Connect with us

Dan Motreanu

COVID-19. Dan Motreanu, vicepreședintele Comisiei pentru Mediu, Sănătate Publică și Siguranță Alimentară (ENVI) din Parlamentul European: Comisia Europeană face eforturi pentru relocarea producției de medicamente și substanțe active din Asia către țările din UE

Published

on

Eurodeputatul Dan Motreanu, vicepreședintele Comisiei pentru Mediu, Sănătate Publică și Siguranță Alimentară (ENVI) din Parlamentul European, a participat marși la o dezbatere cu comisarul european pentru ăSăntate, Stella Kyriakides.

Principalele teme de discuție au fost alocările suplimentare acordate sistemelor de sănătate pentru combaterea COVID-19, pașii de urmat pentru relaxarea măsurilor impuse de pandemie și strângerea de fonduri pentru descoperirea unui vaccin împotriva noului tip de coronavirus.

”În urma dialogului pe care l-am avut astăzi cu comisarul european Stella Kyriakides am primit asigurări că Executivul european ține permanent legătura cu industria farmaceutică pentru asigurarea necesarului de medicamente și face eforturi pentru relocarea producției de medicamente și substanțe active din Asia către țările din UE. Comisarul ne-a transmis de asemenea că pe 4 mai, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, va organiza în premieră o conferință extraordinară pentru a atrage fonduri în vederea descoperirii cât mai rapide a unui vaccin anti-COVID19”, a transmis europarlamentarul Dan Motreanu într-o postare pe Facebook. 

Citiți și:
Uniunea Europeană organizează o conferință internațională online pentru a strânge donații de 8 miliarde de euro în căutarea unui vaccin împotriva COVID-19

Parlamentul European a adoptat săptămâna trecută într-o sesiune plenară extraordinară organizată la Bruxelles pachetul de 3 miliarde de euro propus de Comisia Europăean pentru domeniul sanitar al Uniunii Europene, care primise deja undă verde din partea Consiliului Uniunii Europene.

Inițiativa va permite achiziționarea de materiale medicale urgente, cum ar fi măști și echipamente respiratorii, transportul echipamentelor medicale și al pacienților din regiunile transfrontaliere, finanțarea recrutării mai multor profesioniști în domeniul sănătății care să poată fi trimiși în zonele cele mai afectate din întreaga Uniune Europeană, precum și sprijinul acordat statelor membre pentru organizarea unor spitale de campanie mobile.

O sumă totală de 3,08 miliarde euro din bugetul UE va fi canalizată în principal prin Instrumentul de sprijin de urgență (2,7 miliarde euro) și prin intermediul rescEU (380 milioane euro). Cele 300 de milioane euro pentru rezerva de echipamente medicale și de protecție rescEU sunt adăugate celor 80 de milioane de euro deja alocate luna trecută.

În ceea ce privește ridicarea restricțiilor impuse pentru a limita răspândirea noului coronavirus, Comisia Europeană, în cooperare cu președintele Consiliului European, Charles Michel, au prezentat la 15 aprilie o foaie de parcurs europeană pentru ridicarea treptată, într-un mod coordonat, a măsurilor de izolare adoptate de statele membre în vederea limitării răspândirii viruslui SARS-CoV-2.

În acest context, Comisa Europeană a stabilit prin foaia de parcurs trei principii-cheie:

A. Stabilirea un calendar. Astfel, relaxarea măsurilor de izolare ar trebui să se bazeze pe criteriile următoare:

a) criterii epidemiologice care să evidențieze diminuarea semnificativă și stabilizarea răspândirii bolii pe o perioadă îndelungată;

b) existența unor capacități suficiente în cadrul sistemului de sănătate, ținând seama, de exemplu, de rata de ocupare a secțiilor de terapie intensivă și de disponibilitatea cadrelor sanitare și a materialului medical;

c) o capacitate adecvată de monitorizare, inclusiv capacitatea de testare la scară largă pentru a detecta și a izola rapid persoanele infectate, precum și capacitatea de localizare și de urmărire.

B. O abordarea europeană. În pofida faptului că modalitățile de ridicare a măsurilor de izolare diferă de la un stat membru la altul, precum și calendarul, Comisia Europeană punctează este nevoie de un cadru comun care să se bazeze pe următoareel criterii:

a) studii științifice axate pe sănătatea publică, cu recunoașterea faptului că încetarea măsurilor restrictive presupune asigurarea unui echilibru între beneficiile pentru sănătatea publică și impactul social și economic;

b) coordonarea dintre statele membre, pentru a evita efectele negative. Este o chestiune de interes european comun;

c) respect și solidaritate. Acest lucru este esențial atât din punct de vedere sanitar, cât și socioeconomic. Astfel, Comisia Europeană solicită în acest context ca, înainte de a ridica măsurile de izolare, fiecare stat membru să notifice în timp util acest lucru celorlalte state membre și Comisiei și să țină seama de punctele de vedere ale acestora.

C. Pentru ieșirea treptată din izolare sunt necesare măsuri de însoțire, printre care:

a) colectarea de date armonizate și dezvoltarea unui sistem solid de raportare și de depistare a contacților, inclusiv cu ajutorul unor instrumente digitale care să respecte pe deplin confidențialitatea datelor;

b) extinderea capacității de testare și armonizarea metodologiilor de testare. Astăzi, Comisia – în consultare cu Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor – a adoptat o serie de orientări privind diferitele teste de depistare a coronavirusului și performanțele acestora;

c) sporirea capacității și rezilienței sistemelor naționale de sănătate, în special pentru a răspunde creșterii prevăzute a numărului de infecții care va avea loc odată ce vor fi ridicate măsurile restrictive;

d) consolidarea în continuare a capacităților în materie de echipamente medicale și echipamente individuale de protecție;

e) dezvoltarea de tratamente și medicamente sigure și eficace, precum și dezvoltarea și introducerea accelerată a unui vaccin pentru a pune capăt răspândirii coronavirusului.

”Nicio decizie nu va fi luată însă fără consultarea prealabilă a experților în Sănătate și fără să existe un tablou clar al evoluției pandemiei în fiecare stat membru”, a conchis eurodeputatul Dan Motreanu. 

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

Dan Motreanu

Dan Motreanu: România primește încă 1,9 mld. EUR împrumut din PNRR. Pentru o nouă tranșă de bani, vom avea de îndeplinit 24 de ținte și jaloane în primele trei luni ale anului

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

România primește astăzi, 13 ianuarie, încă 1,9 miliarde EUR din Planul Național de Redresare și Reziliență, pe partea de împrumut, urmând ca o nouă tranșă să fie disponibilizată după îndeplinirea celor 24 de ținte și jaloane aferente primului trimestru din 2022, informează eurodeputatul Dan Motreanu (PNL, PPE), într-o postare pe Facebook.

„În contul Ministerului Finanțelor vor intra astăzi încă 1,9 miliarde EUR din PNRR. Această sumă face parte din prefinanțarea de 13% a componentei de împrumut a PNRR, cu un total de 14,94 miliarde de EUR. Plata de astăzi completează prima tranșă a prefinanțării, componenta de grant, plătită de către Comisia Europeană la data de 2 decembrie 2021, în valoare de 1,85 miliarde euro. De la 3 noiembrie, momentul aprobării și punerii în aplicare a PNRR, și până în prezent, România a primit de la Uniunea Europeană 3,79 miliarde de EUR”, scrie eurodeputatul PNL. 

Fondurile împrumutate vor fi utilizate pentru finanțarea reformelor și investițiilor necesare redresării economice și sociale, dar și dezvoltării și modernizării României pe termen lung.

„Se vor realiza tranziția verde și tranziția digitală, consolidând, în același timp, infrastructura de transport, asistența medicală, educația, coeziunea socială și incluziunea, fundamentul PNRR”, spune Dan Motreanu.

Potrivit acestuia, cele 14,94 miliarde de EUR sub formă de împrumut pot fi accesate în condiții foarte avantajoase până în 2026 și vor fi disponibile în zece tranșe, în funcție de progresul îndeplinirii obiectivelor asumate prin PNRR.

„Pentru a primi o nouă tranșă de bani, România are de îndeplinit în primele trei luni din 2022, pe componenta de împrumut, 24 de ținte și jaloane. Până la 1 ianuarie, România avea de îndeplinit 21 de ținte și jaloane pe partea de grant, 18 fiind finalizate, pentru celelalte trei depunându-se eforturi la nivel guvernamental. Din totalul de 507 ținte și jaloane asumate la nivelul PNRR, până în prezent au fost îndeplinite 18. Țintele și jaloanele îndeplinite vizează, printre altele, măsuri și cadrul legislativ necesar pentru: serviciul de alimentare cu apă și canalizare; prevenirea abandonului școlar (a fost lansat și apelul de proiecte pentru sprijinirea elevilor în vederea asigurării tranziției de la gimnaziu la liceu); securitatea rețelelor 5G și securitatea cibernetică; creșterea numărului de case de marcat conectate la sistemul IT al Agenției Naționale pentru Administrare Fiscală (466.288 de case deja conectate); adoptarea criteriilor de prioritizare a investițiilor în centrele comunitare integrate; constituirea comitetului de monitorizare a reformei sistemului public de pensii; sistemul informatic aferent gestionării și monitorizării PNRR; operaționalizarea unui task-force la Ministerul Cercetării și Digitalizării pentru implementarea și monitorizarea reformelor și investițiilor propuse in domeniul Transformare digitală”, mai informează eurodeputatul român.

România beneficiază de fonduri în valoare de 29,2 miliarde euro după ce Comisia Europeană a dat undă verde PNRR-ului la data de 27 de septembrie, iar Consiliul Uniunii Europene a aprobat la 28 octombrie, în mod oficial, Planul Național de Redresare și Reziliență al României

Suma aferentă implementării planului de redresare și reziliență al României este de 29.181.842.750 euro. România a solicitat sprijin financiar nerambursabil în valoare de 14.239.689.750 euro și împrumuturi în valoare de 14.942.153.000 euro în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență, împrumut acordat în condiții avantajoase, la nivelul costurilor Comisiei Europene.. Împreună, acestea reprezintă 13,09 % din PIB-ul din 2019. Planul conține 171 de măsuri (64 de reforme și 107 investiții), structurate în jurul a șase piloni și a cincisprezece componente.

Planul abordează o parte semnificativă din provocările structurale mai vechi care au rămas nesoluționate, astfel cum au fost identificate în recomandările relevante specifice adresate României de către Consiliu în 2019 și în 2020.

Planul Național de Redresare și Reziliență este structurat pe cei 6 piloni prevăzuți de Regulamentul Mecanismului de Redresare și Reziliență și împărțit în 15 componente, astfel încât să acopere nevoile României și să urmărească concomitent prioritățile Comisiei Europene: tranziția verde, transformarea digitală, creștere inteligentă, coeziune socială și teritorială, sănătate și reziliență economică, socială și instituțională, politici pentru generația următoare, copii și tineri.

România are pentru anul 2022 o finanțare de aproximativ 6,171 miliarde euro, a căror accesare depinde de îndeplinirea condiționalităților din program. Pentru anul 2021 și primul trimestru 2022 sunt planificate 45 de ținte sau jaloane.

Noul guvern PNL – PSD – UDMR a stabilit că PNRR este „axul” programului de guvernare asumat de cele trei formațiuni.

Continue Reading

Dan Motreanu

Eurodeputatul Dan Motreanu invită cetățenii să contribuie la consultarea publică online privind etichetarea produselor alimentare

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Până la sfârșitul anului, Comisia Europeană va trimite Parlamentului European și Consiliului o nouă propunere legislativă pentru revizuirea normelor privind informarea consumatorilor, propunere care va include introducerea etichetării nutriționale obligatorii pe partea frontală a ambalajului, a transmis miercuri vicepreședintele Comisiei pentru Mediu (ENVI) din Parlamentul European, eurodeputatul Dan Motreanu (PNL, PPE).

„După publicarea Strategiei „De la fermă la consumator”, am adoptat în Parlamentul European o rezoluție pentru stabilirea unui sistem alimentar echitabil, sănătos și ecologic, care să permită consumatorilor să facă ușor alegeri alimentare mai sănătoase și mai echilibrate. În acest sens, avem nevoie de un sistem uniform european de etichetare nutrițională pe partea frontală a ambalajului, instrument recomandat și de Organizația Mondială a Sănătății. Există deja mai multe implementări voluntare ale etichetării nutriționale la nivelul statelor membre, cum ar fi Nutrinform (în Italia), Keyhole (în țările nordice) sau Nutri-Score (în Franța)”, a scris deputatul european, pe Facebook.

Europarlamentarul invită cetățenii să contribuie la 𝐜𝐨𝐧𝐬𝐮𝐥𝐭𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐩𝐮𝐛𝐥𝐢𝐜𝐚̆ 𝐨𝐧𝐥𝐢𝐧𝐞 privind etichetarea produselor alimentare, până pe 7 martie.

