitală de calitate. Eurodeputatul român menționează că pentru prima dată se vorbește de politici educaționale la nivel european și se întărește rolul educației în rapoartele de țară. Acest lucru se traduce prin fonduri europene suplimentare dar și norme și standarde comune.

În cele din urmă, Negrescu informează că le-a propus autorităților din România să luceze împreună în acest sens, „dar ei preferă să facă totul pe picior, fără un calendar clar, fără resurse folosite adecvat, fără metode sau consultări reale”.

Continue Reading

Cristian Bușoi

Cristian Bușoi, președintele Comisiei ITRE din PE: Vom reuși să învingem diabetul dacă vom folosi fondurile alocate prin programele Orizont Europa și EU4Health și dacă vom profita de oportunitățile pe care ni le oferă digitalizarea

Published

on

© Cristian Bușoi/ Facebook

Eurodeputatul Cristian Bușoi (PNL, PPE), președintele Comisiei pentru industrie, cercetare și energie (ITRE) din Parlamentul European a participat joi la lansarea planului european pentru combaterea diabetului până în 2030.

”În calitate de raportor al Programului de Sănătate al UE am făcut tot posibilul ca lupta împotriva bolilor netransmisibile, precum diabetul, să aibă parte de o finanțare consistentă. Împreună cu colegii mei, am reușit ca 20% din bugetul EU4Health să fie direcționat pentru prevenirea bolilor și promovarea sănătății”, a amintit europarlamentarul român.

Cristian Bușoi a apreciat că UE va reuși să își atingă scopul și să învingă diabetul dacă ”vom folosi acest buget, împreună cu sumele din Programul de Cercetare Orizont Europa și oportunitățile pe care ni se oferă digitalizarea, pentru care există, de asemenea, o finanțare extrem de generoasă”.

Programul EU4Health, al cărui buget se ridică la 5,1 miliarde de euro pentru perioada 2021-2027, își propune să completeze politicile naționale ale statelor membre, să promoveze coordonarea dintre acestea, să protejeze cetățenii împotriva amenințărilor transfrontaliere grave asupra sănătății, să ofere garanția resurselor necesare pentru ca statele membre să facă față crizelor sanitare, să consolideze sistemele de sănătate, să sprijine utilizarea instrumentelor și serviciilor digitale în domeniul sănătății.

În același timp, Programul va finanța misiuni pentru prevenirea și gestionarea bolilor cronice, susține și promovează vaccinarea și, cel mai important, contribuie la reducerea inegalităților în materie de sănătate.

Continue Reading

Facebook

Team2Share

MAREA BRITANIE59 mins ago

Ministerul britanic de Interne: Peste 830.000 de români s-au înregistrat pentru a rămâne în Regatul Unit după ce acesta a părăsit Uniunea Europeană

COMISIA EUROPEANA59 mins ago

Forța de muncă din domeniul sănătății și îngrijirii pe termen lung în UE va trebui să crească cu 11 milioane de lucrători până în 2030 pentru a gestiona nevoile unei populații în curs de îmbătrânire

S&D1 hour ago

Raportul eurodeputatului Victor Negrescu privind educația digitală a fost aprobat cu o largă majoritate în Comisia pentru Educație din Parlamentul European

Cristian Bușoi2 hours ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei ITRE din PE: Vom reuși să învingem diabetul dacă vom folosi fondurile alocate prin programele Orizont Europa și EU4Health și dacă vom profita de oportunitățile pe care ni le oferă digitalizarea

Dan Motreanu3 hours ago

Eurodeputatul Dan Motreanu atrage atenția că UE s-ar putea confrunta în următorii zece ani cu ”abandonul efectiv a 5 milioane de hectare de teren” agricol: România, printre țările cele mai afectate

RENEW EUROPE3 hours ago

Eurodeputatul Vlad Gheorghe a depus o serie de amendamente prin care solicită ca modificarea kilometrajului la mașini să fie infracțiune pedepsită în toate statele UE

Dragoș Pîslaru3 hours ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru: Europa trebuie să facă mai mult pentru a combate sărăcia în rândul copiilor, iar Garanția pentru copii este soluția

INTERNAȚIONAL3 hours ago

18 companii au abandonat proiectul gazoductului Nord Stream 2 de teama sancțiunilor SUA

Corina Crețu4 hours ago

Corina Crețu salută propunerea CE de a prelungi cu 10 ani măsura privind eliminarea taxelor de roaming, astfel încât românii aflați la muncă în străinătate să poată comunica fără povara unor costuri suplimentare

ROMÂNIA4 hours ago

Studiu Deloitte: Digitalizarea serviciilor ar putea crește PIB-ul României cu 16,48% 

Cristian Bușoi1 day ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei ITRE din PE, pledează pentru ”investiții masive în cercetare, inovare și tehnologii digitale”: Vor contribui la dezvoltarea economiilor statelor UE și la îmbunătățirea vieții cetățenilor

ROMÂNIA2 days ago

Valeriu Gheorghiță: România, pe locul 2 în UE la administrarea schemei complete de vaccinare anti-COVID

Dragoș Pîslaru3 days ago

Dragoș Pîslaru: Soliditatea PNRR constă în stimularea sinergiilor între măsurile celor șase piloni de reformă și dezvoltare ai Mecanismului de Redresare și Reziliență

INTERNAȚIONAL3 days ago

Israelul și Egiptul au convenit să construiască un gazoduct offshore pentru a creşte exporturile de gaze naturale lichefiate către Europa

ROMÂNIA1 week ago

Ministrul de externe Bogdan Aurescu i-a transmis omologului slovac intenția României de aprofundare a schimburilor comerciale cu Slovacia și a investițiilor reciproce

Cristian Bușoi2 weeks ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru Energie din PE, solicită Comisiei Europene să evalueze centrala nucleară de la Ostrovets pentru a asigura respectarea celor mai înalte standarde internaționale de securitate ecologică și nucleară

ENGLISH2 weeks ago

EPP Local Dialogue: Emil Boc and Markku Markkula pledge their commitment to employing the local innovation potential of their communities to build stronger regional cohesion post-COVID19 pandemic

PPE2 weeks ago

Eurodeputatul Vlad Nistor: Josep Borrell ar fi trebuit să se urce în avion și să plece la Bruxelles când a aflat despre expulzarea diplomaților europeni la Moscova

PPE2 weeks ago

Eurodeputatul Vlad Nistor: Vizita lui Josep Borrell la Moscova este umilitoare pentru UE, pentru standardele democratice pe care trebuie să le apere în lume

Dragoș Pîslaru2 weeks ago

Dragoș Pîslaru, co-raportor al PE pentru Mecanismul de Redresare și Reziliență: Ne-am îndeplinit promisiunea de a evita ca următoarea generație să fie „carantinată” și am plasat copiii și tinerii în centrul redresării

Advertisement
Advertisement

Trending