Connect with us

CONSILIUL UE

COVID-19: Consiliul UE îndeamnă statele membre să utilizeze programele și fondurile europene în vederea revitalizării sectorului sportiv

Published

on

© European Union, 2015/Source: EC - Audiovisual Service

Consiliul Uniunii Europene îndeamnă statele membre să utilizeze instrumentele financiare europene (programe și fonduri) și să se coordoneze în vederea revitalizării sectorului sportiv în conformitate cu regulile de siguranță sanitară impuse pentru limitarea răspândirii infecției cu noul coronavirus, potrivit unui document transmis delegațiilor naționale după reuniunea cu reprezentanții statelor membre privind reluarea activității sportive de performanță în contextul pandemiei.

“Pandemia de COVID-19 prezintă consecințe devastatoare în tot sectorul si la toate nivelurile, mai ales în ceea ce privește organizațiile sportive si cluburile, ligile, centrele de fitness, atleții, antrenorii, personalul sportiv, voluntarii sportivi si afacerile ce țin de domeniul sportului, incluzând organizatorii de evenimente sportive si mass media în materie de sport”, transmite Consiliul într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Astfel, evitarea unei stagnări pe termen nedeterminat la nivelul sectorului sportiv european ține de potențarea unor modalități de combatere a imposibilității practicării sportului in condiții normale, care trebuie să se bazeze pe cooperare și solidaritatea între toate sectoarele sportive.

“Împărtășind idei in vederea potențialelor strategii de ieșire din criză si redresare, cât si pașii care trebuie făcuți în așa fel încât sectorul sportiv sa fie cu succes reactivat, sunt execmple legate de modul în care munca în echipă poate avea succes”, mai subliniază sursa citată.

În context, reprezentații guvernelor statelor membre schițează o serie de aspecte care trebuie luate în considerare pentru a gestiona într-o manieră cat mai organizată revenirea la normalitate a sectorului sportiv. 

“Activitățile sectorului sportiv trebuie să se desfășoare prin mijloace sigure si în condiții de securitate pentru toată lumea. Relaxarea măsurilor specifice impuse sectorului sportiv pentru a reduce răspândirea pandemiei de COVID-19 ar trebui implementată precaut si gradual, luând in considerare potențialul de risc, pentru a evita ridicarea prematură a măsurilor de izolare”, mai punctează Consiliul.

De asemenea, Consiliul îndeamnă țările membre să aibă in vedere următoarele măsuri cheie cu rol de revitalizare a sectorului sportiv in concordanță cu metodele de prevenire a răspândirii coronavirusului:

  • Promovarea sectorului sportiv prin diversele programe si fonduri UE, precum programul Erasmus+, Corpul European Solidaritate European, fondurile Politicii de Coeziune sau Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR);
  • Explorarea posibilităților din cadrul măsurilor și inițiativelor orizontale relevante, inclusiv Inițiativa de Investiții privind răspunsul împotriva coronavirusului (CRII), Inițiativa de Investiții privind răspunsul împotriva coronavirusului Plus (CRII +), Sprijinul temporar pentru atenuarea riscurilor de șomaj într-o situație de urgență (SURE) și Schema temporară pentru ajutorul de stat , precum și alte inițiative de recuperare a UE, în conformitate cu prioritățile naționale și în cooperare cu organismele relevante;
  • Schimbul de experiențe și de cele mai bune practici privind sprijinul acordat sectorului sportiv ar trebui organizat prin diferite modalități, cum ar fi activități de învățare de la egal la egal sau întâlniri ale statelor membre interesate;
  • Promovarea constantă a programelor care duc la revitalizarea sectorului sportiv;
  • Continuarea schimburilor de informații între statele membre pentru a se contura o perspectivă de ansamblu asupra nevoielor și soluțiilor de redresare a sectorului sportiv european.

În acest sens, amintim că România a aplicat deja începând din luna mai, prin intermediul Ministerului Tineretului si Sportului, măsuri pentru relaxarea graduală a restricțiilor în ceea ce privește desfășurarea activității sportive de performanță în condiții de maximă siguranță pentru sănătatea sportivilor și a personalului preparator.

“Sportivii vor sta într-un regim închis și-și vor desfășura activitatea controlat. Cluburile trebuie să dispună de o bază proprie, cu spații de cazare, bucătărie, spații medicale, terenuri de antrenament, săli de forță sau alte utilități. Baza sportivă are nevoie de personal administrativ și de suport care să fie utilizat prin rotație, în ture de minimum 14 zile. În interiorul bazelor, vor exista măsuri și reguli clare pentru sălile de antrenament, vestiare, spălătorie și zonele medicale. Trebuie să existe și spații pentru persoanele suspecte de COVID-19, dacă vor exista asemenea cazuri. Pentru ca sportivii să-și reia antrenamentele, ei trebuie, în mod obligatoriu, să stea o perioadă de 14 zile începând de astăzi în izolare totală. La ieșirea din izolare, aceștia trebuiesc testați pentru COVID-19. Doar cei care au rezultatul negativ vor fi admiși în bazele de cantonament desemnate”, preciza un comunicat al ministerului de resort.

