Connect with us

U.E.

COVID-19: Comisia Europeană sprijină țările din vecinătatea UE prin flexibilizarea normelor privind programele și proiectele transfrontaliere

Published

on

© IMF/ Twitter

În urma lansării pachetelor din cadrul Inițiativei pentru investiții ca reacție la coronavirus, Comisia Europeană a adaptat și normele pentru programele de cooperare transfrontalieră (CTF) între statele membre ale UE și țările din vecinătatea UE, finanțate prin Fondul european de dezvoltare regională și Instrumentul european de vecinătate(IEV), informează un comunicat. Astfel, regiunile aflate de ambele părți ale frontierelor externe ale UE pot să beneficieze de măsurile financiare și juridice simplificate stabilite pentru combaterea crizei coronavirusului cu privire la aceste pachete.

„Sunt necesare norme modificate pentru a sprijini țările vecine în lupta împotriva coronavirusului, deoarece această criză nu are granițe. În plus, aceste modificări arată dorința UE de a se asocia pe picior de egalitate cu vecinii săi, astfel încât aceștia să poată beneficia de aceleași oportunități ca statele membre ale UE”, a declarat Elisa Ferreira, comisarul pentru coeziune și reforme

Printre numeroasele avantaje pe care le oferă, reglementările oferă posibilitatea ca programele și proiectele CTF din cadrul IEV să beneficieze de finanțare de 100 % din partea UE, de mai multă flexibilitate pentru punerea în aplicare a proiectelor și de reducerea sarcinii administrative, pentru o selecție mai rapidă a proiectelor ca răspuns la pandemia de coronavirus. Acest lucru constituie, de asemenea, un pas către o mai bună armonizare a normelor între programele Interreg și cele de cooperare la frontierele externe ale UE cu țările partenere din vecinătate și cu Rusia.

Amintim că Parlamentul European a aprobat la mijlocul lunii mai suma de 3 miliarde de euro sub formă de împrumuturi pentru a ajuta țările vecine și partenere ale UE să facă față impactului COVID-19.

Împrumuturile, care vor beneficia de condiții extrem de favorabile și vor fi prevăzute pentru o perioadă de un an, vor ajuta următoarele zece țări ale căror economii au fost împinse în recesiune de pandemie: Republica Albania (180 milioane de euro), Bosnia și Herțegovina (250 milioane de euro), Georgia (150 milioane de euro), Regatul Hașemit al Iordaniei (200 milioane de euro), Kosovo (100 milioane de euro), Republica Moldova (100 milioane de euro), Muntenegru (60 milioane de euro), Republica Macedonia de Nord (160 milioane de euro), Republica Tunisiană (600 milioane de euro) și Ucraina (1.2 miliarde de euro).

Obiectivul finanțării este de a permite acestor țări să atenueze efectele sociale și economice negative ale crizei, păstrând, în același timp, stabilitatea financiară a statului.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Eurodeputații Daniel Buda și Dan Motreanu cer Ursulei von der Leyen să nu transforme politica de coeziune într-un instrument financiar strict care ar fragmenta UE

Published

on

© colaj foto (European Union 2021/ Source : EP)

Europarlamentarii liberali Daniel Buda și Dan Motreanu au adresat luni o scrisoare președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în care și-au exprimat îngrijorările față de posibila transformare a politicii de coeziune post-2027, conform modelului “Mecanismului de Redresare și Reziliență”.

“Transformarea Politicii de Coeziune într-un instrument financiar strict ar afecta semnificativ cooperarea interregională și abordarea teritorială specifică diferitelor regiuni”, avertizează cei doi eurodeputați PNL și membri ai grupului PPE, în scrisoarea menționată.

Buda și Motreanu atenționează că renunțarea la principiile sale sociale și teritoriale ar duce la o Uniune Europeană mai fragmentată, lăsând în urmă comunități întregi care depind de aceste fonduri pentru dezvoltarea lor.

“În calitate de membri ai Comisiei pentru Dezvoltare Regională din Parlamentul European, subliniem necesitatea urgentă de a menține Politica de Coeziune în forma sa actuală. Aceasta nu este doar un instrument financiar, ci un simbol al solidarității europene și al angajamentului față de o creștere economică inclusivă și echitabilă. Fără acest pilon, riscăm să slăbim coeziunea și să generăm inechități mai mari între regiunile europene”, mai transmit eurodeputații liberali.

“Considerăm că menținerea și consolidarea acestei politici este crucială pentru o Europă unită și prosperă, capabilă să răspundă nevoilor tuturor cetățenilor săi, indiferent de regiunea din care provin”, conchid Daniel Buda și Dan Motreanu.

Mecanismul de redresare și reziliență (MRR) este un instrument temporar și un element central al NextGenerationEU, planul de 750 de miliarde de euro creat în 2020, în contextul pandemiei de COVID-19, pentru a ajuta Uniunea să iasă mai puternică și mai rezilientă din criza actuală.