De asemenea, prin rezoluția Parlamentului European, Dan Motreanu a solicitat Comisiei, împreuna cu majoritatea eurodeputaților, introducerea unei etichetări nutriționale obligatorii și armonizate la nivelul UE, bazate pe dovezi științifice, care să ofere informații transparente și comparabile privind produsul.

Potrivit europarlamentarului, a fost solicitată și includerea de informații privind bunăstarea animalelor și sustenabilitatea pe eticheta tuturor produselor vândute pe piețele UE, inclusiv a celor importate.

„În plus, am propus Comisiei dezvoltarea unui sistem digital pentru furnizarea de informații voluntare suplimentare pentru produsele alimentare. Implementarea profilurilor nutriționale armonizate va îmbunătăți alimentația, sănătatea publică și va contribui la reducerea și prevenirea bolilor netransmisibile legate de alimentație, precum obezitatea. Creșterea transparenței prin etichetare va ajuta consumatorii să ia decizii de cumpărare în favoarea unui regim alimentar variat și echilibrat, dar și pentru realizarea tranziției către un sistem alimentar mai sustenabil, mai regional și mai sănătos, obiective coerente cu politica mai amplă a UE”, a conchis Dan Motreanu. 

Continue Reading

Dan Motreanu

Dan Motreanu: David Sassoli a fost un bun prieten al României prin susținerea necondiționată și instituțională acordată pentru aderarea la Schengen sau eliminarea vizelor pentru SUA

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

David Sassoli a fost un bun prieten al României prin susținerea necondiționată și instituțională acordată pentru aderarea la Schengen sau eliminarea vizelor pentru SUA, se arată în mesajul transmis de eurodeputatul Dan Motreanu, în contextul dispariției timpurii a președintelui Parlamentului European. 

Am aflat cu profundă tristețe despre trecerea în neființă a lui David Sassoli, președintele Parlamentului European.
Domnul Sassoli a fost președintele Parlamentului din iulie 2019, perioadă care a coincis cu cea mai gravă criză de la apariția proiectului european, cu negocierile pentru bugetul european 2021-2027, cu aprobarea fondului european de redresare, un instrument fără precedent în istorie, sau cu asumarea ambițiilor de mediu și pentru o Europă socială și a valorilor.
Rolul său în a promova poziția Parlamentului European și în a apăra interesele cetățenilor europeni a fost mai presus de culoarea și opțiunea politică social-democrată cu care a făcut carieră publică. Prin apărarea valorilor europene și ale statului de drept, David Sassoli s-a distins ca un mare european al epocii sale. Prin susținerea necondiționată și instituțională acordată unor teme prioritare pentru România – aderarea la Schengen sau eliminarea vizelor cetățenilor români pentru SUA -, David Sassoli a fost un bun prieten al țării noastre. Transmit condoleanțe familiei sale și tuturor celor care l-au cunoscut și apreciat! Dumnezeu să-l odihnească în pace!”, a transmis eurodeputatul Dan Motreanu, vicepreședintele Comisiei pentru Mediu din Parlamentul European

Preşedintele Parlamentul European David Sassoli a încetat din viaţă marţi la spitalul din orașul italian Aviano, la ora 01:15, la vârsta de 65 de ani, în urma unei disfuncții a sistemului imunitar, a anunțat purtătorul său de cuvânt Roberto Cuillo, într-o postare pe Twitter.

Social-democratul italian, care înainte de a intra în politică în urmă cu aproximativ un deceniu a avut o lungă carieră în jurnalism, a fost ales preşedinte al Parlamentului European în iulie 2019 şi se afla în ultima săptămână a mandatului său, în condiţiile în care marţea viitoare Parlamentul va alege un nou preşedinte, întrucât a ajuns la jumătatea acestei legislaturi (2019-2024).

Este pentru prima dată în istoria Parlamentului European când un preşedinte în exerciţiu a murit. În conformitate cu Regulamentul de procedură al Parlamentului, primul vicepreşedinte trebuie să exercite funcţia de preşedinte până la alegerea unui succesor. În acest caz, prim-vicepreşedintele este Roberta Metsola din partea Partidului Popular European (PPE) din Malta, care era deja favorită pentru a câştiga postul în cadrul remanierii de la sesiunea plenară de la Strasbourg de săptămâna viitoare.