Material realizat de Radu Stinghe, stagiar

CONSILIUL UE

Premieră în istoria UE: Statele membre au impus primele sancțiuni împotriva atacurilor cibernetice comise de hackerii ruși și chinezi

Published

on

© European Commission/ Facebook

Consiliul Uniunii Europene a decis joi să impună măsuri restrictive împotriva a șase persoane și trei entități răspunzătoare de diferite atacuri cibernetice sau implicate în acestea.

Sancțiunile se numără printre opțiunile aflate în setul de instrumente ale UE pentru diplomația cibernetică, menite să prevină, să înfrâneze și să combată activitățile cibernetice răuvoitoare îndreptate împotriva UE sau a statelor sale membre, iar UE a utilizat astăzi pentru prima oară acest instrument, informează Consiliul UE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Din ele fac parte tentativa de atac cibernetic împotriva OIAC (Organizația pentru Interzicerea Armelor Chimice) și cele cunoscute de public sub denumirile „WannaCry”, „NotPetya”, și „Operation Cloud Hopper”.

”Aceste măsuri rezultă în urma voinţei UE şi a statelor sale membre de a proteja integritatea, securitatea, bunăstarea socială şi prosperitatea societăţilor noastre libere şi democratice, precum şi ordinea bazată pe reguli şi buna funcţionare a organizaţiilor internaţionale”, a explicat, într-un comunicat, Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell.

Cei patru cetăţeni ruşi sancţionaţi au fost acuzaţi pentru o tentativă de piratare a sistemului informatic de la sediul OIAC din Haga, în aprilie 2018, informează Agerpres. Ei au fost identificaţi şi expulzaţi. Coordonarea operaţiunii de piratare a fost pusă pe seama GRU, serviciul de informaţii al armatei ruse.

Cei doi cetăţeni chinezi au fost implicaţi în 2010 în operaţiunea “Cloud Hopper” împotriva sistemelor informatice ale unor companii multinaţionale pe şase continente – inclusiv companii stabilite în UE -, care a permis obţinerea unui acces neautorizat la date comerciale sensibile, ceea ce a provocat pierderi economice importante. Compania chineză Huaying Haitai este acuzată că a susţinut financiar acest atac cibernetic.

Atacurile ”Wanna Cry” şi ”Not Petya” s-au desfăşurat în 2017 cu ajutorul unor programe malware şi au fost acţiuni de piratare cu răscumpărare. Compania nord-coreeană Chosun Expo este acuzată că a sprijin aceste atacuri financiar, tehnic şi material şi că are legături cu grupul de hackeri nord-coreeni Lazarus Group. 

Sancțiunile includ o interdicție de călătorie și o înghețare a activelor. În plus, li se interzice persoanelor și entităților din UE să pună fonduri la dispoziția celor incluși pe listă.

Aceste sancțiuni adoptate sunt primele astfel de măsuri punitive asumate de Uniunea Europeană după preluarea de către Germania a președinției semestriale a Consiliului Uniunii Europene.

De altfel, Germania a făcut o propunere oficială în acest sens  la 13 iulie. 

Sancțiunile sunt primele bazate pe un regim nou, introdus de Uniunea Europeană anul trecut pentru a contracara crimele cibernetice.

Baza acestui set de sancțiuni stă într-o decizie adoptată în 2017 de Consiliul Uniunii Europene, care a elaborat un cadru pentru un răspuns comun al UE la activitățile cibernetice dăunătoare, cunoscut sub denumirea de „Setul de instrumente pentru diplomația cibernetică a UE”.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Președinția germană a Consiliului UE: Instrumentul de condiționare a fondurilor UE de statul de drept va fi unul puternic

Published

on

Noul instrument de suspendare a fondurilor UE în cazul statelor membre care vor înregistra derive de la valorile democratice nu a fost diluat, a declarat un oficial senior din echipa preşedinţiei Germaniei a Consiliului UE, relatează dpa, potrivit Agerpres.

“Munca la mecanismul de protejare a statului de drept va continua pe baza propunerii care este discutată din 2018”, a declarat sursa pentru dpa, contrazicând afirmaţiile Ungariei şi Poloniei că respectivul mecanism ar fi fost lăsat fără mijloace de acţiune în timpul negocierilor privind viitorul buget pe termen lung al UE.

Acordul fără precedent la care au ajuns cei 27 de șefi de stat sau de guvern din Uniunea Europeană privind planul de 1.824 de miliarde de euro cuprinde, în premieră, un regim de condiționalitate privind statul de drept în scopul protejării intereselor financiare ale Uniunii. Liderii europeni au depășit dificultățile în ce privește condiționalitățile, iar acordarea fondurilor europene va fi supusă în premieră criteriului respectării statului de drept.