Prin intermediul mecanismului, Comisia strânge fonduri împrumutând pe piețele de capital, emițând astfel obligațiuni în numele Uniunii Europene.

Aceste fonduri sunt apoi puse la dispoziția statelor sale membre, pentru a pune în aplicare reforme și investiții.

României îi revin aproximativ 29 de miliarde de euro din acest mecanism, aproape jumătate granturi și jumătate împrumuturi la condiții avantajoase. Însă, Bucureștiul și majoritatea țărilor care sunt beneficiare nete de fonduri europene (primesc mai mult decât contribuie la bugetul UE) consideră politica de coeziune ca fiind principala politică de dezvoltare, alături de politica agricolă comună.

De la aderarea la UE, în 2007, România a beneficiat de peste 90 de miliarde de euro fonduri europene.

Continue Reading

REPUBLICA MOLDOVA

Premierul Dorin Recean conduce delegația R. Moldova la prima Conferință Interguvernamentală cu UE, unde vor fi lansate negocierile de aderare

Published

on

© European Union, 2024

Premierul moldovean Dorin Recean întreprinde o vizită de lucru în Luxemburg, în perioada 24-26 iunie, unde conduce delegația Republicii Moldova la prima ședință a Comisiei interguvernamentale cu Uniunea Europeană, la care vor fi lansate oficial negocierile de aderare la UE, informează Guvernul de peste Prut într-un comunicat.

Recean va discuta cu mai mulți oficiali luxemburghezi agenda bilaterală și europeană a Republicii Moldova, urmând să aibă întrevederi cu prim-ministrul Luxemburgului, Luc Frieden, cu Marele Duce Henri de Luxemburg, dar și cu ministrul afacerilor externe și europene, al cooperării și comerțului Exterior al Luxemburgului, Xavier Bettel. 

De asemenea, prim-ministrul se va întâlni cu Olivér Várhelyi, comisarul european pentru vecinătate și extindere, și cu Olga Stefanișina, viceprim-ministru pentru Integrare Europeană și Euro-Atlantică a Ucrainei. 

În seara zilei de 25 iunie, va avea loc Conferința interguvernamentală Republica Moldova – Uniunea Europeană, de lansare oficială a negocierilor de integrare a în UE. Aceasta va fi urmată de o conferință de presă, susținută cu reprezentanții Președinției în exercițiu a Consiliului European și a Comisiei Europene.

Din delegația guvernamentală fac parte: viceprim-ministrul pentru Integrare Europeană, Cristina Gherasimov, negociator-șef; viceprim-ministrul Mihai Popșoi, ministru al Afacerilor Externe; viceprim-ministrul Dumitru Alaiba, ministru al Dezvoltării Economice și Digitalizării; viceprim-ministrul Vladimir Bolea, ministru al Agriculturii și Industriei Alimentare; ministrul Justiției, Veronica Mihailov-Moraru; ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun; ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Andrei Spînu, precum și secretarul general al Guvernului, Artur Mija.

Prima reuniune a Conferinței privind aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană va avea loc la Luxemburg la 25 iunie 2024, la nivel ministerial. Ea va urma primei reuniuni Conferinței privind aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană, care va avea loc în același loc cu câteva ore mai devreme.

Se așteaptă ca UE să prezinte, separat, Ucrainei și Republicii Moldova un cadru general de negociere, care stabilește orientările și principiile pentru negocierile de aderare cu Moldova, în urma aprobării poziției generale a UE de către Consiliu la 21 iunie 2024.

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a semnat vineri, 21 iunie, decretul privind inițierea negocierilor de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană și a desemnat-o pe Cristina Gherasimov, viceprim-ministră pentru integrare europeană, în calitate de negociator-șef din partea Republicii Moldova.

Documentele prezidențiale au fost semnate ca urmare a faptului că statele membre ale Uniunii Europene au aprobat cadrul de negociere cu Ucraina și Republica Moldova, o decizie procedurală subsecventă acordului politic de principiu încheiat la data de 14 iunie, sub mandatul președinției belgiene a Consiliului Uniunii Europene.

Reunit într-un summit crucial la 14 decembrie 2023, Consiliul European a adoptat decizia istorică a deschiderii negocierilor de aderare la UE cu Ucraina și Republica Moldova, într-o hotărâre semnal pentru viitorul politicii de extindere a Uniunii Europene, pe care liderii statelor membre au consacrat-o ca fiind “o investiție geostrategică și geopolitică”.

Decizia a fost luată după ce, la 8 noiembrie 2023, Comisia Europeană a recomandat începerea negocierilor de aderare la UE cu Ucraina și Republica Moldova.

În primăvara acestui an, Comisia Europeană a înaintat Consiliului UE propunerile privind cadrele de negociere cu Ucraina și Republica Moldova. Drept urmare, Consiliul European a solicitat adoptarea rapidă și fără întârziere a cadrelor de negociere pentru aderarea la UE, iar luna aceasta Comisia Europeană a estimat că Ucraina şi Republica Moldova au îndeplinit toate condiţiile pentru deschiderea negocierilor oficiale.

La 23 iunie 2022, șefii de stat sau de guvern din cele 27 de state membre ale UE, reuniți la Bruxelles, au recunoscut perspectiva europeană a Ucrainei, a Republicii Moldova și a Georgiei și au decis să acorde statutul de țară candidată Ucrainei și Republicii Moldova, oficializând o decizie istorică la exact 120 de zile de la debutul agresiunii militare a Rusiei împotriva Ucrainei.

La 28 februarie 2022, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a semnat cererea de aderare a Ucrainei la Uniunea Europeană pe fondul invaziei militare a Rusiei asupra țării sale, stârnind un efect de domino politic și simbolic care a încurajat Georgia și Republica Moldova să facă același lucru. Astfel, la data 3 martie 2022, cererea de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană a fost semnată de președintele Maia Sandu.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Eurobarometru: 74% dintre europeni consideră că UE este mai eficientă în apărarea intereselor comerciale ale statelor membre decât dacă acestea ar acționa pe cont propriu

Published

on

© European Union, 2024/ Source: EC - Audiovisual Service

Șase din zece europeni consideră că beneficiază de pe urma comerțului internațional, relevă cel mai recent Eurobarometru în domeniu, care evidențiază p creștere față de ultimul sondaj de acest fel din 2019.

Potrivit unui comunicat al Comisiei Europene, europenii apreciază beneficiile aduse de comerțul internațional, cum ar fi o gamă mai largă de opțiuni pentru consumatori și produse mai accesibile.

În plus, există un sprijin puternic pentru rolul UE în comerțul mondial, un interes deosebit pentru valorificarea politicii comerciale în vederea obținerii unor beneficii societale mai ample și o conștientizare critică a imperativelor strategice generate de tensiunile geopolitice.

”Acționăm întotdeauna în interesul cetățenilor UE și mă bucur să constat că acest lucru se reflectă în opiniile pozitive ale majorității europenilor, care consideră că beneficiază de pe urma comerțului internațional. Auzim tare și clar mesajul că UE trebuie să apere cetățenii de comerțul neloial și că politica comercială a UE trebuie să fie mai mult decât importuri și exporturi. Comerțul are un rol de jucat în protejarea consumatorilor, producătorilor și fermierilor europeni, precum și în creșterea competitivității UE și a securității sale economice. Sunt, de asemenea, foarte mândru de nivelul ridicat de încredere acordat UE pentru a-și conduce politica comercială într-un mod deschis și transparent. Cu toate acestea, știm că trebuie să facem încă mult mai mult pentru a explica mai bine europenilor valoarea adăugată a comerțului și pentru a risipi concepțiile greșite”, a transmis Valdis Dombrovskis, vicepreședinte executiv pentru o economie care funcționează pentru oameni.

Sprijinul pentru rolul central al UE în negocierea și apărarea intereselor statelor membre rămâne puternic: 74% dintre europeni sunt de acord că UE este mai eficientă în apărarea intereselor comerciale ale statelor membre decât dacă țările membre ar acționa pe cont propriu.

În plus, 82% dintre cetățenii UE cred că avem nevoie de norme comerciale internaționale pentru a menține condiții de concurență echitabilă.

Încrederea în capacitatea UE de a-și desfășura politica comercială în mod transparent și deschis a înregistrat, de asemenea, o creștere semnificativă, ceea ce sugerează o încredere tot mai mare în capacitatea UE de a naviga în mod responsabil prin peisajul comercial global tot mai complex.

La întrebarea privind cel mai important motiv pentru care UE ar trebui să utilizeze politica comercială, altul decât promovarea comerțului UE cu țările din afara UE, sănătatea și siguranța consumatorilor sunt considerate o prioritate absolută.

De fapt, cetățenii se așteaptă, de asemenea, ca politica comercială a UE să protejeze sănătatea (35%), securitatea națională (27%) și tehnologiile sensibile (18%).

Această tendință indică o conștientizare a importanței comerțului pentru o securitate economică mai largă, precum și sprijinul pentru afirmare ca obiectiv-cheie al politicii comerciale a UE.

Rezultatele acestui Eurobarometru vor sta la baza discuțiilor privind viitorul politicii comerciale a UE în cadrul noii Comisii.

Eurobarometrul special 544, intitulat Atitudinea europenilor față de comerț și politica comercială a UE, este al treilea sondaj de acest tip care acoperă comerțul, cele două precedente datând din 2019 și 2010.

Sondajul a fost realizat în perioada 12 ianuarie – 4 februarie 2024 pe un eșantion de peste 26 000 de respondenți din diverse grupuri sociale și demografice din toate statele membre ale UE.

Metodologia utilizată a fost cea a sondajelor Eurobarometru standard, cu interviuri față în față în limba locală pe un eșantion aleatoriu reprezentativ.

Continue Reading

Facebook

Advertisement

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
EUROPARLAMENTARI ROMÂNI52 mins ago

Eurodeputații Daniel Buda și Dan Motreanu cer Ursulei von der Leyen să nu transforme politica de coeziune într-un instrument financiar strict care ar fragmenta UE

REPUBLICA MOLDOVA2 hours ago

Premierul Dorin Recean conduce delegația R. Moldova la prima Conferință Interguvernamentală cu UE, unde vor fi lansate negocierile de aderare

COMISIA EUROPEANA5 hours ago

Eurobarometru: 74% dintre europeni consideră că UE este mai eficientă în apărarea intereselor comerciale ale statelor membre decât dacă acestea ar acționa pe cont propriu

ROMÂNIA6 hours ago

România primește peste 1 miliard de euro prin Fondul de Modernizare al UE pentru producția de energie electrică din surse regenerabile

U.E.6 hours ago

Alegeri Franța: Liderul extremei-drepte, Jordan Bardella, promite că va menține sprijinul pentru Ucraina și consideră “Rusia o amenințare pentru Franța și Europa”

CONSILIUL UE8 hours ago

Șase persoane au fost adăugate pe lista de sancțiuni a UE pentru activități cibernetice malițioase împotriva statelor membre și a Ucrainei

U.E.8 hours ago

Borrell avertizează guvernul din Georgia privind perspectivele europene: „Ușa pentru aderare este deschisă, dar se poate închide rapid”

U.E.8 hours ago

Reglementările Apple privind App Store încalcă Regulamentul privind piețele digitale, este concluzia preliminară a Comisiei Europene, care deschide o nouă anchetă de neconformitate împotriva companiei

U.E.9 hours ago

UE trage un nou semnal de alarmă privind situația umanitară critică din Gaza și cere „măsuri urgente” pentru a evita prăbușirea operațiunilor de furnizare a asistenței

CONSILIUL UE9 hours ago

UE dă o nouă lovitură regimului lui Putin și adoptă un nou pachet de sancțiuni care vizează sectoare importante pentru economia rusă. Alte 116 persoane și entități au fost incluse pe lista măsurilor punitive

U.E.8 hours ago

Borrell avertizează guvernul din Georgia privind perspectivele europene: „Ușa pentru aderare este deschisă, dar se poate închide rapid”

NATO3 days ago

Antony Blinken: SUA sunt recunoscătoare României și lui Klaus Iohannis pentru donarea unui sistem Patriot Ucrainei și pentru rolul jucat ca NATO să se axeze pe flancul estic

NATO3 days ago

Marea Neagră este un punct de inflexiune geopolitică, afirmă Odobescu la întâlnirea cu Blinken: Contăm pe decizii la summitul NATO pentru întărirea apărării la Marea Neagră

ROMÂNIA4 days ago

Întâlnire Ciolacu-Mattarella: Cooperarea economică, valorile comune și conexiunile între cetățenii noștri fac și mai puternice relațiile româno-italiene

ROMÂNIA6 days ago

Prima ședință comună de guvern România-Bavaria. Ciolacu: Memorandumul de Înțelegere pentru promovarea spiritului antreprenorial și în sprijinul IMM-urilor, menit să aducă și mai mult dinamism cooperării noastre bilaterale

ROMÂNIA1 week ago

În fața ascensiunii extremismului și populismului, Nicolae Ciucă face apel la curaj decizional pentru a asigura ”dezvoltarea regimului democratic”, singura ”garanție reală pentru libertatea noastră ca indivizi”

NATO1 week ago

Nume de cod “NSATU”: NATO va înființa o misiune de coordonare a ajutorului militar pentru Ucraina, cu comandament în Germania și noduri logistice în estul Alianței

G72 weeks ago

Biden și Zelenski au semnat la summitul G7 un pact bilateral de securitate pe 10 ani, acord precursor al aderării Ucrainei la NATO

CONSILIUL EUROPEAN2 weeks ago

Președintele Consiliului European o citează pe Eleanor Roosevelt într-o pledoarie pentru ”un viitor sigur și pașnic” în Gaza: Să privim dincolo de întuneric, spre o soluționare bazată pe soluția celor două state

INTERNAȚIONAL2 weeks ago

Din Bundestag, Volodimir Zelenski invocă căderea Zidului Berlinului pentru a arăta că nu poate exista pace în Ucraina atât timp cât o parte din țară rămâne ocupată de Rusia

Trending