 

Continue Reading

Facebook

EDITORIALE2 hours ago

Patrulaterul diplomatic Geneva-Bruxelles-Viena-Brest. Câteva adnotări despre securitatea europeană și a României

PARLAMENTUL EUROPEAN11 hours ago

Roberta Metsola, mesaj înainte de alegerea noului președinte al PE: Vreau ca oamenii să recapete acel sentiment de speranță în proiectul european

PARLAMENTUL EUROPEAN13 hours ago

Prima sesiune plenară din 2022 a Parlamentului European. Președintele David Sassoli va fi omagiat în plenul de la Strasbourg, înainte ca eurodeputații să își aleagă noua conducere

U.E.14 hours ago

CE a adoptat cel de-al doilea program de lucru EU4Health. Statele Membre vor avea la dispoziție în 2022 peste 835 de mil. de euro pentru a construi o UE a Sănătății

INTERNAȚIONAL16 hours ago

UE și SUA pledează pentru un ”front transatlantic puternic și unit” în fața inițiativei Rusiei de a reconstrui sfere de influență în Europa

INTERNAȚIONAL17 hours ago

Ucraina | Secretarul de stat american, convorbire cu șeful diplomației UE: O nouă agresiune rusă va fi întâmpinată cu ”consecințe rapide, severe și coordonate”

PARLAMENTUL EUROPEAN1 day ago

Manfred Weber, liderul Grupului PPE din PE, își exprimă susținerea pentru candidatura lui Silvio Berlusconi la președinția Italiei

MCV2 days ago

Ministerul Justiției va ”coopera transparent și sincer” cu Comisia Europeană pentru atingerea obiectivelor din cadrul MCV. Ce plan și-a propus Ministerul

ROMÂNIA2 days ago

Președintele Klaus Iohannis: Izvor al drepturilor și libertăților, cultura contribuie la consolidarea proiectului european

ROMÂNIA2 days ago

Premierul Nicolae Ciucă: Cultura românească, demnă de a sta fără complexe alături de marile culturi

SUA3 days ago

SUA sunt pregătite atât pentru discuții, cât și pentru represalii față de Rusia, nefiind clar că Moscova a decis „în mod categoric” să întreprindă o acțiune militară în Ucraina

NATO5 days ago

Klaus Iohannis reafirmă obiectivul creșterii prezenței militare SUA în România în contextul tensiunilor cu Rusia: Punerea sub semnul întrebării a arhitecturii de securitate europene este inacceptabilă

ROMÂNIA5 days ago

Klaus Iohannis: Finalizarea aderării României la Spaţiul Schengen este “deosebit de importantă”. Finalizarea MCV, o altă prioritate majoră

FONDURI EUROPENE2 weeks ago

Premierul Nicolae Ciucă va prelua monitorizarea operaționalizării PNRR: La începutul lui 2022 urmează să intre în contul statului încă 1,9 miliarde de euro, prefinanțare din împrumutul acordat României

ROMÂNIA3 weeks ago

Guvernul lucrează la un plan de acțiune din bani europeni care să transforme România într-un lider regional pentru dezvoltare durabilă până în 2030

ROMÂNIA3 weeks ago

Nicolae Ciucă, prima întâlnire cu reprezentanții AmCham România: Stimularea investițiilor străine și atragerea de fonduri europene prin PNRR și CFM, soluții pentru prosperitate și bunăstare

ROMÂNIA3 weeks ago

Prim-ministrul Nicolae Ciucă, mesaj de Crăciun: Să ne gândim la sănătatea noastră și a celor din jur, cel mai frumos dar pe care îl putem oferi celorlalți

ROMÂNIA3 weeks ago

Klaus Iohannis, mesaj de Crăciun: La finalul unui an foarte dificil, să ne reîntoarcem la semnificațiile acestei sărbători

NATO4 weeks ago

Nicolae Ciucă, la NATO: Actuala comasare de trupe rusești este nejustificată. Confirmă nevoia de a întări acţiunile de descurajare a ameninţărilor şi de apărare pe flancul estic şi la Marea Neagră

COMISIA EUROPEANA4 weeks ago

Ursula von der Leyen, după întâlnirea cu Nicolae Ciucă: Europa, recunoscătoare solidarității României. Comisia Europeană, gata să sprijine creșterea ratei de vaccinare în România

Advertisement

Team2Share

Trending