Interesele financiare ale Uniunii sunt protejate în conformitate cu principiile generale incluse în tratatele Uniunii, în special valorile articolului 2 din TUE. Consiliul European subliniază importanța protecției intereselor financiare ale Uniunii. Consiliul European subliniază importanța respectării statului de drept. Pe baza acestui context, un regim de condiționalitate va fi introdus pentru a proteja bugetul și Next Generation EU“, se arată în concluziile adoptate.

Conform documentului agreat, pașii procedurali se vor desfășura după cum urmează: Comisia Europeană va propune măsuri în cazul încălcării statului de drept, iar Consiliul UE le va adopta prin vot cu majoritate calificată, însemnând 55% dintre statele membre ale UE care reprezintă 65% din populația UE.

De asemenea, textul, disponibil la paginile 15-16 din documentul de concluzii, prevede că o astfel de problemă va fi discutată și în Consiliul European, acolo unde este nevoie de unanimitatea statelor membre.

Liderii statelor membre invită, de asemenea, Comisia Europeană să prezinte noi măsuri pentru protejarea bugetului UE și instrumentului Next Generation EU împotriva fraudei și deficiențelor.

“Aceasta va include măsuri pentru a asigura colectarea și comparabilitatea informațiilor privind beneficiarii finali ai finanțării UE în scopul controlului și auditului, care vor fi incluse în actele de bază relevante. Combaterea fraudei necesită o implicare puternică a Curții de Conturi Europene, OLAF, Eurojust, Europol și, după caz, EPPO, precum și a autorităților competente ale statelor membre”, se arată în document.

Vorbind într-o conferință comună de presă, prim-miniștrii Poloniei și Ungariei, statele care s-au opus unor condiționări stricte și împotriva cărora instituțiile UE au activat deja articolul 7 din Tratatul UE privind riscul unor încălcări grave ale valorilor europene, au spus că în acordul propus nu există nicio legătură directă între statul de drept și fonduri.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Consiliul UE a numit procurorii din cadrul Parchetului European condus de Laura Codruța Kövesi. România va fi reprezentată de Cătălin-Laurenţiu Borcoman

Published

on

© European Union, 2019/Source: EC - Audiovisual Service

Consiliul UE a numit luni procurorii din cadrul Parchetului European (EPPO) care va fi condus de Laura Codruţa Kövesi şi în care România va fi reprezentată şi de Cătălin-Laurenţiu Borcoman, potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Un număr de 14 procurori europeni, printre care şi cel român, au fost numiţi pentru un mandat de şase ani, care poate fi prelungit cu maximum trei ani prin decizie a Consiliului UE. Alţi opt au fost numiţi pentru o perioadă de trei ani, întrucât normele tranzitorii aplicabile primului mandat de la înfiinţarea EPPO prevăd că procurorii europeni din o treime din statele membre, selectaţi prin tragere la sorţi, vor deţine un mandat cu această durată, care nu poate fi reînnoit. Este cazul procurorilor din Grecia, Spania, Italia, Cipru, Lituania, Ţările de Jos, Austria şi Portugalia.

Procurorii europeni vor supraveghea investigaţiile şi urmăririle penale şi vor constitui Colegiul EPPO, împreună cu procurorul-şef european.

Fiecare stat membru şi-a desemnat candidaţii pentru funcţia de procuror european, care trebuiau să fie membri activi în cadrul parchetelor sau al magistraturii respectivului stat membru, să prezinte toate garanţiile de independenţă şi să deţină calificările necesare pentru numirea, în statele lor membre respective, în funcţii înalte din cadrul parchetelor şi al magistraturilor. De asemenea, ei trebuiau să aibă o experienţa practică relevantă în ceea ce priveşte sistemele juridice naţionale, investigaţiile financiare şi cooperarea judiciară internaţională în materie penală.

Juriul de selecţie a întocmit apoi avizele motivate şi clasamentul pentru fiecare dintre candidaţii desemnaţi care au îndeplinit condiţiile. După primirea avizelor motivate, Consiliul a selectat, pentru fiecare stat membru participant, unul dintre candidaţi şi l-a numit în funcţia de procuror european.

Parchetul European va fi un organism independent al UE, responsabil cu investigarea, urmărirea penală și trimiterea în judecată a autorilor infracțiunilor împotriva intereselor financiare ale Uniunii (de exemplu, fraudă, corupție, fraudă transfrontalieră în materie de TVA de peste 10 milioane EUR). În acest scop, EPPO va desfășura investigații, va efectua acte de urmărire penală și va exercita acțiunea publică în fața instanțelor competente din statele membre.

În 2019, Laura Codruţa Kövesi a fost numită de către Consiliu și Parlamentul European prima procuroare-șefă europeană.

În prezent, 22 de state membre participă la EPPO (Austria, Belgia, Bulgaria, Croația, Cipru, Republica Cehă, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Țările de Jos, Portugalia, România, Slovenia, Slovacia, Spania).

Se preconizează că EPPO își va începe activitatea la sfârșitul anului 2020. Va avea sediul la Luxemburg.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending